Astăzi 15 Decembrie 2017, Vineri - Ultima actualizare la 14 Decembrie 2017
Abonamente

Politică 10 Februarie 2017, ora 08:04    Din editia print

INVESTIGAȚIE AFACEREA GRAD sau legătura ascunsă dintre frații Dodon și deputatul Radu Mudreac

Marime Font

Nici o instituție de control nu a catadicsit să verifice proveniența banilor din care parlamentarul socialist Radu Mudreac și-ar fi ridicat un centru comercial în inima Capitalei.

În imediata apropiere a Gării Auto și a Pieței Centrale din Chișinău, de aproape doi ani se află centrul comercial „Grad”. Fiind situat într-o zonă în care circulă lume de pe lume și care atrage mulți investitori, acest local ar trebui să reprezinte o afacere foarte profitabilă. Centrul oferă și servicii de schimb valutar, servicii foto, de lombard, reparație a telefoanelor mobile, reparație și confecționare a bijuteriilor. Aici există și o frizerie, un salon de croitorie și un salon auto.

În 2015, când centrul comercial a fost deschis, presa scria că proprietarul acestuia ar fi deputatul PSRM Radu Mudreac, șeful Comisiei agricultură și alimentație industrială a Parlamentului. Întrebat atunci din ce resurse a ridicat edificiul, socialistul a refuzat să răspundă. Astăzi, însă, prin târg se vorbește că investitorul și proprietarul de facto al „Grad”-ului este nimeni altul decât președintele R. Moldova Igor Dodon. Dacă credem gurilor rele, Mudreac este folosit doar ca paravan de către șeful său de partid și de țară, care încearcă astfel să-și tăinuiască unele venituri tenebre. Pe de o parte, niciun document nu poate dovedi acest lucru, iar pe de altă parte legătura dintre cei doi, cel puțin, este evidentă. Ciudat e și faptul că nicio instituție a statului nu a verificat proveniența banilor investiți în această afacere, chiar dacă veniturile lui Radu Mudreac sunt destul de modeste.



Până în 2010, pe str. Tighina 46 din Chișinău, se afla un monument de arhitectură cu statut separat de protecție, al cărui demolare este interzisă prin lege. Cu toate acestea, clădirea a fost distrusă. Acum câțiva ani, presa scria că „Grad”-ul se înalță anume pe locul vechiului edificiu. De aceeași părere este și directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ion Ștefăniță. La rândul său, Alexei Țurcanu, șeful Direcției arhitectură și urbanism a Primăriei mun. Chișinău, susține că monumentul demolat avea aceeași adresă, dar se afla în vecinătatea actualului centru comercial.

O firmă de cinci mii de lei a cumpărat un teren de 180 mii de euro

Potrivit datelor ÎS „Cadastru”, pe terenul cu suprafața de 0,059 hectare pe care a crescut „Grad”-ul, s-a aflat anterior un centru de cultură și agrement și alte patru construcții, care până în anul 2011 aparțineau firmei „Rândunica-Harnică”. La finele acelui an, pe 24 noiembrie, aceste imobile au fost cumpărate de firma „Gradioni”, condusă de medicul veterinar Radu Mudreac. Sediul juridic al SRL-ului se află în apartamentul medicului din sectorul Buiucani al capitalei, iar numărul de telefon mobil al acestuia este afișat pe Internet ca și telefon al firmei. Tot el este unul dintre fondatorii „Gradioni”, împreună cu Victor Jora, celor doi revenindu-le câte jumătate din cota de participare de 5400 de lei. În CV-ul său, încercând probabil să ascundă faptul că a fost șomer timp de un an, Mudreac a indicat că el conduce „Gradioni” din anul 2010. În realitate, firma a fost fondată pe 18 octombrie 2011, cu doar o lună înainte de a cumpăra imobilele de pe str. Tighina 46.


Radu Mudreac

Potrivit specialiștilor Bursei imobiliare „Lara”, la acea vreme un ar de pământ în centrul Chișinăului costa în jur de 30 de mii de euro. În atare situație, cu toate că doctorul nostru nu a avut niciodată venituri fabuloase, firma sa cu un capital statutar minuscul ar fi trebuit să cheltuiască pentru procurarea celor șase ari de pământ, dacă excludem construcțiile, circa 180 de mii de euro. Drept dovadă că el nu avea de unde să se aleagă cu atâția gologani, menționăm că până atunci Mudreac a activat doar în calitate de funcționar public. Mai mult decât atât, tot în 2011, familia sa a efectuat și alte investiții serioase, cumpărându-și încă un apartament cu suprafața de 103,8 metri pătrați și un garaj, ambele având valoarea cadastrală de circa 45 de mii de euro.

Medic cu mașină de lux, apartament nou și investiții de jumătate de milion de euro


Peste doi ani, pe 4 martie 2013, „Gradioni” a obținut de la Primăria Capitalei o autorizație de demolare a imobilelor care se aflau pe terenul achiziționat. Lucrurile s-au mișcat din loc aproape de 2014, în perioada în care se presupunea că PSRM este finanțat din exterior, cel puțin dacă avem în vedere donațiile de sute de mii de lei, fără îndoială false, făcute partidului în campania electorală parlamentară de niște bieți studenți și alți oameni relativ săraci. După alegeri, medicul Radu Mudreac a devenit deputat socialist, iar funcția de director al firmei „Gradioni” a fost preluată de către soție-sa Maia Mudreac. În septembrie 2015, clădirea Centrului Comercial „Grad” a fost dată deja în exploatare.

Nu știm ce venituri are cel de-al doilea fondator al firmei, Victor Jora, însă cheltuielile pentru construcție au fost enorme și cel puțin Radu Mudreac n-ar fi putut să le facă față. Cu atât mai mult, cu cât declarațiile sale pe venit arată că, în 2012, el și-ar fi procurat cu 600 de mii de lei (38 mii de euro după cursul valutar de atunci) un automobil Toyota Land Cruiser fabricat cu un an mai devreme. Iar din raportul financiar depus de PSRM la CEC în campania electorală din 2014 se vede că Mudreac a donat și partidului, sub formă de cotizații, 168 de mii 700 de lei. Fiind întrebat mai târziu de către Autoritatea Națională pentru Integritate (ANI) cum a dobândit banii dăruiți socialiștilor, el a motivat că acestea ar fi fost economiile familiei sale din ultimii ani.

De-a dreptul uluitoare, însă, este neglijența autorităților cu privire la proveniența banilor din care firma lui Mudreac a construit „Grad”-ul. Dacă medicul și-a cheltuit ultimele economii pentru investițiile de mai sus, având în vedere veniturile sale mult mai mici, el ar fi trebuit să devină falit sau să intre în datorii pentru mulți ani înainte. Prin urmare, n-ar fi avut posibilitatea să-și construiască barem o șură, darămite un ditamai centru comercial cu patru etaje și cu o suprafață de 607 metri pătrați…

Tudor Țurcanu, șeful Direcției control al volumelor și costul lucrărilor în construcții al Inspectoratului de Stat în Construcții, susține că, în acei ani, construcția unui metru pătrat într-un edificiu costa, în funcție de materialele folosite, aproximativ 450 de euro. De unde rezultă că „Gradioni” a cheltuit numai pentru ridicarea centrului comercial alte 273 mii euro. Or, dacă adăugăm la această sumă costul terenului, ajungem la 453 mii de euro, iar împreună și cu prețul apartamentului, al garajului și al mașinii lui Mudreac avem peste jumătate de milion de euro. Mai bine zis, este vorba de 536 mii de euro risipiți în numai cinci ani. În cazul în care Victor Jora nu a contribuit la această investiție, reiese că venitul anual al familiei Mudreac ar fi trebuit să ajungă la peste 107 mii de euro.

O familie minune: câștigă sute de mii de lei și cheltuie milioane


Să vedem care sunt veniturile reale ale medicului deputat Radu Mudreac. În declarația sa de venit prezentată în 2014 la Comisia Electorală Centrală, el scria că timp de doi ani, 2012-2013, a câștigat numai 63 mii 633 de lei. Adică, de aproape zece ori mai puțin decât prețul mașinii pe care și-a procurat-o în aceeași perioadă și de aproape 2,5 ori mai puțin decât cotizațiile achitate partidului.

Nici veniturile Maiei Mudreac nu sunt mai mari. Din declarațiile de venit ale medicului depuse la ANI se vede că, în 2013, el a câștigat doar 29 de mii de lei de la „Gradioni”, iar soția sa - 18 mii 700 de la firma „Vig-Vet”, unde își are locul de muncă. În 2014, salariul anual al doctorului a constituit 35 de mii de lei, iar al soției sale - 25 de mii 500 lei. Adică, în anii 2013-2014, familia Mudreac s-a ales cu numai 108 mii 200 de lei. În ciuda acestui fapt, el a plătit în același timp cotizații de 168 de mii de lei la PSRM și 44 mii 456 euro (840 mii 950 lei) în baza unui contract de investiții în construcția unui bloc locativ, în care va mai avea un apartament.

Proveniența acestor bani, cheltuiți de medicul veterinar în 2014, a fost verificată de ANI, care a constatat că veniturile familiei Mudreac în 2014 sunt de 19 ori mai mici decât cheltuielile pe care cei doi soți le-au suportat. În februarie, Autoritatea a sesizat Fiscul și Centrul Național Anticorupție (CNA), precum că deputatul nu și-ar fi declarat toate veniturile. În mod foarte straniu, atât CNA, cât și Fiscul l-au scutit de orice pedeapsă pe Radu Mudreac, crezându-l pe cuvânt că investiția de 44 mii de euro în apartament reprezintă economiile familiei sale din ultimii 20 de ani, iar banii donați partidului ar fi, după cum scriam mai sus, economiile sale din ultimii ani… Și, repet, nimeni nu l-a întrebat din ce economii și-a cumpărat mașina, apartamentul, garajul și de unde a găsit bani pentru construcția centrului comercial „Grad”.

Veniturile declarate ale familiei Mudreac au crescut puțin după ce medicul a devenit deputat. În 2015, el declara un salariu anual de la Parlament de 150 mii 500 lei, iar soția sa - de 44 mii 500 lei de la firmele „Gradioni” și „Vig-Vet”. Se pare că bunătatea acestui om sau dragostea sa față de ideile dodoniste nu are margini, căci, cu toate că și-a cheltuit toate economiile făcute o viață, el totuși a donat și pentru campania prezidențială a șefului statului alte 75 de mii de lei.

Astfel, în anii 2012-2015, familia lui Radu Mudreac a câștigat în total 337 mii 833 lei și a cheltuit 1 mln 684 mii 650 lei. În același timp, firma „Gradioni” a investit în construcția centrului comerical „Grad” în jur de 8 milioane lei. N-am inclus în aceste calcule costul terenului, nici cel al apartamentului și garajului procurate în  2011 (cele trei bunuri valorează aproximativ 3,6 milioane lei), deoarece nu avem declarația pe venit a medicului pentru acel an.

Să fim, totuși, atenți la încă un detaliu. Dacă cel mai solid profit al lui Mudreac sau al soției sale în funcția de director la „Gradioni” a fost de 35 de mii de lei pe an, rezultă că ei câștigă de la firmă cel mult 2900 de lei pe lună. Și aici apar unele întrebări: la ce bun să investești milioane într-o afacere în care ești condamnat la pierderi pentru toată viața? Și e posibil să deții un centru comercial în inima capitalei din care să nu poți scoate nici trei mii de lei curați pe lună? Sau profiturile de la „Grad” ajung în altă parte?

Jora nu vrea să vorbească


Observând că instituțiile responsabile de controlul integrității demnitarilor noștri au luat apă în gură și o fac pe miopii în acest sens, TIMPUL a încercat să afle prin ce miracol un doctor devenit deputat a putut găsi atâta amar de bănet. Având în vedere situația financiară relativ precară a familiei Mudreac, am presupus inițial că milionarul care a construit „Gradul” este Victor Jora.

Contactat de noi, Jora ne-a spus că nu poate vorbi despre afacerile sale la telefon. Când i-am propus să ne întâlnim, el și-a închis telefonul. L-am apelat apoi de nenumărate ori, dar nu ne-a mai răspuns.

La numărul de telefon afișat pe site-ul magazinului ne-a răspuns un alt bărbat, care s-a prezentat cu același nume, Victor, și care ne-a dat de înțeles că deputatul Mudreac ține și în prezent frâiele în afacerea „Grad”. Discuția noastră a avut loc după cum urmează:

- Bună ziua. Dle Mudreac?
- Poftim?
- Dle Mudreac?
- Nu chiar… Dar vorbiți. Unde sunați, la „Grad”?
- Voiam să închiriez un spațiu în magazinul dvs. Credeam că sunteți dl Mudreac.
- Nu, eu sunt administratorul centrului comercial.
- Cum vă numiți?
- Victor.
- Și mai cum?
- O să mă găsiți aici pe loc. De unde ați luat telefonul?
- De pe site.
- Despre dl Mudreac pe site parcă nu era scris nimic.
- Nu, dar se știe că centrul e al lui.
- Nu-i chiar așa, dar bine…
- Poate vă prezentați, ca să știu cu cine am vorbit?
- Nu cred că asta contează în situația dată.

Mai târziu Victor a fost telefonat de un coleg de-al nostru, care l-a rugat să se prezinte cu numele întreg, însă acesta a refuzat categoric. Din păcate, nici la „Grad” nu l-am găsit.

Mudreac: „Vrei să mă întâlnesc eu cu soția matale? Dați-vă seama ce vorbiți”

Nici Radu Mudreac nu a dorit sub nicio formă să divulge numele de familie al administratorului centrului. Când l-am întrebat din ce resurse a construit „Grad”-ul, deputatul ne-a spus că a prezentat toate dările de seamă fiscale, în care a explicat inclusiv proveniența acestor bani. „Cu ce ocazie trebuie să vă explic lucrurile astea? Eu nu sunt singurul fondator și nu pot divulga lucruri despre alte persoane. Adresați-vă la Fisc cu o scrisoare oficială și veți afla totul”, a adăugat el.

Inspecoratul Fiscal Principal de Stat ne-a informat că a efectuat verificările fiscale în privința lui Radu Mudreac la solicitarea ANI și că a expediat rezultatele controlului la CNA. De unde rezultă că socialistul a căutat pur și simplu să scape basma curată în fața noastră, fiindcă în interpelarea ANI nu se vorbea nimic despre construcția centrului comercial. La rândul său, Angela Starinschi, șefa serviciului de presă a CNA, ne-a spus că Centrul a emis o ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale contra lui Radu Mudreac, deoarece Fiscul nu a constatat nicio divergență în declarațiile pe venituri ale socialistului.

A doua zi l-am sunat în mod repetat pe Mudreac și el ne-a propus să ne întâlnim. Când l-am rugat să ne dea numărul de telefon al soției sale, el ne-a reproșat nemulțumit:

- De ce să-i faceți și ei probleme?
- Nu vrem să-i facem probleme, dar ea este directorul firmei.
- Și ce are una cu alta? O să discutați cu mine și o să vedeți dacă mai aveți nevoie să discutați cu soția. Eu pot să vreau să mă întâlnesc cu soția dvs. Vreți?
- Păi, soția dvs. e directorul firmei „Gradioni”.
- Vrei să mă întâlnesc eu cu soția matale? Vrei?
- N-are nicio legătură.
- Apoi dați-vă seama ce vorbiți.

Această discuție ne face să înțelegem încă o dată că Maia Mudreac figurează doar formal în calitate de director al firmei „Gradioni”. În următoarea zi, când l-am sunat pe Mudreac pentru a ne întâlni în sfârșit cu el, replicile sale ne-au lăsat fără cuvinte:

- Am putea să ne întâlnim azi?
- După șase.
- Unde, la partid?
- Care partid?
- Sau unde spuneți dvs., de fapt…
- Ce are partidul cu discuția dvs.? Chiar mi-e interesant și mie.
- N-are treabă. Mă gândeam și eu că o să mă chemați acolo.
- Nici nu se cade să vă chem. Ce, sunteți subaltern la mine, ca să vă chem la partid?
- Bine, la cât să vă sun?
- La șase noaptea…

Nici la șase, nici la șapte, nici la opt seara Radu Mudreac nu ne-a răspuns la telefon. Am căutat-o și pe Maia Mudreac la firma „Vig-Vet”, însă colegii săi de serviciu ne-au spus că ea lipsește, iar aceștia nu au numărul ei de telefon.

Dodon și Mudreac au protejat „mafia cărnii” pe timpul lui Voronin

N-am vrea să credem că și ANI, și CNA, și Fiscul ar fi niște instituții atât de incompetente, încât să nu investigheze toate veniturile și cheltuielile dubioase ale unui om care a intrat în vizorul lor. De aceea, am putea să presupunem că acest om se bucură de imunitate specială. În R. Moldova, din câte se cunoaște, de asemenea favoruri beneficiază cei care fac jocul celor mai importante persoane în stat. În cazul nostru, șeful lui Radu Mudreac este șeful statului. Legătura dintre cei doi este confirmată cu vârf și îndesat, inclusiv prin faptul că, din 2015, asistentul deputatului Mudreac este fratele lui Igor Dodon, Alexandru.


Alexandru Dodon (în dreapta)

Mai mult decât atât, despre Alexandru Dodon presa anunța că a ocupat funcția de vicedirector al Agenției Sanitar-Veterinare pentru Siguranța Produselor de Origine Animală (ASVSPOA). El elibera autorizații pentru importul de carne în perioada în care fusese instituit monopolul în acest domeniu. Pe atunci Igor, fratele său, era ministru al Economiei. TIMPUL a scris că „mafia cărnii” ar fi adus prejudicii statului de cel puțin șase miliarde de lei. Schema ar fi funcționat astfel: câteva firme monopoliste livrau carnea importată în RM prin intermediul unor SRL-uri intermediare și firme-fantome. O parte semnificativă a acestor tranzacții nu erau înregistrate în baza de date a Fiscului. Respectiv, firmele cu pricina nu achitau nici TVA, nici impozitul pe venit. S-ar fi înregistrat și cazuri în care carnea era adusă prin regiunea transnistreană, astfel monopoliștii eschivându-se și de la achitarea taxelkor vamale. Ca efect, combinatele de carne s-au pomenit în pragul falimentului.

Alexandru Dodon a fost demis din această funcție în 2010 pentru multiplele încălcări grave în eliberarea avizelor sanitar-veterinare de export și import. În aceeași perioadă, mai bine zis în anii 2008-2010, când „mafia cărnii” înflorea, Agenția în care Alexandru activa ca director adjunct era condusă de Radu Mudreac. Anterior, acesta activase ca șef al Serviciului Veterinar de Stat al mun. Chișinău.

Și veniturile lui Alexandru Dodon trezesc suspiciuni. Potrivit RISE Moldova, fratele președintelui RM și soția sa dețin un apartament de 188 de metri pătrați, evaluat la 1,1 milioane de lei, un autoturism Toyota Avalon, achiziționat în 2013, și un Hyundai Santa Fe, fabricat în 2014 și cumpărat în 2015 cu o sumă de două ori mai mare decât veniturile totale încasate de către cei doi soți. Mai mult, consoarta lui Alexandru este fondator și administrator al întreprinderii individuale „Dodon Ecaterina”, care desfășoară activități veterinare și de comerț cu produse alimentare, dar care nu a fost înscrisă în declarațiile de venit și interese depuse de Alexandru Dodon la ANI. Cei doi au și alte firme.

Amintim că aceeași sursă scria că, în ajunul prezidențialelor din 2016, PSRM ar fi primit în baza unor contracte de împrumut cu o firmă media din subordinea partidului 30 mln de lei de la o companie off-shore conectată la Rusia și creată în paradisul fiscal Bahamas. Or, pentru că și gura târgului uneori adevăr grăiește, n-ar fi de mirare dacă „Grad”-ul i-ar aparține într-adevăr lui Dodon. Până la proba contrarie, nu găsim alte explicații sau motive din care medicul sau deputatul Radu Mudreac găsește din pământ milioane, pe care nu le declară, dar cu toate acestea este protejat de instituțiile de drept.

P.S. Radu Mudreac este unul dintre deputații socialiști care dețin cetățenia română. Amintim că, în 2014, Igor Dodon promitea că toți parlamentarii săi vor renunța la dubla cetățenie, însă nici unul dintre aceștia nu a depus asemenea cereri la Autoritatea Națională pentru Cetățenie din București. Președintele R. Moldova se arată foarte deranjat când este întrebat despre aceasta și evită să discute cu jurnaliștii care îi aduc probe că și-a mințit electoratul. Menționăm cu acest prilej că Mudreac primește până în prezent indemnizații din România pentru întreținerea copilului, fapt confirmat inclusiv în declarațiile sale de venit.

Un articol de: Pavel Păduraru Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 14 Decembrie 2017, ora: 16:33

Răsturnare de situație: Putin a anunțat că va fi candidat independent la alegerile prezidențiale din Rusia

Răsturnare de situație: Putin a anunțat că va fi candidat independent la alegerile prezidențiale din Rusia

Președintele rus Vladimir Putin spune că va participa la alegerile prezidențiale din martie, 2018, în calitate de independent, scrie paginaderusia.ro

( ) Citeşte tot articolul


Actualitate 14 Decembrie 2017,  

Răsturnare de situație: Putin a anunțat că va fi candidat independent la alegerile prezidențiale din Rusia

Președintele rus Vladimir Putin spune că va participa la alegerile prezidențiale din martie, 2018, în calitate de independent, scrie paginaderusia.ro

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Atunci când e cum ar trebui să fie

În luna octombrie am avut plăcerea să stau câteva zile în Iași, oraș care a reușit, prin festivalul internațional de literatură și traducere, FILIT, să se înscrie în lista marilor orașe culturale – fiți atenți! – din lume.

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Decembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Războiul hibrid și lecția Ucrainei pentru R. Moldova

Modificările cele mai complexe apărute după sfârșitul războiului rece au fost efectuate în domeniul studiilor de securitate, riscurile și amenințările căpătând noi valențe, de cele mai multe ori chiar de natură non-militară.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 13 Decembrie 2017, de Constantin Tănase

Mârlănismul cu față europeană

Dacă e să ne luăm după Lazăr Șăineanu, autorul monumentalului „Dicționar universal al limbii române”, mârlan ar însemna numai „om prost crescut, grosolan, bădăran”.

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

În trecere prin târguri de cărți

Săptămâna trecută a avut loc la București ediţia 2017 a Târgului de carte Gaudeamus, organizat de Radio România. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Silvia Radu și stâna Primăriei

Societatea civilă de la noi (existentă în mare parte doar pe bloguri și rețele de socializare) este foarte supărată pe primarul interimar Silvia Radu. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (IV) Adunarea Națională Moldovenească de la Tiraspol

Mișcarea de renaștere națională din 1917, care a trezit vulcanul trăirilor panromânești, ținute în frâu timp de un secol de autoritățile țariste, a avut impact nu doar asupra moldovenilor din Basarabia, ci și asupra celor de peste Nistru.

() Citeşte tot articolul