Astăzi 19 Ianuarie 2018, Vineri - Ultima actualizare la 18 Ianuarie 2018
Abonamente

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Eveniment 10 Iunie 2016, ora 10:30

Soldații ruși vor să plece din Moldova. Ce spun experții

Marime Font

70 la sută dintre militarii Grupului Operativ al Trupelor Ruse, dislocat în stânga Nistrului, au cerut Moscovei permisiunea de a părăsi regiunea secesionistă.

Prezența pe teritoriul R. Moldova a devenit o povară pentru militarii ruși, dau de înțeles sursele noastre din cadrul Comisiei Unificate de Control. În urma conflictului ruso-ucrainean, aceștia s-au trezit izolați în stânga Nistrului, fără a mai avea posibilitatea să plece acasă, deoarecere reîntoarcerea lor în republica fantomă a devenit imposibilă. Din aceste considerente, susțin sursele noastre, 70 la sută dintre soldații Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) au solicitat Ministerului Apărării de la Moscova să fie transferați la unități militare de pe teritoriul Federației Ruse.

Situația respectivă s-a creat după ce, în mai 2015, Rada Supremă de la Kiev a denunţat cinci acorduri de cooperare tehnico-militară cu Rusia, inclusiv acordul privind tranzitul trupelor ruse spre Transnistria. Astfel, având acces interzis în Ucraina, ostașii ruși puteau ajunge în stânga Nistrului doar prin Aeroportul Chișinău. Dar și aici, în ultimii ani, aceștia sunt reținuți și deportați. De exemplu, din octombrie 2014 până în iunie 2015, notează presa rusă, accesul în țara noastră a fost interzis pentru aproximativ 100 de militari ruşi. Potrivit surselor noastre, există și cazuri în care, pentru a evita controlul de la aeroport, aceştiai pleacă din Rusia în România și intră în Moldova, trecând Prutul pe cale terestră. Mai mult, atât autoritățile RM, cât și cele ale Ucrainei, au declarat că nu vor permite aviaţiei ruse utilizarea spaţiului lor aerian pentru aprovizionarea militarilor pe calea aerului.



Menționăm că GOTR este compus din două batalioane de circa o mie de militari, care asigură securitatea depozitelor de muniții ale fostei Armate a 14-a din depozitul din Cobasna, unde s-ar afla circa 19-21,5 mii de tone de muniţii. Aceste trupe sunt dislocate ilegal în regiunea transnistreană, după ce Rusia și-a încălcat angajamentul luat la summitul OSCE din 1999 de la Istanbul, prin care s-a obligat să-și retragă armatele și tehnica militară din stânga Nistrului până în anul 2003.

În prezent, în RM au acces doar militarii ruși din forțele de menținere a păcii și numai în cazul în care Chișinăul este informat în prealabil despre sosirea acestora.

Ernest Vardanean, jurnalist



Nu sunt de acord cu aceste concluzii făcute în articolul dat din simplu motiv că nu contează ce vor 70 la sută din militarii ruși. Ei sunt oamenii care vin din Federația Rusă și ei vor să se întoarcă acasă doar din motiv că, într-adevăr, sunt izolați. Dar asta nicidecum nu înseamnă că Grupul Operativ părăsește regiunea transnistreană. Niciodată aceste probleme nu au depins de capriciile sau de dorința câtorva oameni ordinari. Problema ca atare există, sunt de acord. Oamenii sunt într-adevăr izolați după decizia Ucrainei din mai 2015, dar asta nu înseamnă că militarii ruși vor părăsi regiunea transnistreană. Eu vă asigur că o bună parte din contingent este compus din cetățenii Federației Ruse care locuiesc în Transnistria, și dacă aceste 70% vor părăsi regiunea, atunci ei vor fi înlocuiți cu oamenii originari din Transnistria care au asemenea probleme de călătorie în Federația Rusă și înapoi. De aceea, problema este pur tehnică și poate fi rezolvată ușor, mai cu seamă că serviciul în contingentul militar rus este foarte prestigios pentru transnistreni, pentru că acolo se plătește mult mai bine decât în armata pretinsă transnistreană. Eu nu văd nici o problemă, nici un motiv fundamental, care ar schimba situația geopolitică și militară din regiunea transnistreană. Cunosc foarte bine că sunt și ostași ordinari recrutați în fiecare toamnă sau primăvară și o parte din ei sunt trimiși la depozitele de muniții de la Cobasna, acolo unde se află un contingent militar rus. Există așa o coeziune dintre cetățenii transnistreni și armata rusă de acolo. Prin urmare, nu cred că e o problemă majoră în acest caz.

Oazu Nantoi, analist politic



În primul rând, militarii sunt oamenii care execută ordinele și nu se uită la sondaje publicate în ziarele din R. Moldova. Altă problemă este că, din moment când Ucraina, fiind atacată de Federația Rusă, a introdus interdicții de circulație pentru militarii ruși, pentru o parte din ei a apărut un disconfort evident. Circulă zvonuri cum că există acorduri între Republica Moldova și Rusia privind rotația militarilor ruși care fac parte din batalionul de pacificare. Ceilalți militari ruși care încearcă să vină pe teritoriul R. Moldova sunt interceptați la Aeroportul Internațional Chișinău și trimiși înapoi acasă. Și vă dați seama că pentru marii învingători în Marele Război pentru Apărarea Patriei aceasta este o procedură cam frustrantă. Probabil, s-a mai adăugat și factorul devalorizării rublei rusești, ei deja nu mai sunt așa de bogați, și, în asemenea situație, e clar că ar putea să apară motive pentru niște gânduri mai pesimiste. Cei de la Tiraspol s-au grăbit să anunțe că nu există nicio problemă, că în loc de militari ruși veniți din Rusia ar putea fi înrolați în aceste unități militare subordonate Rusiei cetățeni ruși originari din stânga Nistrului. Faptul că Rusia a atacat Ucraina și proiectul Novorossia a falimentat a creat foarte multe probleme pentru Rusia în zona de est a Republicii Moldova. La 29 martie 2014, nimeni altul decât Vladimir Putin l-a telefonat pe președintele Obama și a menționat că problema transnistreană trebuie să fie rezolvată la masa de negocieri, ceea înseamnă că proiectul Novorossia a eșuat și Rusia și-a dat seama că în cazul Transnistriei s-a pomenit ca o maimuță care a băgat laba într-o gaură din gard și a apucat o portocală, dar acum nu știe cum să scoată laba.

Timpul.md

Un articol de: Pavel Păduraru Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 18 Ianuarie 2018, ora: 08:43

Scrisoarea săptămânii: Să fie Lumină

Scrisoarea săptămânii: Să fie Lumină Din editia print

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Ianuarie 2018, ora: 08:42

Poporul vegetal

Poporul vegetal Din editia print

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Ianuarie 2018, ora: 08:40

Crimele Comunismului: Copiii cadrelor sovietice – secrete de stat

Copiii cadrelor sovietice – secrete de stat

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 18 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Bradul sau hoțul

În fiecare an în preajma sărbătorilor apare problema bradului. Pe de o parte cei ca mine – nici un Crăciun fără brad, pe de altă parte cei cu adevărat eco – bradul poate lipsi, iar o altă parte derutată și declarată eco – brad de plastic, uitând că fabricarea acelor...

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Mărul, inelul sau cununa

De Crăciun am ajuns acasă, în Țara Făgetului, unde – cum v-am mai spus și în alți ani – există cele mai frumoase cete de colindători: dubașii.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Ianuarie 2018, de Dan Nicu

Dodon trebuie să plece

R. Moldova s-a transformat într-un stat în care e nevoie ca Parlamentul să-l suspende, din când în când, pe preşedinte, și să se poată face modificări în structura Guvernului.

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Crăciunul în tranșee

De sărbători avem mult timp liber și de multe ori îl consumăm, cu rost sau fără, în fața televizoarelor, ceea ce ne face să ne întrebăm despre cum sărbătoreau oamenii altădată.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 15 Ianuarie 2018, de Constantin Tănase

... pe sub deal, pe sub pădure...

 (Fabulă modernă cu morală eternă) ... cu alte cuvinte, pe sub deal, pe sub pădure se duc fetele la mure. Să se știe însă că treaba nu-i simplă, ci intercontextuală, alegorică, misterioasă și geopolitică, deoarece, dealul e fiul legitim al Carpaților, iar pădurea e fiica dreaptă a...

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul