Astăzi 20 Noiembrie 2017, Luni - Ultima actualizare la ora 18:38
Abonamente

Economie 13 Septembrie 2017, ora 20:34

finanțeAdio monedă naţională?

Marime Font

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

În cel mai important discurs din ultimul deceniu, şeful Comisiei Europene cere tuturor statelor europene să adopte de urgenţă euro. Pentru acest lucru vor fi investite miliarde de euro.

Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker vrea ca România să intre alături de Bulgaria în spaţiul de liberă trecere Schengen şi ca liderii Uniunii Europene să se întâlnească la Sibiu, pe 30 martie 2019, la o zi după ce Marea Britanie se va rupe de UE, pentru a discuta viitorul celor 27 de state membre.

Pe 30 martie 2019, România va deţine preşedinţia Consiliului UE. Juncker şi-a exprimat dorinţa ieri în mult aşteptatul discurs privind „Starea Uniunii“ prin care a făcut clar că toate ţările Uniunii Europene trebuie să adere la zona euro, că UE nu trebuie să avanseze în două viteze şi cu standarde duble de calitate, mai slabe în est.



„Este timpul să aducem România şi Bulgaria în zona Schengen fără întârziere. Şi Croaţia trebuie adusă în Schengen, după ce îndeplineşte condiţiile tehnice. Croaţia merită calitatea de membru deplin, dacă vrem ca UE să ne unească continentul, mai degrabă decât să îl împartă. Trebuie să menţinem o perspectivă credibilă pentru deschidere către ţările din Balcanii de Vest. UE va avea mai mult de 27 de state membre“, a spus Juncker. Includerea României şi Bulgariei în zona Schengen ar face parte din strategia de a aduce toate ţările membre ale UE în toate structurile blocului comunitar, inclusiv în uniunea monetară şi cea bancară.

„Europa se întinde din Spania până în Bulgaria. Europa trebuie să respire cu ambii plămâni: plămânul estic şi plămânul vestic. Altfel, continentul nostru se va sufoca“, a spus Juncker.

Şeful puterii executive a UE a cerut ca toate statele UE să adopte moneda euro. Acestea vor beneficia de sprijinul tehnic şi financiar de care au nevoie. Cu Marea Britanie, stat care nu face parte din zona euro, părăsind Uniunea în 2019, doar opt state reprezentând 15% din PIB-ul UE vor fi în afara zonei euro. Însă, în est, Cehia, Ungaria şi Polonia împing procesul de adoptare a euro spre un viitor necunoscut. Şi Suedia, o ţară dezvoltată, dar care nu face parte din zona euro, este reticentă să adopte moneda unică. Mai mult, Ungaria şi Polonia tind să se izoleze în UE şi să erodeze principiul statului de drept.

„Dacă vrem ca euro mai degrabă să unească decât să ne divizeze continentul, a­tunci trebuie să fie mai mult decât moneda unui grup select de ţări. Euro este destinat să fie moneda unică a întregii Uniuni Europene. Toate statele membre ale UE, cu excepţia a do­­uă, au obligaţia şi dreptul de a adera la zona euro atunci când îndeplinesc toate condiţiile.“

Excepţiile la care Juncker face referire sunt Marea Britanie şi Danemarca.

Separat, comisarul european pentru buget şi resurse umane Günther Oettinger a de­clarat pentru publicaţia germană Tages­spie­gel că Bulgaria ar putea adera la zona euro în anul 2018. „Pornesc de la premisa că premierul bulgar, Boiko Borisov, va anunţa la începutul anului 2018, când ţara sa va prelua preşedinţia Consiliului UE, că Bul­garia vrea să adere la zona euro“, a afirmat Günther.

În discursul privind starea Uniunii, Juncker a lăudat zona euro şi a spus că o piaţă unică puternică este calea către o UE mai puternică. „Toate statele membre, cu ex­cep­ţia a două, sunt obligate să adere la zona euro. Aceste state membre au nevoie de sprijinul unui instrument de aderare la zona euro. Europa trebuie să poată lua decizii mai rapid şi mai eficient. Trebuie să vedem o uniune economică şi monetară mai agilă. Zona euro este mai rezistentă la şocuri decât în urmă cu câţiva ani“, a declarat preşedintele CE.

El a atins şi problema standardelor duble de calitate privind produsele şi serviciile din UE. Copiii din România sau cei din Italia ar trebui să aibă acelaşi acces la vaccinuri anti-rujeolă, la fel ca în restul Uniunii Europene, a declarat Juncker. „Europa trebuie să fie o uniune a egalităţii de şanse, a tratamentului egal. Este inacceptabil ca în anul 2017 să mai moară copii de boli care ar trebui să fie deja eradicate în Europa. Copiii din România sau cei din Italia ar trebui să aibă acces, în aceeaşi măsură, la vaccin antirujeolă, la fel ca în restul UE. Fără drept de apel! Tocmai de aceea, cooperăm cu toate statele membre pentru a sprijini măsurile naţionale de vacci­nare. Cazurile de deces care pot fi prevenite în Europa nu trebuie să existe“, a spus Juncker.

Şeful CE a propus ca liderii UE să se întâlnească în România, la Sibiu, pe 30 martie 2019, într-un summit care trebuie să fie un semn că „UE va merge înainte după ieşirea Marii Britanii, că Brexitul nu reprezintă totul şi nu va afecta viitorul Europei“.

Reuniunea de la Sibiu ar fi primul summit european în formula UE 27 de după Brexit şi s-ar desfăşura în momentul în care România va deţine preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene.

România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2019, la 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, preşedinţia Consiliului UE, timp de şase luni.

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 17 Noiembrie 2017, de Octavian Țâcu

Experiențe belgiene pentru R. Moldova

Săptămâna trecută (9-11 noiembrie) la invitația eurodeputatei Monica Macovei am efectuat o vizită de trei zile în Parlamentul European și la sediul NATO din Bruxelles.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Noiembrie 2017, de Pavel Păduraru

Minciuna noastră cea de toate zilele

Când eram adolescent, citeam câteodată în revistele despre VIP-uri interviuri cu oameni cunoscuți. Nu mai țin minte ce ziceau ei, dar un singur lucru îmi atrăgea atenția.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Noiembrie 2017, de Moni Stănilă

Programare la Dumnezeu

Se apropie Postul Crăciunului și mă gândesc deja că preoții vor avea mai mult de spovedit. Într-un fel e foarte bine că lumea se împărtășește, dar e extrem de ciudat că o face după calendar. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Noiembrie 2017, de Octavian Țâcu

Jurnal de călătorie: Capitala culturii Cucuteni

Ghinionul localităților aflate la răscruci de drumuri este faptul că în graba călătoriilor de a ajunge spre alte destinații, acestea rareori devin loc al cunoașterii profunde și nuanțate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Noiembrie 2017, de Constantin Tănase

Ideea națională a R. Moldova: dezrobirea femeii născătoare de prunci

Întotdeauna îmi aduc aminte cu o durere ce-mi arde toate celulele și cu un nelămurit sentiment de vină, zic, îmi aduc aminte de mama care, cu degetele mâinilor însângerate rodea rufele de tabla aia cu valuri căreia țăranii îi ziceau rusește „doskă.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Noiembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Rusia este agresivă (și) pentru că se teme

Începând cu 2008, agresivitatea militară a Federației Ruse în vecinătatea sa apropiată a atins cele mai înalte cote, fie că vorbim despre exerciții militare efectuate în scopul de a descuraja elemente externe, fie că vorbim, mai ales, de agresiuni de tipul celei din Georgia,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 9 Noiembrie 2017, de Marin Basarab

Scrisoare deschisă din partea unui cetățean care nu vrea să-l demită pe Dorin Chirtoacă

Salutare! Sunt un cetățean al orașului Chișinău care nu va ieși pe data de 19 noiembrie la referendumul pentru demiterea primarului.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md