Eveniment

Aureliu Colenco sparge tăcerea: „Nimeni n-are nevoie de Circ – lupta se duce pentru pământurile aferente!”

Miercuri, Curtea Supremă de Justiţie a anulat încheierea lui Colenco şi a trimis cauza la rejudecare.

Pe 27 februarie 2012, peste două săptămâni după ce Curtea Constituţională a anulat decizia Parlamentului despre lichidarea instanţelor economice, Aureliu Colenco a emis din oficiu o încheiere-trăsnet. Sesizându-se la cererea a doi foşti paznici de la Circ, care de doi ani cer prin instanţe să li se achite restanţele la salarii, judecătorul a demarat procesul de insolvabilitate a instituţiei, numindu-l ca administrator provizoriu pe „dl ÎI „Motuzco Serghei”. Expresia pare a fi nu atât o greşeală, cât o şmecherie, căci la data emiterii încheierii o asemenea întreprindere pur şi simplu nu exista. Ea a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat (CÎS) tocmai pe 23 martie.

„Nu ştiţi că justiţia noastră e o şmecherie?”

Un alt act care deconspiră şmecheria este certificatul eliberat de acelaşi magistrat, care îi confirmă decizia, dar pe care nu este indicată data eliberării. În consecinţă, când ulterior Motuzco s-a prezentat la CÎS, solicitând înregistrarea întreprinderii sale în calitate de administrator la SA „Circul din Chişinău”, preşedintele Camerei, Victor Cebotari, a refuzat să execute încheierea lui Colenco şi a anunţat despre aceasta Procuratura Generală. „Nu puteam să înregistrez un act, care se vedea de la o poştă că este ilegal”, afirmă Cebotari.

Cei doi paznici, Vasile Ţarigradschi şi Leonid Borovicov, susţin că Circul le datorează 26 mii lei, iar administraţia instituţiei vorbeşte despre o sumă de 14 mii lei. Ei îşi motivează intenţia de a solicita falimentul instituţiei prin faptul că au câştigat în toate instanţele, dar nimeni nu le achită banii. Aflând de la noi că în calitate de administrator a fost desemnată o întreprindere inexistentă, Ţarigradschi nu s-a arătat deranjat: „Şi care-i problema? Nu ştiţi că toată justiţia noastră este o şmecherie? Noi am păzit Circul, avuţia statului, şi suntem gata să ne apărăm drepturile”. Borovicov precizează: „Ne-am adresat la CAE, sperând că măcar ceva se va mişca”. În schimb, Valeriu Guştiuc, vicedirectorul Circului, afirmă că, imediat după decizia lui Colenco, el le-a propus celor doi să le plătească banii în rate. „N-au fost de acord, cereau toţi banii deodată. Am impresia că sunt folosiţi, dar nu înţeleg de cine”, adaugă Guştiuc. Borovicov îşi explică refuzul prin faptul că nu doar ei doi, ci circa 20 de foşti angajaţi au obţinut câştig în instanţă contra Circului.

„Şi cei de la CCCEC au râs mult”

În urma interpelării CÎS, acţiunile fostului judecător sunt examinate în prezent de instituţiile de drept. „Dacă e o problemă, ea este în Colenco. Teoretic, încheierea sa este ilegală, pentru că în momentul în care Motuzco a intrat în procesul de exercitare a atribuţiilor sale, el nu avea calitatea respectivă. Oricum, urmează să verificăm dacă legea nu poate fi interpretată ca atare”, ne-a spus Viorel Moraru, şef-adjunct al Procuraturii Anticorupţie. Avocatul Alexandru Ţurcan este mai categoric. El consideră că Motuzco a fost numit de Colenco ca administrator, ca şi cum cineva ar fi numit avocat din oficiu înainte de a susţine examenul la avocatură.

Însuşi Serghei Motuzco ne relatează că a ajuns administrator printr-o întâmplare haioasă, care i-ar fi amuzat şi pe ofiţerii CCCEC. „Eu am terminat cursurile de administrator încă în decembrie 2011 şi trebuia undeva să mă înregistrez. Din cancelaria CAE am fost trimis la dl Colenco, care mi-a spus să-mi deschid întreprindere individuală. Am lăsat copiile actelor la el şi m-am dus la CÎS. Acolo mi-au spus că este nevoie şi de alte acte. Atunci am trecut pe la dl Colenco ca să-i spun că încă nu iese nimic. Însă secretara lui mi-a spus că deja sunt numit administrator la Circ. E destul de hazliu, că şi cei de la CCCEC au râs mult”. Dumitru Cambur, directorul Circului, ne-a spus că Motuzco încă nu a vizitat instituţia.

„Vor să privatizeze pe bănuţi terenurile şi să le vândă”

La rândul său, Colenco îşi neagă orice vină, dar admite că, dacă s-a şi strecurat vreo greşeală, s-a întâmplat din cauza haosului care domina în acea perioadă în instanţele economice, care fuseseră închise şi apoi redeschise. „Nu-mi amintesc chiar totul, pentru că atunci ba ne luau dosarele, ba ni le aduceau înapoi. Posibil să-l fi numit pe Motuzco doar în baza licenţei de administrator. Dacă nu s-a înregistrat la CÎS, să se descurce”, ne-a spus fostul magistrat.

Străin deja de sistemul judecătoresc, după un moment de cugetare, Colenco ne-a dezvăluit în premieră ce se ascunde în spatele Circului. „Nimănui nu-i trebuie Circ pentru copii. Lupta nu se duce pentru salvarea Circului, ci pentru acapararea pământurilor aferente clădirii, pe care să le privatizeze pe bănuţi şi să le vândă. Clădirea nu prea interesează, căci necesită investiţii mari”. Întrebat cine este antrenat în lupta pentru terenurile respective, Colenco s-a eschivat să răspundă: „Nu vreau să comentez faptele care au fost cândva. Dar Circul dă teren în arendă unor firme, iar banii ajung direct în buzunarele cuiva, pe când lucrătorii nu-şi primesc salariile de ani de zile. Aici banii circulă cash. Ăştia vroiau cu insistenţă să fie numit ca un administrator al insolvabilităţii o femeie din anturajul lor. Eu l-am ales la întâmplare pe acest Motuzco, ca să nu le fac pe plac”. Ne-am interesat ce crede despre cele spuse de fostul magistrat Valeriu Guştiuc. Răspunsul său a fost mai mult decât evaziv: că nu ştie cum se cheamă firmele care iau în arendă teren şi birouri, că acestea nu le plătesc mai mult de 2000-3000 de lei pe lună şi că banii circulă prin contabilitate…

„La ce i-ar fi trebuit lui Colenco aşa bătaie de cap?”

De altă părere este avocatul Alexandru Ţurcan. El crede că un astfel de dosar nu putea să ajungă la Colenco întâmplător. „Dacă aici nu e nimic interesant şi nu era nicio perspectivă, cred că Aureliu Colenco n-ar fi luat dosarul o sută de ani. La ce i-a trebuit lui aşa bătaie de cap?”. Avocatul ne asigură că magistratul nu poate nicicum să găsească temei legal pentru numirea unui administrator, care nu avea dreptul să activeze. Singura scuză a lui Colenco ar putea fi, în opinia lui Ţurcan, să invoce o greşeală. „În cel mai bun caz, instanţa a fost neglijentă. Totuşi, şi executorul a avut o atitudine neserioasă. O datorie de 14 mii nu constituie un motiv pentru a porni procedura de insolvabilitate. Sunt convins că în clădirea Circului au rămas bunuri de această sumă. Probabil, cineva urmăreşte special să obţină falimentul”.

„Comuniştii mi-au cerut să declar circul nerentabil”

Amintim că Aureliu Colenco este şi judecătorul care, în martie 2011, a reziliat contractul de arendă a edificiilor Circului, încheiat cu firma „Pesnex Develompets Limited” din Cipru, pe un termen de 29 de ani. Instanţa a depistat că documentul cu pricina, semnat la 7 noiembrie 2008, pe timpul ministrului Artur Cozma şi al premierului Greceanîi, conţinea multiple fraude, iar aşa-zisul investitor era mai degrabă o firmă-fantomă. Despre intenţiile guvernării comuniste de a pune mâna pe Circ ne vorbeşte şi ex-directorul Nicolae Gheorghe Rusu: „Imediat cum au venit comuniştii, mi s-a cerut să semnez nişte acte precum că Circul nu-i rentabil pentru cultura Moldovei. Am refuzat şi m-au demis. Toate ponoasele ni se trag de la miniştrii Păcuraru şi Cozma”.

Ca întotdeauna, Artur Cozma se spală pe mâini şi spune că n-a ştiut despre decizia instanţei privind ilegalităţile din contract. „Circul, fiind SA, nu putea fi finanţat de stat. Cea mai bună soluţie era de a găsi un investitor, ceea ce am şi făcut. Nimeni n-a vrut să vândă nimic, căci patrimoniul de stat nu poate fi înstrăinat. Dar nici dacă va fi declarat pasibil privatizării, nu văd nimic rău. Important e să rămână Circ”. Iar ministrul Boris Focşa infirmă şi declaraţiile lui Colenco, şi pe cele ale lui Cozma: „Cum poţi să spui că nimeni nu se gândeşte la Circ? Noi l-am luat de la comunişti cu datorii de 2,5 mln. lei, pe care ei le-au lăsat special. Însă vom găsi o soluţie”. Potrivit lui Focşa, Ministerul Culturii a pregătit un proiect de hotărâre de guvern, prin care statul să achite restanţele Circului.

Circul din Chişinău a activat din 1982 până în 2004, când a fost închis pentru reparaţii capitale. În 2006, a fost transformat din întreprindere de stat în societate pe acţiuni fără ştirea angajaţilor. 83% din acţiuni au revenit statului, celelalte fiind acţiuni de tezaur. Pentru redeschiderea Circului, autorităţile au nevoie de cca 100 mln. lei.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *