Timpul

S.O.S. Chişinăul vechi!

Angelina Olaru

Recenta decizie a Consiliului municipal Chişinău (CMC) de a anula vechiul Registru al monumentelor de importanţă naţională şi municipală şi de a elabora altul nou a stârnit protestul societăţii civile. CMC a aprobat o comisie de lucru pentru întocmirea Registrului monumentelor de importanţă municipală şi a Registrului privind protejarea monumentelor de importanţă municipală. Mai mulţi experţi susţin, însă, că autorităţile au creat un vid legislativ care ar putea conduce la demolarea unor edificii valoroase ale Chişinăului vechi.

CMC a adoptat componenţa unei comisii de lucru, condusă de primarul Dorin Chirtoacă, pentru elaborarea noului Registru al monumentelor de importanţă municipală. Din comisie fac parte viceprimarul Nistor Grozavu, Vladimir Modârcă, arhitectul-şef al capitalei; dr. hab. în istorie Gheorghe Postică, arheolog, dr. Sergius Ciocanu, arhitect, colaborator al AŞM etc. Aceasta urmează să evalueze edificiile Chişinăului cu statut de monument, pentru a fi incluse în noua listă a patrimoniului.
În mod paradoxal, fără să fie anunţaţi de CMC, o parte din specialiştii care aduc critici acţiunii municipalităţii au fost incluşi în comisie. Aceştia susţin că, în urma deciziei respective, Chişinăul vechi se află în mare primejdie şi nu sunt de acord cu anularea Registrului monumentelor din 1995, suspectând autoritatea publică de interese economice dubioase.

Se înteţesc atacurile asupra patrimoniului capitalei
 

„Registrul monumentelor, adoptat de Primăria Chişinău în 1995, este un document juridic foarte important, apariţia căruia rezultă din Legea cu privire la ocrotirea monumentelor. Considerăm inadmisibilă abrogarea acestuia, înaintea elaborării şi adoptării imediate a unui registru nou. Astfel, în mod artificial, s-a creat un vid periculos în cadrul legal existent al protecţiei monumentelor culturale ale capitalei, vid de care nu vor pregeta să se folosească cei pentru care interesele economice personale prevalează faţă de interesele culturale ale ţării”, se arată în demersul către primarul Dorin Chirtoacă, semnat de Comitetul RM al Consiliului Internaţional al Monumentelor şi Siturilor al UNESCO; dr. hab. Mariana Şlapac, vicepreşedintele AŞM; directorii Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, Muzeului Naţional de Artă, Asociaţiei Arhitecţilor şi Asociaţiei Istoricilor din RM.

Sergius Ciocanu, preşedintele Comitetului moldovean al UNESCO, condamnă „practicile defectuoase din RM în luarea deciziilor cu privire la protecţia monumentelor istorice, fără atragerea profesioniştilor din domeniu. Aceasta a adus deja prejudicii irecuperabile patrimoniului naţional, inclusiv al Chişinăului. Menţionăm aici doar cazul noului Plan urbanistic general al mun. Chişinău, care contravine practicilor europene şi internaţionale”. Experţii consideră că elaborarea Registrului privind protejarea monumentelor de importanţă municipală trebuie aprobat în baza registrului din 1995.
 

Problemele patrimoniului se rezolvă în cercuri restrânse

„Nu m-a anunţat nimeni că fac parte din această comisie. Graba autorităţilor ne duce cu gândul la multiplele interese pentru clădirile ce fac parte din patrimoniul nostru. Suntem îngrijoraţi că au fost create posibilităţi de a permite cuiva să-şi realizeze planurile de demolare a unor edificii care nu pot fi distruse în lipsa cadrului normativ”, a menţionat arheologul Gheorghe Postică. „Ne pune în gardă graba autorităţilor. S-a creat o situaţie prielnică pentru a comite noi abuzuri, mai ales că suntem în plin sezon al construcţiilor. Ne doare sufletul că pierdem patrimoniul nostru urban. Societatea civilă trebuie să accelereze procesul de elaborare a noului registru”, este de părere Mihai Ursu, directorul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.
„În ultimele două decenii, partea veche a oraşului nu mai este „veche”, unele imobile din sec. XIX-XX au fost reconstruite, fără a se ţine cont de originalitatea lor arhitecturală şi statutul de monument istoric, iar altele au fost total distruse. Printre demolările ilegale se numără şi Conacul Teodosiu, exclus din Registrul monumentelor RM ocrotite de stat, iar ulterior demolat. Suntem alarmaţi să nu fie distruse noi obiective de patrimoniu cultual din municipiul nostru”, a declarat dr. Sergiu Musteaţă, preşedintele Asociaţiei Istoricilor.
Pe de altă parte, Vladimir Modârcă ne-a dat asigurări că, în perioada întocmirii noului Registru al monumentelor municipale, nu se vor opera demolări. El susţine că „Registrul municipal vechi a fost elaborat în pripă şi „pe bâjbâite”. Timp de 20 de ani, specialiştii de la Ministerul Culturii şi de la alte instituţii trebuiau să analizeze fiecare obiectiv din acel act, dar nu au făcut-o. Nu s-au categorizat edificiile cu valoare de monument şi casele frumoase, ce pot fi păstrate sau modificate. Acum, CMC e de acord să aloce bani pentru investigări minuţioase şi comisia formată să analizeze imobilele din capitală. Noi vrem să facem mai bine decât este”.
 

Încălcări grave ale convenţiilor internaţionale
 

„Deşi Legea privind ocrotirea monumentelor stipulează că „Organele de stat pentru ocrotirea monumentelor decid atribuirea sau pierderea calităţii de monument” (Art. 18, al. 1), ea nu prevede abrogarea unui registru deja existent, ci reactualizarea lui pe bază de liste adiţionale la un interval de trei ani (Art. 18, al. 2)”, consideră istoricul arheolog Sergiu Musteaţă. El a atras atenţia CMC şi guvernului asupra încălcărilor permanente ale convenţiilor europene pe care s-au angajat să le aplice. În primul rând - a Convenţiei pentru conservarea patrimoniului arhitectural al Europei şi Convenţiei europene pentru protecţia patrimoniului arheologic, în vigoare din 2002 în RM. Experţii cer renunţarea urgentă la practicile de a rezolva problemele patrimoniului în cercuri restrânse. „Asemenea chestiuni pot fi soluţionate echitabil doar prin adoptarea unei politici transparente privind protecţia patrimoniului cultural, prin atragerea masivă în luarea deciziilor a societăţii civile şi a specialiştilor străini”, observă Sergius Ciocanu.
 

Printează