Timpul

Alexandru Tănase, ministru al Justiţiei: „De astăzi, comenzi în justiţie nu vor mai exista”

Tatiana Corai

- Dle Tănase, cum apreciaţi evenimentul produs vineri, şi anume, învestirea Guvernului Filat, în care dvs. veţi deţine funcţia de ministru al Justiţiei?

- Învestirea noului Guvern vine să marcheze încheierea unei etape importante în formarea administraţiei democratice a statului. Este o victorie, dacă vom ţine cont de faptul că fosta guvernare a tergiversat la limită transferul legal de putere. Să ne amintim, de exemplu, că fostul preşedinte în exerciţiu, Vladimir Voronin, a convocat şedinţa de constituire a noului parlament abia la 28 august, după ce dumnealui s-a întors din vacanţa petrecută în Turcia. Mai apoi, pentru a împiedica formarea noului guvern, Voronin a întârziat inadmisibil de mult propria demisie, astfel încât Curtea Constituţională a putut da avizul necesar pentru preluarea interimatului funcţiei de preşedinte abia la 17 septembrie. În cazul în care comuniştii ar fi avut o elementară responsabilitate pentru soarta ţării, guvernul putea fi instaurat acum o lună.
 

- De ce primul act emis de noul Guvern a fost abrogarea hotărârii privind introducerea regimului de vize pentru cetăţenii români?

- Deoarece Hotărârea Guvernului 269 din 8 aprilie este neconstituţională şi greşită din punct de vedere politic. Prin abrogarea acestei hotărâri, Guvernul a făcut un pas important în aducerea la normalitate a relaţiei noastre cu România. În acelaşi timp, Guvernul Filat a îndeplinit şi una din recomandările insistente ale UE.

- Care vor fi primii paşi pe care îi veţi întreprinde în calitatea de ministru al Justiţiei?

- Foarte curând structura internă a Ministerului Justiţiei va suferi mai multe schimbări. Va fi reformată substanţial activitatea Direcţiei Partide şi Organizaţii Neguvernamentale, subdiviziune care, pe parcursul ultimilor ani, a căpătat proasta reputaţie de jandarm al societăţii civile şi al partidelor politice. Foarte curând vom iniţia o serie de consultări cu societatea civilă pentru reformarea acestui domeniu. O altă prioritate o va constitui reformarea structurii ministeriale responsabile de cooperare juridică internaţională şi fortificarea serviciului Agentului Guvernamental. Violările drepturilor omului comise de guvernarea anterioara ar putea prejudicia bugetul public cu zeci de milioane de euro. Din acest motiv, de eficienţa şi profesionalismul serviciului Agentului Guvernamental va depinde atât imaginea guvernului, cât şi bugetul public. Din punct de vedere politic, Ministerului Justiţiei va fi responsabil pentru promovarea pachetului de proiecte de legi ce are ca scop reforma judecătorească.

- Cum veţi reabilita sistemul judecătoresc din RM în condiţiile în care, cel puţin în ultimii opt ani, acesta nu s-a bucurat nici de independenţa necesară, nici de respectul cuvenit din partea societăţii?

- Justiţia independentă şi autoritarismul sunt două noţiuni incompatibile. Tocmai din acest motiv justiţia, ca instituţie fundamentală a statului, a avut de suferit cel mai mult pe parcursul ultimilor ani. Din acest punct de vedere, foarte curând Guvernul va propune în Parlament o serie de proiecte de lege extrem de importante privind reforma justiţiei. Reforma va viza atât aspecte de ordin structural, cât şi aspecte de ordin procedural. O sarcină mult mai dificilă şi complicat de realizat va fi redarea încrederii cetăţenilor în judecători şi în actul de justiţie. Obţinerea acestui rezultat va depinde foarte mult de înşişi judecătorii. Va fi necesar un efort conjugat din partea Guvernului, judecătorilor, presei şi societăţii. Noi, ca executiv, ne vom onora obligaţia de a nu interveni în actul de justiţie şi de a o finanţa într-un volum suficient. Începând de azi, comenzi în justiţie nu vor mai exista. În schimb, aşteptăm şi vom cere ca judecătorii să-şi onoreze obligaţiunile în strictă conformitate cu legea şi normele deontologice. Vreau să transmit pe această cale un mesaj foarte clar pentru toată lumea: noi nu vom tolera incompetenţa şi corupţia în justiţie. Reacţia la cazurile de corupţie va fi una promptă şi dură.

- Ce veţi face pentru ca moldovenii să găsească dreptate la ei acasă, dar nu la CEDO, cum se întâmplă în prezent?

- Plângeri la Curtea Europeană vor fi atâta timp cât drepturile cetăţenilor vor fi încălcate. Am fost şi rămân adversarul unor filtre sau mecanisme judiciare interne suplimentare pentru a limita accesul la CEDO. Atâta timp cât hotărârile judecătoreşti se vor vinde sau vor fi pronunţate la comanda puterii politice, nici un recurs suplimentar intern nu va soluţiona problema. Trebuie tratat motivul dar nu consecinţele problemei. Or, motivul numeroaselor plângeri şi condamnări la CEDO este justiţia nefuncţională şi coruptă. Anume din acest motiv, sunt convins că judecătorilor le revine o misiune importantă în procesul de reabilitare a imaginii publice a justiţiei. Cei care vor trata funcţia de judecător şi statutul oferit de lege ca pe o afacere vor trebui să-şi caute o altă ocupaţie.

- Dvs. personal, ca avocat, aţi reprezentat numeroase cazuri la Curtea de la Strasbourg. Câte dintre ele ar fi putut fi soluţionate acasă şi din ce cauză nu au fost soluţionate?

- Toate dosarele pierdute la CEDO, fără excepţii, ar fi putut soluţionate în justiţia moldovenească. În toate cazurile, argumentele care au fost aduse în faţa Curţii de la Strasbourg au fost mai întâi prezentate în faţa judecătorilor moldoveni. Prin urmare era posibilă soluţionarea acestor litigii la nivel naţional.

-De cât timp are nevoie RM pentru a asigura principiul democratic privind separaţia puterilor în stat? Ce poate face ministrul Justiţiei pentru ca acest principiu să funcţioneze şi la noi?

- În RM, executivul este acea putere în stat care în mod tradiţional suprimă puterea legislativă şi cea judecătorească. Aşa a fost în perioada sovietică, cam la fel au stat lucrurile şi în cei opt ani de guvernare comunistă. Acum situaţia va reveni la normal. În programul său de guvernare, în discursul public, executivul condus de Vlad Filat şi-a asumat obligaţiunea politică de a nu interveni şi de a nu submina activitatea puterii legislative şi puterii judecătoreşti. Ministerul Justiţiei, în calitate de instituţie responsabilă pentru promovarea politicilor în acest domeniu, va veni cu proiecte de legi care vor consolida sistemul de mecanisme instituţionale ce ar garanta funcţionarea acestui principiu.

- Cetăţenii aşteaptă de la dvs. fapte concrete, ei şi-au dat votul pentru democraţi sperând ca aceştia să scoată la lumină cazurile de corupţie la care s-au dedat foştii guvernanţi…

- Aşteptările oamenilor sunt justificate şi pot fi înţelese. Chiar la prima şedinţă de guvern, prim-ministrul Vlad Filat a dispus mai multor ministere să prezinte informaţii ce ar deconspira schemele frauduloase folosite de guvernarea anterioară pentru delapidarea banilor publici şi promovarea unei concurenţe neloiale. Ministerul Justiţiei trebuie să prezinte o analiză privind situaţia dosarelor la Curtea Europeană, riscul de condamnare şi sumele de bani care urmează a fi achitate din Buget. În acest context, Ministerul Justiţiei va prezenta integral lista persoanelor vinovate pentru condamnările la CEDO şi vom insista ca Procuratura Generală să intenteze acţiuni în regres în fiecare caz fără nicio excepţie. Toate informaţiile vor fi făcute publice.

- Aţi declarat repetat în campania electorală ca sistemul judecătoresc are nevoie de reforme profunde. Din păcate, reformele aproape întotdeauna sunt însoţite de stres, mai ales atunci când „ating” oameni, interese, clanuri bine constituite. Dacă, totuşi, veţi încerca să schimbaţi anumite lucruri, nu o să vă fie frică de o eventuală ”reacţie” din partea acestor grupuri, clanuri mafiote?

- Noi nu ne-am temut să ne batem cu clanul lui Voronin şi să-l dăm jos de la guvernare. Cu atât mai mult nu ne vom teme să deranjăm persoane sau grupuri de interese din justiţie. Scopul nostru este de a moderniza şi de a democratiza RM. Fără o justiţie funcţională, atingerea acestui scop nu va fi posibil - prin urmare, vom merge până la capăt. Profit de ocazie ca să transmit, prin TIMPUL - care, apropo, este una dintre cele mai serioase şi combative publicaţii din RM - un mesaj important: acţiunile guvernului vor fi în strictă conformitate cu legea, iar persoanele care şi-au făcut cinstit datoria nu au de ce să-şi facă griji.

- Vineri, fostul preşedinte Voronin i-a prezis guvernului din care faceţi parte cel mult două luni. Care e perioada pe care mizaţi dvs.? Dacă ar fi să comparăm accederea democraţilor la guvernare cu un pariu cu Partidul Comuniştilor, credeţi că veţi deveni câştigător?

- Vladimir Voronin s-a dovedit a fi un oracol… mediocru. Acum câteva luni, tot el prezicea că partidul său va avea optzeci de mandate în parlament. După cum observăm, lucrurile stau invers. Ar fi mai eficient dacă şi-ar folosi mandatul de deputat pentru activitate parlamentară, nu pentru ghicit în cafea. Până la acest moment nu am reţinut ca Voronin să fi ieşti măcar odată la microfon în Parlament, cu vreo iniţiativă de ordin politic. Să iasă, în sfârşit, cu ceva, ca să vadă societatea care este valoarea politică a liderului comunist atunci când nu este înconjurat de Papuc, Reşetnikov şi Gurbulea.

- Duminică, la „Rezonans”, Constantin Starîş critica guvernul Filat pentru că ar fi unul creat pe bază de algoritm politic. Aceeaşi idee - contrapunerea profesionalismului algoritmului politic - a sonorizat-o vineri în Parlament şi deputatul comunist Dodon…

- Contrapunerea sistemului de partajare a responsabilităţilor politice în guvern profesionalismului este o manipulare de doi bani. Într-un sistem democratic, guvernul nu poate fi decât politic, iar o guvernare de coaliţie fără partajarea portofoliilor ministeriale nu este posibilă. Pe timpul regimului instaurat de Voronin, Guvernul nu era instituţie politică, deoarece deciziile politice se luau la partid şi la Preşedinţie, iar miniştrii aveau mai mult atribuţii manageriale. Vedem cu toţii la ce ne-a adus acest sistem: economie ruinată, datorii de miliarde, instituţii democratice inexistente. În altă ordine de idei, este necesară o precizare extrem de importantă: repartizarea portofoliilor ministeriale în Guvernul condus de Vlad Filat nu s-a făcut în bază de algoritm. Algoritmul reprezintă un exerciţiu matematic de găsire în mod mecanic, prin calcul, a unor rezultate. PLDM are 18 mandate în Parlament, comparativ cu AMN, spre exemplu, care are doar şapte mandate. Cu toate acestea, ambele formaţiuni deţin un număr relativ egal de portofolii ministeriale. Să ne explice Starîş unde vede el aici algoritmul...

- Intenţionaţi ca evenimentele din 7 aprilie să fie elucidate obiectiv, iar cei vinovaţi să fie pedepsiţi în conformitate cu legea. Ce veţi întreprinde în această ordine de idei?

- În mod cert, vom face tot posibilul ca adevărul privind evenimentele tragice din 7 aprilie să iasă la suprafaţă. Legislativul urmează să constituie o comisie parlamentară pentru investigarea celor întâmplate în zilele şi nopţile de 7 şi 8 aprilie 2009, iar Procuratura urmează să investigheze toate cazurile de maltratare şi tortură aplicate tinerilor. În sarcina Ministerului Justiţiei rămâne soluţionarea cauzelor aflate pe rolul Curţii Europene, legate de evenimentele din 7 şi 8 aprilie. În calitate de ministru al Justiţiei voi avea săptămâna ce urmează o întrevedere cu petiţionarii în aceste dosare şi vom încerca soluţionarea amiabilă a acestor cazuri pentru a evita condamnarea de către CEDO.

- Veţi opera schimbări radicale în cadrul ministerului? După ce criterii veţi alege viceminiştrii, şefii de departamente?

- În mod clar urmează să efectuăm o serie de schimbări, inclusiv la capitolul personal. Ţinând cont de specificul Ministerului Justiţiei, schimbarea ministrului nu înseamnă neapărat demisii in corpore. Aceasta se referă, inclusiv, şi la actualii viceminiştri ai Justiţiei. Toate persoanele care au calificarea profesională necesară şi împărtăşesc valorile democratice promovate de noi îşi vor păstra funcţiile din minister.

- Ce le veţi cere înainte de toate subalternilor de la minister?

- Indiferent de funcţia pe care am deţinut-o până la acest moment, am preferat să am în preajmă persoane calificate din punct de vedere profesional şi integre din punct de vedere moral. Exact acelaşi principiu îl voi promova şi în calitatea mea de ministru al Justiţiei.

- Cât de deschis veţi fi cu presa?

- Mereu am fost deschis în relaţia cu presa, inclusiv cu cea al cărei punct de vedere este net distinct de al meu. Sunt conştient şi accept că vom fi criticaţi, deoarece presa trebuie să aibă şi să educe societăţii o atitudine critică faţă de guvernare. Cu toate acestea, presa rămâne a fi partenerul strategic al guvernului din care fac parte, pentru edificarea unei societăţi deschise şi democratice.

- Vă mulţumi pentru interviu.

Printează