Bănci fragile, scădere economică, datorii greceşti exagerat de mari, vechile răni provocate Europei de criză încă nu s-au vindecat

Economii anemice, bănci şubrede şi datoriile enorme ale Greciei, toate reamintesc că liderii europeni mai au mult de lucru pentru a readuce pe continent liniştea de dinainte de criză.

Economia Franţei, a doua ca mărime din zona euro, s-a comprimat uşor în al doilea trimestru, cu 0,1% faţă de cele trei luni anterioare, potrivit datelor revizuite ale institutului naţional de statistică francez.

Estimarea anterioară sugera că economia a stagnat. Franţa ocupă locul trei în topul destinaţiilor expor­turilor româneşti, după Germania şi Italia.

Economiştii se aşteaptă ca anul acesta economia să avanseze în acelaşi ritm ca anul trecut, după ce în primul trimestru creşterea PIB-ului a fost de 0,7%. Franţa se îndreaptă spre ale­gerile pentru preşedinte din primăvară în condiţiile în care politicile actualului şef al statului, socialistul François Hollande, nu au reuşit să aducă economia pe o traiectorie sigură de relansare. Mai grav, reformele pe care guvernul său intenţionează să le implementeze pe piaţa muncii sunt contrate prin proteste violente în marile oraşe franceze.

Pentru zona euro, un indicator PMI (purchasing manager’s index) arată că în septembrie afacerile au crescut în cel mai slab ritm din ultimele 20 de luni, scrie CNBC. Au încetinit inclusiv afacerile din Germania, cea mai mare economie din Uniunea Europeană. Evoluţia indicatorului PMI, calculat de Markit, sugerează că revenirea economică din regiune este lipsită de forţă.

„Rămâne deschisă uşa pentru ca politicienii şi alţi factori de decizie să contribuie cu mai mult stimul în cazul în care condiţiile economice se deteriorează în continuare“, spune Rob Dobson, economist la IHS Markit.

Datele arată că activitatea din sectorul serviciilor din Franţa a înre­gistrat un avans robust care a contra­ba­lansat stagnarea din sectorul manu­facturier. Aceasta a făcut ca indicele PMI pentru Franţa să crească pentru prima dată în ultimii patru ani peste nivelul atins de cel care priveşte Germania.

„Creşterea mai lentă din Germa­nia şi din alte părţi ale zonei euro sugerează că revenirea va rămâne neuniformă la intrarea în ultimul tri­mestru al acestui an“, explică Dobson. Către Germania se îndreaptă cea mai mare parte a exporturilor României. În ceea ce priveşte Germania, indicele PMI arată că activitatea din industria manufacturieră are o creştere solidă, însă cea din sectorul serviciilor stagnează.

Tot în Germania, capitalul şubred al celei mai mari bănci de acolo, Deutsche Bank (DB), trezeşte temeri că această instituţie are nevoie de un plan drastic de consolidare. Cancelarul Angela Merkel a exclus orice asistenţă din partea statului pentru această bancă, potrivit revistei Focus, care citează oficiali din guvernul german fără a-i identifica. DB are o expunere enormă la instrumente financiare derivate şi este bombardată de inves­titori pe burse şi de diverse autorităţi din diferite state cu amenzi din cauza practicilor de business controversate. Merkel şi guvernul de la Berlin sunt prudenţi în privinţa mesajelor trimise publicului despre modul în care sunt cheltuiţi banii din buget în condiţiile în care anul viitor vor fi alegeri naţionale. Pentru că Berlinul exclude bailoutul, fapt semnalizat şi de alţi comentatori, unii analişti se întreabă dacă nu cumva DB se îndreaptă spre un bail-in, în care pentru salvarea băncii sunt puşi la plată investitorii şi deponenţii. DB şi-a pierdut jumătate din capitalizarea de piaţă de la începutul anului.

O altă mare bancă din Germania, Commerzbank, ar putea fi nevoită să desfiinţeze circa 5.000 de locuri de muncă pentru a-şi îmbunătăţi profitabilitatea, sugerează presa locală. Manevra ar face parte dintr-o stra­tegie mai cuprinzătoare de restruc­turare, notează Deutsche Welle. Wall Street Journal scrie că va fi redus personalul mai ales în departamentul administrativ şi cel managerial. Frankfurter Allgemeine Zeitung a indicat anterior că sub noul CEO Martin Zielke banca va trebui să elimine cel puţin 10.000 de poziţii în plus faţă de cele 5.000 eliminate de Commerzbank sub predecesorul lui Zielke, Martin Blessing.

Cu o criză a refugiaţilor în plină desfăşurare şi cu un Brexit care zdruncină viitorul UE, criza datoriilor greceşti curge acum aproape neobser­vată de Europa. Însă Fondul Monetar Internaţional (FMI) readuce în actualitate problemele care cândva au pus în pericol unitatea zonei euro. Fondul le cere statelor din zona euro să meargă „cu mult dincolo” de actualele planuri pentru a uşura povara datoriilor care apasă pe finanţele greceşti, scrie Financial Times. FMI spune că soluţiile aplicate în prezent nu sunt suficiente pentru rezolvarea problemelor cronice ale acestei ţări. Avertismentele vin în contextul în care instituţia încă nu s-a decis dacă participă sau nu la cel mai recent program de bailout pentru Grecia – decizie importantă pentru unele ţări din UE, cum ar fi Germania, care vede implicarea FMI ca fiind vitală pentru credibilitatea programului de salvare a Greciei.

sursa: zf.ro