Astăzi 13 Decembrie 2017, Miercuri - Ultima actualizare la ora 19:21
Abonamente

Actualitate 12 August 2017, ora 23:15

ANALIZĂ / Kremlinul a decis să acopere eșecul politicii sale coloniale prin intermediul PR-acțiunilor pompoase la aniversări de... „eliberări“

Marime Font

Kremlinul a deschis sezonul de „pelerinaj” în teritoriile ocupate, ca urmare a călătoriei, fără succes, a lui Rogozin, în Moldova. Rogozin cunoștea foarte bine faptul că guvernul Moldovei îi va expulza (alunga) din aeroportul Chișinău pe „imperialiștii” ruși, care se vor aduna la o băută cu ocazia a 25 de ani de ocupare a Transnistriei. 

De aceea, și „carcasa” Rogozin a decis să se pretindă o „matahală” de pasager obișnuit și așa să zboare până la Chișinău, unde, la ieșire, trebuia să-l ia, în coloana sa de mașini, „țarul“ Dodon și să-l ducă la Tiraspol. Plan genial, gândit de Rogozin și FSB: poliția moldovenească împotriva „țarului” nu va merge. Dar - a mers! Serviciile de securitate ale Moldovei și României au rupt planul ingenios al FSB și, la intrarea în spațiul aerian al României, au întors avionul din drum. În loc să-l lase pe Rogozin în cel mai apropiat aeroport din Budapesta și... să-și continue zborul, aeronava a întors spre Minsc, pentru o a doua rundă și așa s-a „născut”... „lațul lui Rogozin“. Ofensat, Rogozin a urlat lung și mult, despre ticăloși... despre femei, copii. Nimic nou sub soare - soldaților imperiului lui Ginghis Han, de asemenea, le plăcea să se ascundă în spatele femeilor și al copiilor, care erau puși la înaintare la asaltul fortificațiilor. Banda internațională a Kremlinului, care a confiscat 1/9 din uscat, rămâne fidelă acestei tradiții.

Rogozin a amenințat că va pedepsi teribil Moldova și România, pentru un astfel de tratament față de persoana sa și lipsa de respect față de imperiu, dar, în mod neașteptat, a descoperit că nu se poate face nimic. România, încă din perioada lui Ceaușescu, caută să nu aibă treburi comune cu Kremlinul, de aceea este dificil să o pedepsești.



Pedepsirea Moldovei - o pierdere. Kremlinul de mult îi seduce pe moldoveni cu promisiuni că le va cumpăra merele și vinul, dar cu o condiție: că ei îl vor asculta și, în timp, se vor întoarce în brațele lui. „Țigăniții“ de moldoveni, cum îi numește Rogozin - negociază, tranzacționează: este posibil... să vă vindem și vinul și merele, dar în Imperiu să nu ne mai întoarcem? Ori ne prefacem că ne gândim la o întoarcere, revenire? A doua opțiune, în Moldova... îi mulțumește pe mulți. Dacă rușii pot mânca mere numai la gândul că ele au fost recoltate din livezile imperiului și că numai datorită conducerii lor ingenioase și atente, proștii de moldoveni cresc meri și fac vinuri, să-i ia naiba. Moldovenii nu sunt supărăcioși, cu anecdotele sovietice despre ei s-au deprins demult, ei se bazează pe faptul: să spună și să gândească rușii ce doresc, numai să nu fie chiar porci, să nu uite să plătească pentru vin și mere.

Dar Kremlinul nu acceptă această șmecherie... sovietică. Kremlinul cere ca moldovenii în mod activ și cu mare entuziasm să se vrea iar în imperiu... ca să hrănească și să adape Moscova. Moldovenii, în mod special, nu prea vor să trăiască după schema și regimul Kremlinului, așa că Moscova, periodic, îi pedepsește, nu le cumpără merele și vinul. În Moldova deja s-au deprins cu acest lucru și-și vând merele utilizând marca „Fabricat în Transnistria” sau în Belorusia, fapt ce la Moscova se cunoaște destul de bine și... se tace. Pedepsirea moldovenilor, în epoca sancțiunilor, nu este profitabilă Moscovei - iar lui Dodon îi va scădea... ratingul. Va trebui să fie pedepsiți și femeile și copiii Rusiei, la care, zi și noapte, încontinuu se gândește Rogozin - să transporte mere și vin din Chile și Argentina; e mult mai scump decât din Moldova. Subvenționarea unor astfel de transporturi din Fondul Național de Protecție al Rusiei nu se mai poate, el s-a epuizat, iar din 1 august a fuzionat cu fondul de rezervă al țării. Putin nu a mai declarat cu patos: „Nu există bani, dar voi rezistați“ și, în tăcere, a semnat un decret ca ambele fonduri să fuzioneze realmente până în februarie 2018 și... s-a dus în Tuva... la pescuit. Dar Rogozin deja reușise, în numele Kremlinului, să declare pedepsirea exemplară a Moldovei.

Kremlinul, acum, este într-o situație idioată: a amenințat că va veni cu pedeapsa, dar „nakazalka” n-a mai... avansat. Prin urmare, penalul Rogozin, ca să nu se umfle până la înălțimea... independenței, a fost trimis în Crimeea să însoțească faldurile lui Medvedev, cel care, în Kremlin, e numit „Navalny”, adică „băiatul de biciuit“. Pentru Rogozin, acest lucru este o scădere în status și o rușine. Lui Dodon i s-a ordonat să depună o scrisoare-petiție cu gând bun pentru omul simplu, în numele lui și al tuturor moldovenilor, că ei, chipurile, nu sunt vinovați că un guvern oarecare al Moldovei l-a declarat pe Rogozin persona non grata și că... smeriți, cer ca Moldova să nu fie pedepsită, pentru această... faptă urâtă. „Balada omului simplu“ a lui Dodon, începând cu data de 5 august, este plimbată pe toate fluxurile de știri. Kremlinul va lua o mică pauză și... va ierta Moldova: că doar nu va refuza iar să-i cumpere vinul și merele! Gazul, pentru Moldova, tot nu-l vor sista, căci României i-ar plăcea mult să vândă gaz, Moldovei - Gazpromul Rus de trei ani se chinuiește să nu îngăduie acest lucru; nu se poate să le faci un astfel de cadou românilor... „fasciști”.

Toată pedeapsa se va termina cu un speech al Moscovei despre guvernul rău al Moldovei și minunatul ei popor, căruia i s-a făcut tare dor de „nacialnicii” (conducătorii) de la Moscova.

Kremlinul e constrâns: încearcă să nu-și arate prea tare colții și, astfel, să-și maximalizeze punctele de sprijin în teritoriile ocupate. Anume pentru asta, a lansat o serie de turnee propagandistice pe pământurile ocupate. Rogozin a încercat să zboare în Transnistria, pe Medvedev l-au trimis în Crimeea pentru a consolida convingerea că bani Kremlinul... are, singura problemă este la înșiși „crâmcenii”, care nu se pricep să-i folosească. Putin și-a anunțat o vizită în Abhazia chiar în ziua invaziei trupelor Federației Ruse în Georgia, deși data nu este nici „rotundă“, nici „pătrată“.

Dar, mai întâi, a decis să zboare în Tuva. Nu din cauza faptului că în râul Moscova nu mai este pește, ci din cauza situației politice de acolo și a istoriei Tuvei (Tâva), care 25 de ani a existat, de drept, ca stat suveran și a fost încorporată în Uniunea Sovietică abia în 1944. În mica Tuva, cu o populație de numai 318 000 de locuitori, rușii reprezintă doar aproximativ 10% și, judecând după încăierarea în masă din orășelul Elani (regiunea Ural), din data de 3 august, dintre 60 de militari pe contract din Tuva și soldații garnizoanei locale, atitudinea față de ruși este negativă.
Teoretic, Tuva este prima din grupa regiunilor candidate la retragere... din Federația Rusă. Ieșire facilitată de istoria sa - nu este stat fondator al Uniunii Sovietice - ca RSFSR, Ucraina, Belarus și Federația Transcaucaziană, de aceea aceste trei state, în Pădurea Bialowieza, în 1991, legitim au repudiat Uniunea Sovietică. Dar Tuva, în statutul său istoric și juridic, este unul dintre partenerii egali, care s-a alăturat membrilor fondatori. Trimiterea la legătura cu ierarhia imperială a popoarelor din Uniunea Sovietică nu poate fi luată în considerare. Ieșirea este, de asemenea, facilitată de granița comună cu Mongolia și de proximitatea cu China, care poate promite investiții și protecție militară Tuvei. În cazul că va dori să iasă din Federația Rusă. Un astfel de tratat împotriva Chinei, în 1921, Tuva a încheiat cu RSFSR, și acum își poate schimba aliatul. Probabil China deja a făcut neoficial aceste propuneri de gestionare politică a Tuvei - imperialii ruși încă din 2016 au început a claxona despre posibilele „ruperi“. Deci, Putin nu a zburat pentru știuci, ci pentru a le șopti la ureche „tuvinților”... promisiuni de bani și de preferințe.

Vizita lui Putin în Abhazia, de asemenea, nu-i numai de aparență, ci... o mișcare politică internă a Kremlinului, pentru a dezamorsa tensiunile din regiune. Cerințele Abhaziei către Moscova de a investi în regiune, din 2014 încoace, se aud tot mai clar, în acest timp, însă, Kremlinul este nevoit să manevreze între conflictele locale și stingerea valurilor de nemulțumire față de Moscova. După nouă ani de ocupație este evident - Moscova nu și-a îndeplinit niciuna dintre promisiunile sale făcute locuitorilor Abhaziei. Abhazienii au pierdut nu numai material în comparație cu Georgia, dar, de asemenea, sunt dați la o parte din posturile administrative în favoarea rușilor, iar în viața economică, a armenilor. Limba lor este înlocuită cu cea rusească și abhazii au devenit niște „dzhigits” de teatru, despre care, conform tradiției sovietice, își amintesc doar la aniversările de „eliberare“ a lor de sub „jugul“ georgian.

În prezent, Kremlinul a decis să acopere eșecul politicii sale coloniale prin intermediul PR-acțiunilor pompoase la aniversări de... „eliberări“. În Crimeea, spectacolul e aproape constant pe întreaga perioadă de ocupație, iar în Transnistria și Abhazia s-a hotărât ca deprimatul public să fie resuscitat prin acțiuni la „nivel înalt“. Mai presus de Putin... nimic. Mai ales într-o situație... când la un depozit al armatei, mor două fete, turiste din Sankt-Petersburg. Ce căutau turistele la un depozit al armatei rămâne... un mister; probabil, își ridicau nivelul de responsabilitate socială.
Continuarea acestor acțiuni în Federația Rusă ar putea deveni în curând celebrarea multor sărbători: capturarea orașului Kazani, ziua cuceririi Siberiei, căderea Astrahanului, ziua retragerii Vâborgului, reflecție asupra conflictului chukchi - koryak și alte multe „eliberări”. Îndeosebi, prima cucerire a Crimeii și ziua Volgăi, râul rus. Numai rușii persistă, sistematic și ferm, să le insufle și să-i convingă pe toți, că încă din vremurile lui Pușkin de la „glacialele stânci finlandeze până la Colhida de foc“ toate sunt „pământ rusesc“ și periodic efectuează diverse clarificări privind anumite zone, în repertoriul lor poetic și muzical, în funcție de situația politică. Cum se spune:„Pisica știe a cui slănină a mâncat-o“. În caz de eșec, ei cântă cu mândrie: „Nu avem nevoie de țărmul turcesc, nici Africa nu ne trebuie... nouă“. Dar aceasta până când nu află că... atât Angola, cât și Africa pot să le fie de folos pentru ceva...

Atunci când în Europa s-au dezlănțuit revoluțiile naționale, când se formau nații și cădeau imperii, Rusia - „jandarmul Europei”, încerca, se străduia din răsputeri să încetinească aceste procese. De la prăbușire, Imperiul Rus a fost salvat prin „rebranduirea” sa de urgență, cu ajutorul redenumirii sale în Uniunea Sovietică și stabilirea celui de al doilea Imperiu, imperiul comuniștilor ruși. Din 1993, a început perioada celui de al treilea imperiu și, în concepția creștină a istoriei, imperiul trei este semnul distins al Apocalipsei. Dacă omitem mistica creștinismului, este destul de evident: Rusia a rămas în urmă și s-a conservat în dezvoltarea socială la nivelul sistemului de clan imperial.

Evoluția socială a avansat în Occident cu formarea națiunilor din triburi și clanuri, iar la începutul secolului XXI a intrat într-o nouă fază - crearea popoarelor Uniunii Europei. Ucraina, de asemenea, este implicată în acest proces, iar reacția naturală a naționalismului ucrainean este temporară, consecință a expansiunii imperiale a Kremlinului.

Moscova s-a ridicat în calea progresului ca o formațiune reacționar-conservatoare, încercând în epoca industrializării și a globalizării să producă arhaism de peșteră. Așa-numita Federație Rusă, conform tuturor criteriilor, este un cancer pe corpul planetei și este supusă lichidării, atât prin metode chirurgicale, cât și terapeutice. Sunt de preferat... acestea din urmă.

*(pentru cititor: Ucraina nu dă voie avioanelor rusești să treacă prin spațiul lor aerian, de aceea Rogozin a ales acest traseu)

Autor: Serghei Klimovschi, istoric și arheolog


Text tradus din limba rusă de Nina Gonța, scriitoare, traducătoare, Iași, România
 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Opinii & Editoriale 13 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Atunci când e cum ar trebui să fie

În luna octombrie am avut plăcerea să stau câteva zile în Iași, oraș care a reușit, prin festivalul internațional de literatură și traducere, FILIT, să se înscrie în lista marilor orașe culturale – fiți atenți! – din lume.

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Decembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Războiul hibrid și lecția Ucrainei pentru R. Moldova

Modificările cele mai complexe apărute după sfârșitul războiului rece au fost efectuate în domeniul studiilor de securitate, riscurile și amenințările căpătând noi valențe, de cele mai multe ori chiar de natură non-militară.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 13 Decembrie 2017, de Constantin Tănase

Mârlănismul cu față europeană

Dacă e să ne luăm după Lazăr Șăineanu, autorul monumentalului „Dicționar universal al limbii române”, mârlan ar însemna numai „om prost crescut, grosolan, bădăran”.

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

În trecere prin târguri de cărți

Săptămâna trecută a avut loc la București ediţia 2017 a Târgului de carte Gaudeamus, organizat de Radio România. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Silvia Radu și stâna Primăriei

Societatea civilă de la noi (existentă în mare parte doar pe bloguri și rețele de socializare) este foarte supărată pe primarul interimar Silvia Radu. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Se apropie suta

În ajunul Zilei Naționale a României, obosită și cu gândurile în altă parte, am început să butonez la televizor cu intenția de a urmări știrile de la Moldova 1. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (IV) Adunarea Națională Moldovenească de la Tiraspol

Mișcarea de renaștere națională din 1917, care a trezit vulcanul trăirilor panromânești, ținute în frâu timp de un secol de autoritățile țariste, a avut impact nu doar asupra moldovenilor din Basarabia, ci și asupra celor de peste Nistru.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md