Biserica recomandă să se ţină post strict înaintea sărbătorii, dar şi în această zi, iar după slujbă creştinii se pot împărtăşi. Se posteşte pentru sănătatea familiei, pentru spor şi pentru bunăstare.
În ajunul sărbătorii, după vecernie, din altar se scoate în mijlocul bisericii simbolul Crucii Mântuitorului, împodobită cu flori de toamnă şi busuioc spre închinarea creştinilor. Creştinii vin la biserică cu flori şi cu lumânări aprinse. De Ziua Crucii, doi slujitori torn pe ea miresme.
Aceasta este cea mai veche şi mai importantă dintre sărbătorile ortodoxe închinate cinstirii Sfintei Cruci. Ziua Crucii aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. În ajunul unei lupte împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, însoţită de inscripţia „Prin acest semn vei învinge!”. După victorie, împăratul a trimis-o pe mama sa, Elena, să descopere crucea pe care a pătimit Mântuitorul Hristos. La Ierusalim, aproape de Golgota, împărăteasa Elena a descoperit crucea, iar Patriarhul Macarie a înălţat-o deasupra amvonului în Biserica Învierii din Ierusalim.
În popor se mai spune că de Ziua Crucii toamna şerpii, şopârlele şi alte vietăţi mărunte intră în pământ.
sursa: ipn.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
