Editorial

Dodonismul, simptomul vidului patriotic la moldoveni

 Duhul patriotic moldovenesc al lui Dodon, asemenea Duhului lui Dumnezeu de dinaintea facerii lumii, pluteşte peste R. Moldova şi vede un imens vid: vidul patriotic moldovenesc! Acest vid e peste tot, e ubicuu, vorba babelor de la ţară, dar mai ales în creaţia artistică care – Dodon, fire sulegetă, nu o declară dar o sugerează – e mai mult românească decât moldovenească. Cu un fin simţ analitic Dodon observă că „ simptomul vidului patriotic în creaţia artistică trădează lucruri mai profunde, trădează inconsistenţa ataşamentului nostru general faţă de pământul pe care trăim. Fiecare, în particular, poate va spune că e ataşat ţării sale, dar aceste ataşamente individuale iată că sunt insuficiente atât timp cât nu e cultivat neîncetat un ataşament comun, colectiv, faţă de Patrie”. Deoarece nu fiecărui cititor îi este dat să pătrundă în profunzimile acestui gând dodonian, explic ce a avut în vedere proaspătul exeget al esteticii cântecului patriotic moldovenesc: poate, fiecare poet, cântăreţ, om simplu în particular îşi iubeşte patria moldovenească, dar lipseşte iubirea comună, colectivă! Ce folos că îţi iubeşte patria moldovenească în particular, adică în mod egoist? Ca să dispară vidul patriotic patria moldovenească trebuie iubită în colectiv! Cum se întâmplă de obicei la noi? Se pornesc ţărăncile la prăşit în zori de zi şi fiecare, în particular, murmură vreo creaţiei artistică populară, dar nu dintre cele patriotice, ci legate pe teme minore cum ar fi dorul, dragostea şi chiar sexul. Ce propune Dodon? Ca să cultivăm patriotismul la aceste ţărăncuţe ele trebuie să pornească în câmp în mod organizat, colectiv, şi să cânte în comun creaţii artistice patriotice de să vuiască satele! Şi să cânte nu chestii de astea, aflate la limita desfrânării „Aseară vântul bătea,Badea-n braţe mă strângea” sau „Vino, bade serile, NU-ţi uita cărările” ori „Omule cu vinul bun, Ce stai cu căruţa-n drum? Trage mai bine la o casă, Unde-i nevasta frumoasă Şi bărbatul nu-i acasă”… ş.a.m.d., ci creaţii patriotice, expresie a vremurilor noi: Foaie verde de sulfină, Cântă babele-n grădină, Lenin ne-a adus lumină! Sau: Frunză verde de mărari, Voronin ne-a dat pensii mari şi Ne-a făcut gospodari! Sau Frunză verde măghiran, mă mândresc că-s moldovan, Moldovan cu sapa-n spate, Mişin ne-a adus dreptate! Iată așa, cu asemenea creaţii artisitice, vom umplea vidul patriotic al R. Moldova!

Dodon este conştient de pericolele modernităţii. „stiu, scrie el în continuare, că arta modernă are legile ei, ştiu că alte valori sunt la ordinea zilei într-o lume care se globalizează, iar cântarea de ţară şi popor este frecvent abandonată de dragul unor cântări mai emancipate.„ Care-i soluţia, ne întrebăm ? Soluţia e una consideră Dodon – implicarea politicienilor în lupta sfântă pentru umplerea vidului patriotic cu ceva foarte patriotic moldovenesc. Citez: „Consider că misiunea cultivării spiritului patriotic revine şi politicienilor”. Eu aş merge chiar şi mai departe: trebuie implicate şi structurile statului, în deosebi cele de forţă. Un cuvânt aparte în lichidarea vidului patriotic şi umplerea lui cu creaţii artistice patriotice moldoveneşti îl au de spus Ministerul de Interne şi SIS-ul. Prezenţa colaboratorilor acestor structuri lor la nunţi, cumătrii, zile de naştere şi la alte chefuri ale moldovenilor, cu instrucţiuni clare de a interzice „unele cântări mai emancipate” ar contribui în mare măsură la educarea patriotismului la moldoveni şi moldovence. Nu trebuie să rămână străine de această activitate Academia de Ştiinţe, Compania de stat „Teleradio Moldova”, Ministerul Culturii. Trebuie elaborate culegeri de „cântări de ţară şi popor” pentru cântăreţii profesionişti, dar şi pentru amatori, care proslăvesc Moldova şi moldovenii; trebuie interzise „cântările mai emancipate”, rodul nefast al globalizării, trebuie interzise toate cântecele populare care încep cu „foaie verde ” sau „frunză verde”. De sute de ani tot „frunză verde” şi „foaie verde”… Exegetul remarcă pe bună dreptate că „am rămas practic, îmbrăcaţi doar în straiele folclorului tipic, tradiţional, în lipsa unor veşminte noi, moderne”. Cu adevărat aşa este! E timpul să renunţăm la „straiele folclorului tipic”, să îmbrăcăm în „veşminte moderne” patriotismul nostru moldovenesc ! Cât o să umblăm noi numai cu folclorul ăsta erotic, îmbrăcat în straie tipice? Trebuie să îmbrăcăm ideile moderne în veşminte moderne: culoarea roşie, secera, ciocanul. Iată un exemplu: Hai, mândruţo, la pârău, Să-ţi arăt ciocanul meu! Sună frumos, modern, patriotic. Ce poate fi mai înălţător, mai mobilizator şi mai patriotic decât un asemenea cântec în care se descrie cum un tânăr comunist moldovean, dotat cu un ciocan, o cheamă la izvor pe o tânără comunistă moldoveancă ( membră a Aripii tinere a PCRM), dotată cu o seceră,se apucă de secerat iarba de lângă un izvor!?

…În finalul materialului Dodon face un apel către moldoveni: „Am expus gândurile de mai sus ca un îndemn la clasa politică, la elita culturală, la creatorii individuali – haideţi să sprijinim, fiecare în parte sau în comun, redeşteptarea patriotică a statului moldovenesc. Haideţi să sprijinim creaţia patriotică autohtonă”. Drept exemplu personal Dodon se angajează „să contribuie, pe cont propriu, la promovarea noului patriotic.” De astăzi, dau startul unei noi rubrici, Creaţie Patriotică, unde voi plasa diverse creaţii mai vechi şi mai noi ale culturii noastre moldoveneşti. Vă îndemn, pe toţi cei doritori, pe toţi cei care scriu, compun, pictează, să contribuiţi la completarea acestei rubrici”. Aşa scrie Dodon în încheierea textului său…

Bună idee! Cred că cititorii noştri au prins-o. Haideţi şi noi să deschidem o rubrică de Creaţie Patriotică în care să publicăm „diverse creaţii mai vechi şi mai noi ale culturii noastre moldoveneşti. Încep eu cu una, auzită cu mulţi, mulţi ani în urmă de la un fost deportat din comuna Voinescu (pe atunci Pobeda) Hânceşti. Atâta ţin minte: De-ar vedea Domnul cel sfânt, Ce fac comuniştii pe pământ: Au făcut din cai cârnaţi, Din golani – deputaţi Şi i-au trimis la raion, Ca să-şi bat joc de om… Frumos, înălţător, tulburător, adevărat şi, principalul, patriotic! Aştept, iubiţi cititori, creaţiile trimise de dumneavoastră. Invitaţia se referă în egală măsură şi la folcloriştii profesionişti de la Academie şi de la catedrele universitare. 

Ce-ar mai fi de adăugat în final despre acest Dodon? Doar atât: dacă el e considerat una din „minţile luminate” ale PCRM, vă imaginaţi ce mamă de întuneric e în tărtăcuţele celorlalţi comunişti? Ce facem la toamnă cu ei? Îi votăm sau le cântăm vreun cântec patriotic românesc?

Colaj Timpul.md Igor Dodon - Ciobanas Souvenir de Bessarabie

Un P.S. colegial, fără alegorii, despre metafore

Un coleg de breaslă îmi dă un ghiont: bă, metafora trebuie lansată de pe un suport credibil – unde ai mai văzut tu ca Rândunica să care glod ca să-şi facă cuib pe un ram de Stejar?! Şi tot el, mai jos, comite următoarea metaforă: „Ouăle contradicţiei dintre Filat şi prietenii săi erau depuse chiar în floarea de măr”. Eu nu strig ca (şi) colegul vizat: Jenant! Aiureală! Unde s-a mai văzut ca ouăle – fie ele şi ale contradicţiei! – să fie depuse chiar în floarea de măr!?. Pentru că de ce? Pentru că asta şi înseamnă metaforă, când ouăle sunt depuse în ram de stejar iar rândunelele îşi pot face cuib chiar în floarea de măr. Pentru că ce este în definitiv metafora dacă nu o alegorie ascunsă? Atenţie, în cuvântul subliniat accentul ne cade pe prima silabă! Ci pe ultima! Iac-aşa! Aceasta pe de o parte. Pe de alta, acelaşi coleg binevoitor, crede că e bine că s-a produs o ruptură între Filat şi foştii lui falşi amici, fiindcă cine-s aceştia? Indivizi care lucrează la distrugerea ţării, duşmani ai poporului (aşa e scris: „duşmani ai poporului”!), finanţaţi de peste Prut, o parainelectualitate compradoră care reprezintă naţionalismul gregar şi unionismul legionar! Ce să zic? Exact cu asemenea cuvinte îşi trata oponenţii său fostul preşedinte Voronin care a declarat că el nu e preşedintele românilor. Nu exclud că dl Filat doreşte să devină preşedinte – eu îi doresc multă baftă şi două mandate constituţionale. Un lucru însă să nu uite noii amici ai dlui Filat: ca să devină preşedinte peste poporul moldovenesc, dl Filat, în turul doi, nu se va descurca numai cu voturile noilor amici, ci va avea nevoie şi de cele peste 15 procente de voturi ale …”duşmanilor poporului moldovenesc” în frunte cu naţionaliştii gregari şi unioniştii legionari cum îi numeşte, tulburător de duios, colegul meu.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *