Astăzi 18 Ianuarie 2018, Joi - Ultima actualizare la 17 Ianuarie 2018
Abonamente

Editorial 27 Februarie 2017, ora 09:09    Din editia print

Marime Font

Țăranul de Chișinău

Ca să fie clar din start, am tot respectul pentru țărani – oamenii din provincii care muncesc pământul zi de zi și se descurcă cum știu ei, fără a aștepta ajutor de la stat, primărie sau de la alte instituții. Una din calitățile care mă impresionează la oamenii de la țară este modestia - indiferent de câte averi va aduna și cât de harnic va fi, țăranul adevărat rămâne întotdeauna autocritic, fără să-și dea aere de mare afacerist sau persoană de succes. 

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

 În acest articol vom vorbi despre un alt tip de țăran, țăranul de Chișinău - un individ prost, înfumurat, agramat, însă plin de aere de mare orășean. Există o mulțime de categorii de țărani de Chișinău, vom încerca să-i caracterizăm pe fiecare în parte. Mulți dintre ei s-au născut prin orașe, însă după comportament și atitudine sunt mai tâmpiți decât cel mai bleg tractorist dintr-o fundătură de lume.

Țăranul-șofer și țăranul-pieton

Țăranul-șofer crede că dacă și-a luat mașină (și mai ales una mai scumpă), atunci tot orașul e carosabilul și parcarea lui. Acesta nu crede că pietonii sunt oameni, ci mai degrabă niște gâze care trebuie strivite. Țăranul-șofer circulă pe trotuare și semnalizează nervos pietonii care apar în fața lui, uneori acesta iese din mașină și începe a împărți pumni dacă vreun pieton are curajul să-i riposteze (să ne reamintim de cazul lui Ion Dulgheru, un provincial cu aere de mare demnitar). Țăranul-șofer parchează unde vrea: pe trotuar, pe gazon, pe terenurile de joacă, în stațiile de troleibuz ș.a.m.d. Să nu credeți că problema e doar în țăranii-șoferi, mai avem și țărani-pietoni, pentru aceștia orice loc de pe carosabil (indiferent de trafic) reprezintă o trecere de pietoni, iar orice colț de stradă e stație de așteptare a transportului public.

Țăranul-primar

Țăranul-primar e mai distructiv pentru urbe, pentru că are mai multe domenii de influență. Țăranul-primar luptă cu glodul, cu zăpada din oraș, aruncându-l ba pe trotuar, ba pe carosabil. Țăranul-primar vinde autorizații de construcție unde vrea mușchiul lui, promite una și face alta, bea prin garaje pe muzică rusească și după asta vorbește cu lacrimi în ochi despre Unire, se apucă de reparat o stradă centrală și o distruge cu firea, iar atunci când societatea civilă îi spune că a greșit – acesta își aduce aminte de Mâna Moscovei și se supără precum o fată mare.

Țăranul-guvernant

Țăranul-guvernant e la fel de catastrofal precum țăranul-primar, poate și mai mult. Țăranul-guvernant vorbește despre integrarea europeană și-ți fură ultima bucățică de pâine, are un limbaj de colhoznic însă se înțolește de parcă ar fi un șeic, circulă cu suta de kilometri la oră pentru că se grăbește la cină, te poate omorî și o va face dacă va fi cazul, pentru că știe că va fi achitat. Țăranul-guvernant nu se conduce de constituție, de legi, ci de cumetri și de șeful. Din toate categoriile de țărani de Chișinău, acesta e cel mai josnic.

Țăranul-președinte

Țăranul-președinte n-a mai citit o carte de când era în școală, însă se laudă cu biblioteca enormă de acasă. Țăranul-președinte îți spune să nu iei în serios declarațiile lui, pentru că acestea sunt doar amăgeli pentru electorat. Ciudat este că electoratul continuă să-l creadă. Țăranul-președinte își trage halat cu stema Moldovei, taie suportul drapelului UE de la Președinție și după asta pleacă în vacanță, în Cehia. Mai nou, țăranul-președinte își scrie singur scrisori de felicitare de la Putin.

Țăranul-însurățel

Să nu credeți că înfumurarea și apucăturile de țăran de Chișinău sunt caracteristice doar claselor de sus. Și cei de jos vor să se mândrească cu ceva și cad pradă acestor iluzii. Țăranul-însurățel de exemplu locuiește în garsonieră, însă împrumută 50 mii de euro ca să-și facă o nuntă cum nu s-a mai văzut. Peste vreun an ar putea să divorțeze, însă peste un an ar putea să se mai împrumute ca să tragă o nuntă și mai plină de patos.

Țăranul de Italia

Țăranul de Italia, Spania etc. este și el un specimen aparte. Locuiește de ani buni în Europa, respectă toate legile de acolo și este cuminte precum un înger. Însă imediat cum ajunge acasă începe să se comporte ca un porc și-i privește pe conaționalii săi cu ochi plini de dispreț. În Italia acesta de obicei se simte un moldovean de rând, însă acasă se dă drept cel mai mare italian de viță nobilă.

Țăranul cu imobil

Țăranul cu imobil este cel mai mare specialist în arhitectură, design și urbanistică. Acesta neapărat dărâmă câțiva pereți din casă (să fie mai spațios), va construi o anexă (deseori mai mare decât imobilul) și își va rezerva un loc de parcare cu lacăt, chiar dacă locuiește la bloc. Țăranul cu imobil se plânge pe țăranul-primar care nu vine să-i curețe curtea de gunoi sau zăpadă. Și niciodată nu va face singur acest lucru, nu-i permite statutul.

Țăranul violent

Țăranul violent și agresiv este supărat pe toată lumea și pe toate obiectele care-i apar în cale. Dacă nu-i place fața cuiva, acesta va încerca să-l agreseze. Dacă vede o bancă, o urnă sau o stație de troleibuz mai îngrijită, acesta neapărat o va distruge.

Țăranul birocrat și țăranul funcționar

Indiferent ce funcție are, țăranul-funcționar imediat se simte mare șef, mai ales când vine la el un muritor de rând. Te poate înjura și apostrofa, te poate lăsa să aștepți trei ore pentru o chestie, care se rezolvă în 5 minute, sau în general te poate trimite acasă pentru că el încă nu și-a băut cafeaua și nu are dispoziție să comunice cu tine. De obicei, cu cât e mai neînsemnată funcția pe care o deține, cu atât mai umflat este orgoliul de șef.

Cu siguranță mai avem o mulțime de tipuri de țărani de Chișinău, îi întâlnim în fiecare zi, și până la urmă ne conformăm cu această mizerie în care locuim. Suntem răbdători și umili din fire, și suportăm orice nedreptate. Și cât ar încerca să se ascundă acești țărani după țoale scumpe și mașini bengoase, oricum miroase a depravare și alienare mentală de la ei. Știți vorba: poți scoate moldoveanul din sat, dar satul din moldovean nu-l scoți niciodată.

Un articol de: Marin Basarab
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 17 Ianuarie 2018, ora: 08:03 de Ana Marchitan

Anul Centenarului în raionul Ialoveni

Anul Centenarului în raionul Ialoveni Din editia print

Toate activitățile educative, istorice, culturale și sportive, care se vor desfășura în acest an la Ialoveni vor fi dedicate celor 100 de ani de la Marea Unire

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 17 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Mărul, inelul sau cununa

De Crăciun am ajuns acasă, în Țara Făgetului, unde – cum v-am mai spus și în alți ani – există cele mai frumoase cete de colindători: dubașii.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Ianuarie 2018, de Dan Nicu

Dodon trebuie să plece

R. Moldova s-a transformat într-un stat în care e nevoie ca Parlamentul să-l suspende, din când în când, pe preşedinte, și să se poată face modificări în structura Guvernului.

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Crăciunul în tranșee

De sărbători avem mult timp liber și de multe ori îl consumăm, cu rost sau fără, în fața televizoarelor, ceea ce ne face să ne întrebăm despre cum sărbătoreau oamenii altădată.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 15 Ianuarie 2018, de Constantin Tănase

... pe sub deal, pe sub pădure...

 (Fabulă modernă cu morală eternă) ... cu alte cuvinte, pe sub deal, pe sub pădure se duc fetele la mure. Să se știe însă că treaba nu-i simplă, ci intercontextuală, alegorică, misterioasă și geopolitică, deoarece, dealul e fiul legitim al Carpaților, iar pădurea e fiica dreaptă a...

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 12 Ianuarie 2018, de Ana Gabor

2018. Ce-ţi doresc eu ţie?

Românii au intrat în anul Centenarului Marii Uniri. 

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul