Astăzi 14 Decembrie 2017, Joi - Ultima actualizare la 13 Decembrie 2017
Abonamente

Editorial 20 Ianuarie 2014, ora 08:25    Din editia print

Marime Font

CINE ȘI CÂȚI vom fi după recensământul din 2014

În aprilie 2014, în R. Moldova se va desfășura recensământul național.  

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

(RECENSĂMẤNTUL este o formă specială de înregistrare statistică de mare amploare, de obicei periodică și exhaustivă, în care culegerea datelor despre fenomenele supuse observării se face direct de către observatorii speciali trimiși la fața locului. Scopul RESENSĂMÂNTULUI POPULAȚIEI îl constituie stabilirea pe întreg teritoriul unei țări, la un moment dat, după un program unitar, după principalele sale caracteristici demografice, economice, religioase și social-culturale; sex, vârstă, stare civilă, naționalitate, limbă vorbită, nivel de instruire, ocupație, ramură de activitate etc.).

Ultimele două recensăminte în Moldova s-au organizat în anii 1989 (pe timpul URSS) și 2004 (pe timpul guvernării comuniste). Rezultatele recensământului din 2004 au fost contestate nu numai de experții interni, ci și de cei externi, îndeosebi la capitolul naționalitate și limbă vorbită. (Amintim în context că anume în urma acestui referendum românii din R. Moldova au devenit... „minoritate națională”).



Astfel, veridicitatea rezultatelor recensământului din 2004 la capitolul respectiv (naționalitate și limbă vorbită) au fost contestate de chiar preşedintele grupului internaţional de experţi care a monitorizat desfășurarea referendumului, canadianul John Kelley. Iată ce a declarat acesta după recensământ: „După încheierea recensământului, am atenţionat Biroul naţional de statistică şi opinia publică despre depistarea de către noi a unor nereguli în obţinerea de către recenzori a datelor referitoare la etnia şi limba vorbită de către respondenţi. Atunci, şapte din cele zece echipe de observatori ai CE, care au cuprins aproape toate raioanele R. Moldova, au raportat cazuri în care recenzorii încurajau respondenţii să declare că sunt moldoveni, nu români. Mai mult decât atât, chiar şi în cadrul aceleiaşi familii erau neînţelegeri la acest capitol: soţia spunea că e româncă, iar soţul o contrazicea că e moldoveancă. Astfel de cazuri au fost întâlnite într-un număr considerabil şi, prin urmare, de ele trebuiau să ţină cont specialiştii de la Statistică. Apropo, grupul nostru de experţi a atenţionat atunci funcţionarii de la respectiva instituţie să fie atenţi la calcularea, dar şi la publicarea acestor date.” Același John Kelley preciza în context că a descoperit : „cazuri în care recenzorii le sugerau respondenţilor să treacă în răspunsuri etnia de moldovean şi nu de român”.

Astfel, regimul comunist de la guvernare obținuse atunci ceea ce-și dorise – să-i transforme pe etnicii români, populația majoritară a R. Moldova, în minoritate națională. Așa se face că după două decenii și ceva de la declararea Independenței sale, R. Moldova nu are harta sa etnolingvistică veridică și credibilă care ar putea fi folosită în elaborarea și promovarea politicilor statale.

Recent a fost publicat Formularul recensământului intitulat „al populației și al locuințelor 2014”. Chiar și la o examinare fugară, Formularul ridică serioase semne de întrebare și aceste semne de întrebare apar la capitolul limbă și etnie, lucru grav și alarmant pentru o țară cu „dosarul identitar” nerezolvat.

Voi da un singur exemplu. În chiar capul Formularului respondenților li se solicită să-și scrie numele, prenumele și ...patronimicul (!?). PATRONÍMIC, înseamnă și „nume pe care îl poartă toți membrii unei familii” (sinonim cu „nume de familie”, și „nume dat membrilor unei familii (la unele popoare, de exemplu, la ruși) care e format de la numele tatălui cu ajutorul unui sufix social. De exemplu: Ivanov Ivan IVANOVICI. Aici patronimicul e IVANOVICI. În Legea cu privire la funcționarea limbilor, adoptată pe 31 august 1989, articolul 26 prevede foarte clar: „Numele cetăţeanului RSS Moldoveneşti de naţionalitate moldovenească constă din prenume (sau din câteva prenume) şi din nume de familie (simplu sau dublu). Numele de familie nu se schimbă după genuri, numele după tată se foloseşte fără sufix”.

La care realitate s-au referit autorii Formularului utilizând termenul patronimic? Ce trebuie să înțeleagă și cum trebuie să procedeze cetățeanul simplu, care habar nu are de asemenea nuanțe și subtilități?! Și mai confuză e situația în cazul ETNIEI/ NAȚIONALITĂȚII, care, fiind despărțite prin bară, apar ca sinonime totale. Ce va răspunde rusul, ucraineanul, găgăuzul la această întrebare? Dar moș Toader, din Fundătura Veche?

Asemenea confuzii, apărute din ignoranță sau din rea intenție, pot compromite rezultatele recensământului, situație care va fi exploatată de politicienii care nu se pot împăca cu adevărurile științifice și istorice. Deși o notă din formular ne asigură că datele recensământului „vor fi utilizate doar în scopuri statistice”, noi știm foarte bine că ele vor fi folosite în primul rând în scopuri politice.

Societatea moldovenească trebuie să monitorizeze cu atenție acest recensământ, fiindcă avem unele temeiuri să bănuim că și datele acestuia vor fi falsificate. O dovadă în acest sens servește și faptul că deși până la data desfășurării au rămas doar două luni de zile, guvernul nu a întreprins nimic pentru familiarizarea populației și pregătirea ei către respectivul recensământ.

Un articol de: Constantin Tănase
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Opinii & Editoriale 13 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Atunci când e cum ar trebui să fie

În luna octombrie am avut plăcerea să stau câteva zile în Iași, oraș care a reușit, prin festivalul internațional de literatură și traducere, FILIT, să se înscrie în lista marilor orașe culturale – fiți atenți! – din lume.

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Decembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Războiul hibrid și lecția Ucrainei pentru R. Moldova

Modificările cele mai complexe apărute după sfârșitul războiului rece au fost efectuate în domeniul studiilor de securitate, riscurile și amenințările căpătând noi valențe, de cele mai multe ori chiar de natură non-militară.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 13 Decembrie 2017, de Constantin Tănase

Mârlănismul cu față europeană

Dacă e să ne luăm după Lazăr Șăineanu, autorul monumentalului „Dicționar universal al limbii române”, mârlan ar însemna numai „om prost crescut, grosolan, bădăran”.

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

În trecere prin târguri de cărți

Săptămâna trecută a avut loc la București ediţia 2017 a Târgului de carte Gaudeamus, organizat de Radio România. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Silvia Radu și stâna Primăriei

Societatea civilă de la noi (existentă în mare parte doar pe bloguri și rețele de socializare) este foarte supărată pe primarul interimar Silvia Radu. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Se apropie suta

În ajunul Zilei Naționale a României, obosită și cu gândurile în altă parte, am început să butonez la televizor cu intenția de a urmări știrile de la Moldova 1. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (IV) Adunarea Națională Moldovenească de la Tiraspol

Mișcarea de renaștere națională din 1917, care a trezit vulcanul trăirilor panromânești, ținute în frâu timp de un secol de autoritățile țariste, a avut impact nu doar asupra moldovenilor din Basarabia, ci și asupra celor de peste Nistru.

() Citeşte tot articolul