Astăzi 24 Noiembrie 2017, Vineri - Ultima actualizare la ora 19:28
Abonamente

Actualitate 9 Mai 2017, ora 10:35    Din editia print

Cum a scăpat comuna Brătuleni de cazanul primitiv din școală

Marime Font

Foto: Ramin Mazur

De trei ani, elevilor gimnaziului din satul Brătuleni, Nisporeni nu le mai miros hainele a cărbuni și a fum. Copiii nu mai stau la ora de sport îmbrăcați în cojoace groase de iarnă și nu le mai tremură mâinile de frig. Sistemul de încălzire vechi, primitiv, după cum zice directoarea gimnaziului, Ludmila Jicol, a fost înlocuit cu o centrală termică pe biomasă. Mai mult decât atât, economiile se ridică la o sută de mii de lei de sezon. 

„De trei ierni ne încălzim cu pelete. Înainte utilizam cărbuni și cheltuiam în jur de 285 de mii de lei într-un an. Acum, cu biomasă, cheltuim 178-180 de mii de lei. Tona de pelet costă 2900 de lei per sezon, iar noi consumăm în jur de 75 de tone. Când e mai frig, se ard aproape 700 de kilograme, dar în zilele mai calde, în jur de 500 kg de biocombustibil. Acum se încălzește aproape toată școala, în timp ce, cu cărbuni, se încălzea doar 25 la sută din încăperile școlii – sălile de clasă. Nu se încălzea pe coridoare, în sala de sport, în cantină, în sala de festivități și bibliotecă”, a declarat directoarea gimnaziului Brătuleni, Ludmila Jicol.

Potrivit responsabilei, toată lumea este bucuroasă că a scăpat de cărbuni. „Era un miros puternic de cărbuni în școală. Miroseau hainele copiilor, ale profesorilor. Operatorii care lucrau în cazangerie erau foarte necăjiți de mirosul, mizeria și colbul acela. Dar, într-un sfârșit, am scăpat de cazanele primitive făcute de mâna omului. Le-am scos și am instalat noul sistem de încălzire cu biomasă. Asigurarea cu pelete este efectuată de către un furnizor local. La începutul proiectului nu prea aveam încredere, dar până la urmă, ne-am convins că e un lucru bun și astăzi ne pare bine că am rezolvat o problemă mare, încălzirea instituției de învățământ”, spune directoarea.



Zbânțuiți, dar politicoși, elevii gimnaziului salutau fiecare oaspete venit în școala lor. „Bună ziua” în stânga și-n dreapta, la nesfârșit. Întrebați dacă mai îngheață iarna la lecții, elevii răspund în cor cu un „nu” îndelungat și bucuros. Alina, o elevă din clasa a opta, povestește cum intra frigul prin crăpăturile din geam. „Înainte era foarte frig. Simțeam cum intra vântul prin fereastră. Eram îmbrăcați foarte gros în sălile de clasă și era incomod să scriem. Mergeam la orele de sport îmbrăcați în geci groase. Acum e mai călduț și ne simțim cu mult mai liberi”, spune eleva.

Grădiniță cu colectoare solare

Operatorii despre care spunea directoarea că erau foarte necăjiți de sistemul „primitiv” au simțit imediat diferența cu cazanul nou pe biomasă. Nicolae Enache, unul dintre muncitori, a declarat entuziasmat că în ultimele ierni a fost cu mult mai bine. „Încă probleme nu am avut și să ne spună că lipsește căldura, sau altceva. Diferența e tare mare – era fum, mirosea urât de la noi”, a mărturisit bărbatul.

Buncărul trebuie încărcat cu pelete aproximativ la fiecare șase ore și puterea nominală a cazanului este de 300 kilowați. Despre funcționalitatea cazanului relatează inginerul companiei care a furnizat echipamentul, Alexei Lazări. „Puterea respectivă permite să fie încălzită suprafața aproximativă de 2 500 metri pătrați, atât cât are școala. Și este cu mult mai ecologic, în comparație cu cărbunii. Nu este așa mare zgură și așa mari emisii. Este important și faptul că peletele poate fi găsit aici, acasă, în orice cantitate, dar cărbunii trebuie să-i importăm din Ucraina sau din altă parte”.

Pentru că centrala termică instalată în gimnaziu funcționează perfect, compania respectivă s-a angajat să mai instaleze una la grădinița din sat, dar și câteva colectoare solare. „Colectoarele solare sunt pentru încălzirea apei menajere. Dacă în gimnaziu există doar centrală termică pe biomasă, în grădiniță vor fi și aceste colectoare care vor încălzi zilnic câteva sute de litri de apă. Colectoarele au trei surse de energie. În caz că nu există soare, apa se va încălzi de la sistemul de încălzire. Dacă nu va fi combustibil pentru ultimul și nu va fi nici soare, atunci apa se va încălzi cu ajutorul tonului electric”, a declarat inginerul Alexei Lazări.

Încălzesc apa la plită

Primarul comunei Brătuleni, Nicolae Chercheja recunoaște că până vor fi instalate colectoarele solare, dar și cazanul pe biomasă, apa va fi încălzită, în continuare, la plită. „Odată ce vor funcționa, apă caldă va fi atât în grupe, cât și la bucătărie. Oricum, cea mai mare problemă a grădiniței, inclusiv a satului este lipsa apei. Pentru școală și grădiniță noi am făcut rezervoare în care se acumulează apa din izvoare, dar nu este stabil, mai ales vara când este secetă. În acest sens, intenționăm să aducem apă de la Iași – apă din munți la un preț convenabil”, a declarat funcționarul pentru ziarul TIMPUL.

În acest an, din bugetul comunei urmează a fi schimbate geamurile pe coridoarele gimnaziului, pentru a reduce pierderile de căldură. „Utilizarea energiei regenerabile produse local dezvoltă comunitatea şi regiunea. Banii plătiţi pentru biocombustibil rămân în ţara noastră şi o ajută să se dezvolte pas cu pas. Investiţiile Uniunii Europene în instalarea sistemelor de încălzire ecologică ne-au ajutat să facem această schimbare. Datorită fondurilor europene, şcoala şi grădiniţa din sat au devenit independente energetic”, spune primarul Nicolae Chercheja.
Cazanele pe biomasă și colectoarele solare au fost instalate cu sprijinul financiar al Uniunii Europene din fondurile Proiectului Energie și Biomasă. La grantul de peste 163 de mii de euro, Primăria comunei Brătuleni și Consiliul Raional Nisporeni, dar și sătenii, în total, au contribuit cu 600 mii de lei.

Conform Recensământului Populației și Locuințelor din 2014, 0,7%, adică 6.6 mii din gospodăriile din Republica Moldova au instalații de producere a combustibilului/energiei regenerabile.

Potrivit Proiectului Energie şi Biomasă, Brătuleni este una din cele 235 de comunităţi beneficiare în care au fost instalate 187 de sisteme de încălzire pe biomasă, alte 40 fiind în construcţie. Valoarea totală a investiţiei, din fonduri europene, este de peste zece milioane de euro.

Un articol de: Georgeta Carasiucenco Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 24 Noiembrie 2017, ora: 11:29

VIDEO / Iohannis îl pune la punct pe Dodon: Ce spune despre vizita în Republica Moldova

VIDEO / Iohannis îl pune la punct pe Dodon: Ce spune despre vizita în Republica Moldova Din editia print

Aflat la cel de-al cincilea Summit al Parteneriatului Estic, organizat la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a vorbit şi despre invitaţia controversată primită din partea preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon. Întrebat de jurnalişti dacă va onora invitaţia, şeful...

( ) Citeşte tot articolul


Bună Dimineața 24 Noiembrie 2017, de Ana Marchitan

Sexul „anti-Chirtoacă” și politica moldovenească

Declinul Partidului Liberal a început încă la sfârșitul anului trecut. De atunci, pas cu pas, fracțiunea se îndreaptă încet, dar sigur, sper hăul politicii moldovenești.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 23 Noiembrie 2017, de Dan Nicu

Chişinău, cetate de necucerit pentru socialişti

Oamenii lui Igor Dodon nu au reuşit nici de această dată să-şi instaureze controlul asupra Chişinăului. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 23 Noiembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Rusia pierde un important atu în disputa cu UE. Și nu numai!

Cu mai puțin de o lună în urmă, în Turcia era anunțată lansarea rutei feroviare ce leagă capitala Azerbaidjanului, Baku, de cea a Georgiei, Tbilisi, cu orașul turc Kars, denumită generic BTK.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 23 Noiembrie 2017, de Constantin Tănase

O, țară tristă, plină de... mister

Moto:  „Rămâne mut Serafim și se uită lung în urma celor ce se duc (cu boul, la pravlenie - n.n.). Se mai gândește: „Hm... Toate le pricep eu, Doamne, da „oare cum mi l-au prins ei de coarne?” (V. Vasilache „Povestea cu cocoșul roșu”)

() Citeşte tot articolul

Editorial 22 Noiembrie 2017, de Marin Basarab

Ce modele oferă societatea noastră pentru tineri?

În ultima vreme suntem asaltați de știri înfiorătoare care par a fi desprinse dintr-un film de groază.

() Citeşte tot articolul

Editorial 22 Noiembrie 2017, de Moni Stănilă

Voinicul și cerbul

Că tot se apropie iarna cu pași repezi de noi, nu avem cum să nu ne gândim la sărbători. Mai ales că deja și programele de știri ne anunță de săptămâni întregi cum și unde vom petrece Crăciunul.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Noiembrie 2017, de Octavian Țâcu

Experiențe belgiene pentru R. Moldova

Săptămâna trecută (9-11 noiembrie) la invitația eurodeputatei Monica Macovei am efectuat o vizită de trei zile în Parlamentul European și la sediul NATO din Bruxelles.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md