La 19 aprilie 1849, stil vechi (1 mai 1849, stil nou) are loc semnarea convenţiei ruso-turce de la Balta-Liman, nu departe de Istanbul, care consfinţeşte pe plan diplomatic internaţional înăbuşirea Revoluţiei de la 1848 din Moldova şi Valahia.
Moldova, în urma revoluţiei nereuşite din 1848, se afla sub regimul ocupaţiei militare ruseşti. Valahia, unde revoluţia reuşise să istaleze un guvernul liberal provizoriu, se va confrunta cu o intervenţie militară comună ruso-otomană care va înlătura acest guvern. Ambele principate erau reconfirmate sub suzeranitatea Imperiului Otoman, dar sub protectorat ţarist (stabilit anterior prin Regulamentul Organic în 1831-1832). Prin semnarea Convenţiei de la Balta-Liman (1849) influenţa otomană în Principate a crescut. Convenţia prevedea:
domni numiţi de sultan pentru un termen de şapte ani, cu avizul Rusiei, fiind anulate astfel prinipiul domniei pe viaţă şi principiul alegerii domnitorului de către ţară;
desfiinţarea Adunărilor Obşteşti şi înlocuirea lor cu Divanuri legislative (Divanuri ad-hoc), cu un număr restrîns de boieri numiţi de domn;
înfiinţarea de Comisii de revizuire a Regulamentelor Organice, mai ales în domeniul relaţiilor agrare;
numirea de comisari extraordinari turci şi ruşi pentru consilierea domnilor (de facto pentru supravegherea lor);
pentru asigurarea ordinii interne se stipula restructurarea oştirii pămîntene;
staţionarea trupelor de ocupaţie ruso-otomane în Principatele Moldovei şi Valahiei pentru a reprima orice mişcare de insurecţionare (25 000 soldaţi de fiecare parte, ulterior reduşi la 10 000 de fiecare parte).
Sunt numiţi domni pămînteni Barbu Ştirbei în Valahia şi Grigore Alexandru Ghica în Moldova.
Prezenţa militară comună ruso-otomană a fost menţinută pînă în 1851.Convenţia de la Balta-Liman a fost lovită de nulitate odată cu izbucnirea războiului Crimeii, în timpul căruia Principatele Moldovei şi Valahiei au căzut sub ocupaţa militară austriacă. Statutul Principatelor a fost modificat în 1856 prin Tratatul de la Paris.
– 1860 –
La Chişinău, Basarabia ţaristă, este înfiinţată prima şcoală primară de stat pentru fete
La 19 aprilie 1860 la Chişinău, Basarabia ţaristă, este înfiinţată prima şcoală primară de stat pentru fete.
– 1877 –
După o şedere de opt zile la Chişinău, Basarabia ţaristă, împăratul rus Alexandru II-lea a plecat cu trenul spre Odesa
La 19 aprilie 1877, după o şedere de opt zile la Chişinău, Basarabia ţaristă, împăratul rus Alexandru II-lea a plecat cu trenul spre Odesa. Venirea ţarului a fost prilejuită de începerea operaţiunilor militare în cadrul Războiului ruso-turc 1877-1878.
– 1917 –
La Chişinău, gubernia Basarabia, a avut loc Congresul eparhial al preoţimii şi mirenilor
La 19 -25 aprilie 1917, la Chişinău, gubernia Basarabia, a avut loc Congresul eparhial al preoţimii şi mirenilor.
– 1919 –
La Bucureşti, România, apare revista literară Sburătorul, sub conducerea lui Eugen Lovinescu
La 19 aprilie 1919, la Bucureşti, România, apare revista literară Sburătorul, sub conducerea lui Eugen Lovinescu. Revista va fi publicată pînă în mai 1929 şi ulterior din martie 1926 – martie 1927. În cadrul revistei Sburătorul va debuta scriitorul român Ion Barbu.
Sursa: ISTORIA.MD
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
