Astăzi 14 Decembrie 2017, Joi - Ultima actualizare la 13 Decembrie 2017
Abonamente

Politică 4 Decembrie 2017, ora 08:03    Din editia print

Capcană separatistă: Chișinăul a cedat din nou în fața Tiraspolului

Marime Font

Unele acorduri, semnate săptămâna trecută de reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului, contravin legislaţiei R. Moldova.

Săptămâna trecută, reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului în procesul de reglementare transnistreană, George Bălan și Vitali Ignatiev, au semnat la Bender patru decizii protocolare: asigurarea funcționării nestingherite a școlilor cu predare în grafia latină din regiunea separatistă; problema accesului la pământurile fermierilor, aflate pe traseul Dubăsari-Tiraspo, apostilarea diplomelor de studii ale Universității din Tiraspol și restabilirea legăturii telefonice mobile și staționare între ambele maluri ale Nistrului. Decizia Chișinăului de a face noi cedări în favoarea Tiraspolului a uimit opinia publică de la noi. TIMPUL a solicitat mai multor experți să aprecieze importanța acestor protocoale pentru cetățenii R. Moldova. Părerile specialiștilor sunt diferite, însă toţi atrag atenţia la faptul că, de mai bine de două decenii, Chișinăul respectă deciziile semnate cu Tiraspolul, în timp ce regimul secesionist nu ține cont de obligațiunile, pe care şi le asumă, şi doar profită din plin de tot felul de privilegii.


„Este o situație ieșită din comun”

Rosian Vasiloi, expert asociat pe securitate al IDIS „Viitorul”, apreciază pozitiv semnarea celor patru acorduri protocolare, dar consideră că trebuie să fim atenţi la modalitățile în care acestea vor fi implementate. „Cel puțin un protocol, din cele semnate, săptămâna trecută, este în interesul cetățenilor noștri, care au terenuri pe traseul Dubăsari-Tiraspol și sunt nevoiți să le „închirieze” de la așa-numitele autorități separatiste. Totuși, este o situație ieșită din comun ca autoritățile noastre să semneze un asemenea protocol, când, de fapt, ar trebui să insiste ca aceste pământuri să fie întoarse nestingherit proprietarilor”, spune Vasiloi.



Totodată, expertul se arată rezervat în ceea ce privește respectarea acestor acorduri, deoarece în ultimii 20 de ani, separatiştii de la Tiraspol au semnat şi alte protocoale, care însă au rămas doar pe hârtie. „Vreau să văd care va fi continuitatea acestor discuții în cadrul grupului de lucru și mi-aș dori ca ele să fie transparente. În ceea ce privește școlile cu predare în limba română, am văzut reacțiile profesorilor și ale conducerii acestor licee, care sunt foarte rezervate, pentru că de-a lungul timpului autoritățile separatiste și-au bătut joc atât de ei, cât și de elevi. De aceea vreau să văd ce măsuri vor fi întreprinse pentru ca protocolul semnat să fie implementat pe deplin și să fie asigurat dreptul copiilor noștri de a studia în limba română”, adaugă specialistul.

„Riscăm să recunoaștem anumite simboluri de statalitate”

Cât despre protocoalele cu privire la apostilarea diplomelor de studii a Universității din Tiraspol și restabilirea legăturii telefonice mobile și staționare între cele două maluri ale Nistrului, Vasiloi nu-și imaginează cum ar putea fi acestea implementate în condițiile în care contravin legislației. „Interesat, cum vom apostila aceste diplome de studii, fără a putea verifica veridicitatea lor și fără a putea monitoriza calitatea acestor studii. Ș-apoi ce va fi inserat în aceste documente, dacă autoritățile separatiste insistă ca în actele de studii superioare să fie menționată Universitatea de Stat din Republica Moldovenească Nistreană? Şi acest lucru este ieșit din comun, pentru că astfel riscăm să recunoaștem anumite simboluri de statalitate”, concretizează expertul.

El atenţionează că cel de-al patrulea protocol, care se referă la telefonia mobilă și fixă din Transnistria, trezește și mai multe suspiciuni. „În RM, există trei operatori de telefonie, care au cumpărat anumite licențe pentru a-și desfășura activitatea economică, iar acum, conform acestui protocol, oferim posibilitatea unui alt operator economic, înregistrat în Transnistria, să primească anumite mecanisme pentru telefonia mobilă sau fixă. Cum va fi făcut acest lucru?”, se întreabă Vasiloi. El consideră că există două posibilități în acest sens. Chişinăul ori va ceda, modificând legislaţia şi oferind Tiraspolului unele rețele regionale, ori le va acorda operatorilor din Transnistria sprijinul necesar, ca să discute cu agenții economici din R. Moldova. În primul caz, consideră expertul, riscăm ca şi UTA Găgăuzia, şi Bălțiul să-şi dorească astfel de licenţe. „De aceea, în implementarea acestor acorduri trebuie să prevaleze interesul național și cel al cetățenilor”, conchide Rosian Valiloi.

„Nu poți recunoaște actele unui regim banditesc”

Şi colonelul Anatolie Caraman, președinte al Asociaţiei „Tiras-Tighina”, condamnă decizia Chișinăului de a semna aceste acte. El consideră că, prin semnarea acestor acorduri, R. Moldova a cedat ceea ce i-a mai rămas. „Nu poți recunoaște actele de studii și numerele de înmatriculare ale unui regim anticonstituțional și banditesc. Transnistrenii ne pun condiții, iar noi le acceptăm, pentru ca să putem intra pe teritoriul care ne aparține de mii de ani. E nebunie curată, nu altceva”, susține specialistul.

Colonelul este convins că, pentru a rezolva problema transnistreană, Chișinăul trebuie să blocheze regimul separatist din toate punctele de vedere, dar nu să-i ofere din ce în ce mai multe avantaje economice. „65% din producția produsă în Transnistria pleacă în UE, 20% rămâne pe piața din R. Moldova și numai 15% se exportă în Federația Rusă. Astfel, deși depind de UE, separatiștii duc o politică anti-europeană, se înarmează împotriva noastră, se pregătesc de revanșă militară, iar noi îi întreținem economic. Dacă politicienii noștri nu ar permite aceste nebunii, cred că problema transnistreană ar putea fi soluționată fără război”, afirmă Caraman.

Mai mult, el este de părere că atât timp cât negocierile se vor purta în formatul „5+2”, ele nu vor avea succes. În opinia colonelului, Rusia trebuie exclusă din cadrul negocierilor, deoarece este complice, ci nu mediator, pe când România ar trebui să participe neapărat.


„Este evident că ceva se mișcă…”

La rândul său, analistul politic, Oazu Nantoi, menționează că formatul „5+2” nu este unul de negocieri, ci este un program de consfătuire permanentă, care de mai bine de 15 ani nu a realizat niciun progres în direcția reîntregirii R. Moldova. Singura excepție, susține Nantoi, a fost redeschiderea podului de la Gura Bâcului, dar și aceasta a avut loc în condițiile dictate de Tiraspol. Prin urmare, niciun deputat din Parlamentul R. Moldova nu poate păși pe acest pod, pe care, imediat după redeschidere, au fost instalate așa-zise puncte de control ale grănicerilor, vameșilor și serviciilor de emigrare ale regimului anti-constituțional.

Cât despre cele patru protocoale, semnate recent la Bender, Nantoi nu se grăbește să le comenteze atât timp cât nu le cunoaște conținutul. „Necuratul se ascunde în detalii și noi nu cunoaștem condițiile juridice și tehnice în cadrul cărora s-a promis reconectarea rețelelor de telefonie. Noi nu cunoaștem nici detaliile juridice privind apostilarea diplomelor Universității de la Tiraspol. La fel, dreptul fermierilor de a prelucra și a transporta roada pe drumul Tiraspol-Râbnița nu se știe cum va fi realizat. Este evident că ceva se mișcă, dar asta încă nu înseamnă o mișcare conștientizată spre definitivarea proiectului statalității R. Moldova în limitele frontierelor recunoscute de comunitatea internațională”, afirmă analistul politic.

„Trebuie să anunțăm Transnistria drept teritoriu ocupat”

Fostul viceministru de Interne, Ghenadie Cosovan, nu crede că cele patru acorduri vor avea succes, deoarece cedările pe care le-a făcut Chișinăul în fața Tiraspolului au condus întotdeauna la întărirea „statalității Transnistriei”. „Noi cedăm cu pași avansați și uitați-vă ce primim în schimb. Ei ne-au creat probleme cu școlile românești, tot ei au acaparat pământurile fermierilor din Cocieri și Doroțcaia, iar acum noi le dăm în schimb posibilitatea să circule în toată Europa cu numere transnistrene. În esență, separatiștii ne șantajează cu problemele pe care tot ei le-au creat după războiul din 1992”, adaugă Cosovan.

Ex-ministrul consideră că regimul de la Tiraspol ar putea să accepte soluționarea diferendului numai în cazul în care toată R. Moldova va fi „transnistrizată”. În opinia lui Cosovan, Chișinăul ar trebui să preia exemplul Ucrainei și să anunțe Transnistria drept teritoriu ocupat.

În această săptămână, la Viena a avut loc o nouă reuniune în formatul „5+2”. Convorbirile s-au axat pe aplicarea măsurilor de întărire a încrederii între malurile Nistrului, care sunt cunoscute ca Pachetul „Berlin Plus” și care au fost convenite în 2016, când președinția OSCE a fost exercitată de Germania. 

Un articol de: Ana Marchitan
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Opinii & Editoriale 13 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Atunci când e cum ar trebui să fie

În luna octombrie am avut plăcerea să stau câteva zile în Iași, oraș care a reușit, prin festivalul internațional de literatură și traducere, FILIT, să se înscrie în lista marilor orașe culturale – fiți atenți! – din lume.

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Decembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Războiul hibrid și lecția Ucrainei pentru R. Moldova

Modificările cele mai complexe apărute după sfârșitul războiului rece au fost efectuate în domeniul studiilor de securitate, riscurile și amenințările căpătând noi valențe, de cele mai multe ori chiar de natură non-militară.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 13 Decembrie 2017, de Constantin Tănase

Mârlănismul cu față europeană

Dacă e să ne luăm după Lazăr Șăineanu, autorul monumentalului „Dicționar universal al limbii române”, mârlan ar însemna numai „om prost crescut, grosolan, bădăran”.

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

În trecere prin târguri de cărți

Săptămâna trecută a avut loc la București ediţia 2017 a Târgului de carte Gaudeamus, organizat de Radio România. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Silvia Radu și stâna Primăriei

Societatea civilă de la noi (existentă în mare parte doar pe bloguri și rețele de socializare) este foarte supărată pe primarul interimar Silvia Radu. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Se apropie suta

În ajunul Zilei Naționale a României, obosită și cu gândurile în altă parte, am început să butonez la televizor cu intenția de a urmări știrile de la Moldova 1. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (IV) Adunarea Națională Moldovenească de la Tiraspol

Mișcarea de renaștere națională din 1917, care a trezit vulcanul trăirilor panromânești, ținute în frâu timp de un secol de autoritățile țariste, a avut impact nu doar asupra moldovenilor din Basarabia, ci și asupra celor de peste Nistru.

() Citeşte tot articolul