Astăzi 17 Octombrie 2017, Marţi - Ultima actualizare la ora 08:43
Abonamente

a

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Carte 24 Iunie 2017, ora 08:04

Corneliu Zelea Codreanu, fost terorist creştin

Marime Font

Dintre toate genurile, la biografii stăm cel mai prost. 

Avem personalităţi cu duiumul – şi din toate domeniile: istorie, cultură, ştiinţă, sport –, dar pe cît de interesante, pe atît de puţin cunoscute. Deşi trăim într-o cultură care încurajează cultul personalităţii, iar interesul publicului pentru biografii există, scriitorii români nu sînt motivaţi să-şi exerseze talentul şi curiozitatea pentru a relata şi dezvălui viaţa unui personaj real într-o carte de non-ficţiune. Prozatoarea fostă jurnalistă Tatiana Niculescu (Bran) pare însă tot mai interesată de acest gen: în 2015 a publicat volumul Regina Maria: ultima dorinţă, anul trecut – Mihai I, ultimul rege ale românilor, iar anul acesta a ieşit cu biografia legionarului Corneliu Zelea Codreanu. Prodigiozitatea scriitoarei (trei cărţi publicate în doi ani) se explică cel mai probabil prin faptul că, pentru documentare, a folosit relativ aceleaşi materiale şi a lucrat cărţile în paralel, lucru care, de altfel, nu se vede din formula şi stilistica celor trei biografii, destul de diferite între ele. Am să prezint săptămîna aceasta şi în cea următoare ultimele două titluri, începînd cu cel nou.

Ideea unei biografii dedicate artizanului Mişcării Legionare este cît se poate de oportună într-o perioadă în care BOR joacă un rol tot mai important în politică, iar mişcările ortodoxiste dau semnele unor orientări tot mai extreme. „La ce bun o biografie a unui antisemit notoriu, antidemocrat şi xenofob, un apucat mistic şi violent, cînd s-au văzut deja urmările totalitarismelor fascist şi comunist şi ale rasismului, iar în zilele noastre asistăm la înflorirea organizaţiilor teroriste şi a intoleranţei pe baze religioase? Tocmai de aceea, aş răspunde“, scrie şi Tatiana Niculescu în nota introductivă, unde mai spune că motivaţia scrierii biografiei Căpitanului a venit inclusiv din nevoia personală de a-şi explica „emoţia admirativă sau, dimpotrivă, oroarea“ stîrnită de acest personaj inclusiv în zilele noastre. Nefiind istoric, nu pot aprecia acurateţea expunerii contextului politic-istoric al epocii sau a profilului unor figuri politice, aşa că îi dau credit scriitoarei a cărei bibliografie denotă un demers documentar solid. Pot spune însă că formarea tînărului Codreanu în atmosfera de efervescenţă naţionalistă (avînd origini poloneze, românismul era „partea vulnerabilă a biografiei sale“) şi în contextul politic al epocii din preajma Primului Război Mondial, fascinaţia sa pentru pregătirea militară, influenţa tatălui (un personaj esenţial în destinul său, şi nu doar prin moştenirea firii sale violente), a naţionaliştilor A.C. Cuza şi Nicolae Iorga şi a arheologului Vasile Pârvan, dar şi a mişcărilor religioase reformiste deopotrivă neoprotestante şi ortodoxiste (prin Dumitru Cornilescu şi Teodor Popescu), prietenia timpurie cu Ion Moţa ş.a., toate acestea explică în detaliu protoistoria Mişcării Legionare.



Imaginaţi-vă un tînăr îmbrăcat în costum naţional, cu suman de postav cu găitane şi chimir la brîu, împuşcînd cu revolverul în cap un prefect de poliţie chiar pe treptele judecătoriei. E 25 octombrie 1924, iar tînărul este însuşi Corneliu Zelea Codreanu, care, sub presiunea populară, este în cele din urmă achitat. Astfel începe ascensiunea lui de profet al unei religii noi, un amestec de credinţe creştine (nicidecum exclusiv ortodoxiste) şi spiritualism, de ezoterism şi folclor, cu un Dumnezeu de tip nou (a se citi violent şi răzbunător) pentru un Om Nou al cărui ideal de ţară era un stat naţional etic, adică purificat de străini (în special evrei). Prin disciplina militară şi organizarea tactică (îşi construise o colibă de cercetaş în munţi), laolaltă cu purificarea prin rugăciune şi asceză (chiar abstinenţă sexuală), prin înfiinţarea mai multor organizaţii ai căror membri erau foşti militari, instruiţi şi înarmaţi (puneau la cale ambuscade şi asasinarea politicienilor, incendiau case şi chiar sate întregi, băteau şi omorau pe stradă), Corneliu Zelea Codreanu a fost, de fapt, ceea ce se cheamă un terorist creştin. Un terorist creştin îmbrăcat în costum naţional ai cărui soldaţi/studenţi teologi din organizaţia paramilitară Garda de Fier alcătuiau „echipe ale morţii“, un mix de comando şi atentatori sinucigaşi pregătiţi pentru o lovitură de stat. Victimă devine chiar un legionar care, la un moment dat, trădează cauza şi demască în presă originea polono-germană-ucraineană a Căpitanului. (Vezi scena crimei în fragmentul de mai jos.) Finalul lui Codreanu este însă la fel de scandalos, fiind executat de autorităţi mişeleşte, fără proces, aruncat într-o groapă comună – episod care aruncă o notă de regret şi indignare pentru moartea unui criminal mistic ajuns, la fel de brutal, o victimă politică.

***
Tatiana NICULESCU
Mistica rugăciunii şi a revolverului (fragment)

Pe 16 iulie 1936, pe cînd Mihail Stelescu se afla internat la Spitalul Brâncovenesc pentru o operaţie uşoară, zece studenţi teologi, înarmaţi cu pistoale şi cu securi la brîu, au pătruns în salon, au tras asupra lui zeci de gloanţe, după care l-au crestat cu securile. Apoi au cîntat şi au dansat în jurul cadavrului. Dacă acest dans ritual nu era o caricatură sinistră a dansurilor războinicilor zulu din cartea lui Baden-Powell, atunci asasinii au reprodus străvechiul obicei precreştin al dansului la priveghiul mortului, care încă se mai păstra în satele româneşti şi cu care vor fi fost familiarizaţi. Se credea că scopul dansului era să prevină transformarea celui decedat în strigoi.

Judecînd după violenţa ritualică a uciderii lui Stelescu, se poate bănui că detaliile fuseseră puse la cale de Ion Zelea Codreanu şi de generalul Zizi Cantacuzino mai curînd decît de Codreanu-fiul, aflat atunci pe malul mării. De fapt, documentele publicate în Cruciada românismului îl vizau direct pe bătrînul Codreanu. Stătea în firea celor doi militari rezervişti să considere că, în anumite situaţii, ei ştiu mai bine ce trebuie făcut. Decizia executării trebuie să-i fi aparţinut însă lui Corneliu Zelea Codreanu, care nu suporta ca imaginea tatălui său să fie vătămată în vreun fel. Pe vremea studenţiei, din pricina unui articol critic despre tată, fiul devastase o redacţie de ziar şi pălmuise un ziarist.

La cîteva luni după moartea fostului său camarad, în toamna anului 1936, Codreanu îşi lansa cartea intitulată Pentru legionari, apărută la Sibiu, la editura Totul pentru Ţară. În această autobiografie, Zelea Codreanu răspundea acuzaţiilor lui Stelescu prin omisiune…

Sursa: http://dilemaveche.ro 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 17 Octombrie 2017, de Pavel Păduraru

Aşteptări

Femeia de serviciu. Am şi eu o vecină, ca toată lumea, numai că a mea e puţin mai altfel decât celelalte.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Uriașii cu un singur text (I)

Există autori care reușesc să se impună ca mari scriitori cu un singur volum sau chiar un singur poem. Însă lucrurile nu stau întotdeauna atât de simplu pe cât pare.

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 16 Octombrie 2017, de Ana Gabor

Mandat de la Dumnezeu sau de la Putin?

„Putin, te iubim! Noi ca tine vrem să fim!” (Zicală din Sadova)

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Ziua orașului

Se apropie ziua orașului, motiv de bucurie pentru mulți dintre noi. Concerte, ziua vinului și câte ceva gratuit ca oamenii să fie mulțumiți. De obicei muzica e fără plată pentru cetățeni, iar muzicienii primesc onorarii de la primărie.

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Octombrie 2017, de Octavian Țâcu

Expedițiile Memoriei (IV). Românii/ moldovenii dintre Krasnoiarsk și Irkutsk

Scriam săptămâna trecută că voi reveni pentru o relatare asupra experiențelor trăite în acest an cu Expedițiile Memoriei în Siberia, acolo unde am mers pentru un studiu asupra istoriei comunităților de români/moldoveni din regiunea Irkutsk și ținutul Krasnoiarsk.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Octombrie 2017, de Răzvan Munteanu

Muzica, sportul şi schimbul de informaţii - politici de coeziune socială pe ambele maluri ale Prutului

În România, despre „frații de peste Prut” am auzit vorbindu-se încă din clasa primară, iar mesajul „Basarabia e România” răzbate acum scris pe zidurile din orașe, drumuri naționale, în apropierea monumentelor istorice sau turistice, în timp ce...

() Citeşte tot articolul

Atitudini 22 Septembrie 2017, de Marin Basarab

De ce nu se fac filme documentare în Moldova?

În Republica Moldova nu se face film documentar.

() Citeşte tot articolul