Politică

Cu ochi vicleni spre Rusia

În ziua Nașterii Domnului (25.XII.2017), șeful statului nostru zâmbea prin sălile roșii ale Kremlinului. Zâmbetul său era languros, fără nicio sămânță de demnitate. I. Dodon, de fapt, de mult timp a pierdut sensul noțiunii de cultură, iubire de neam, iar demnitatea pentru el rămâne pe veci în DEX.

Cu cine luptă Dodon? În ce barcă vrea să ne suie și încotro vrea să ne ducă? E clar. Spre Uniunea Asiatică, spre Rusia imperialistă, spre Putin, care ne „strânge” în brațe de nu mai putem respira. I. Dodon, președintele ales de unii, ne impune să iubim Moscova, deși nu crede că acolo e viitorul nostru… O face doar pentru că de acolo vin banii și… tunurile. Pe unde din lăcomia specifică lui, pe unde din frică față de armata rusă, el ne împinge în haosul și sărăcia rusească. Îi este frică de UE, căci acolo legile sunt respectate, iar în Est totul se face din frică și umilință.

Dodon se umilește și ne umilește pe noi, căci ne urăște și ne minte. Spune la tot pasul minciuni că Rusia e raiul nostru, că de acolo vin lumina și banii, că acolo sunt locuri de muncă bine plătite etc. Dar nu spune (statistic vorbind) câte zeci de tone de fructe au fost întoarse din „drumul comerțului fericit” spre Rusia. Doar el, președintele, știe, căci informațiile au fost răspândite prin toate mijloacele de informare în masă. Nu e secret (și Dodon iarăși știe!) în ce condiții sclavagiste muncesc mulți conaționali de-ai săi din Rusia, cum trăiesc aceștia prin vagoane înghețate, uneori, fără a avea contracte de muncă sau fără a fi remunerați. Când auzi ce-ți povestesc acești oameni, îți îngheață sângele în vene și chiar îți pare că vezi scene din Evul Mediu, când robia era un lucru normal…

Cel mai trist e faptul că, de fiecare dată, lingușitorul nostru amintește că el „personal” a discutat cu Putin „personal” despre moldovenii care muncesc în Rusia. Iar pentru a atinge culmea ipocriziei, el accentuează că acolo ei, moldovenii, sunt așteptați. Bine, dar dacă e așa, cum rămâne cu statul pe care-l conduci cu atâta „dragoste”, domnule președinte? Pe cine vei conduce pe calea cea dreaptă? Cine va ara și va semăna dealurile noastre? Poate vor mai veni o dată rușii, cum au mai venit și nu s-au mai dus? Astăzi, unde nu gândești, acolo îi găsești pe acești „venetici”: ei sunt proprietari în marile magazine, acționari în bănci, conducători în sferele sociale și politice. Jugul rusesc este tot mai greu. Unde dai și cum dai, tot ei ne dirijează și ne învață cum să trăim, pe cine să iubim sau pe cine să urâm. Cel mai important e că I. Dodon are o grijă mare de tot – să nu ne uităm peste Prut, adică să fim antiromâni, așa cum este familia lui „prședințială”, să uităm de Tricolor, de Limba Română și de Istoria Neamului Nostru Românesc.

În realitate, tot ce vine dinspre Rusia e întuneric și vrajbă, căci așa a fost dintotdeauna. Din păcate, ne-am resemnat din frică atunci și acum. Nici una, nici două, ne luăm valizele și pornim spre Moscova: la muncă, la închinăciune și în căutarea timpului pierdut.

Uitați-vă la ochii lui Dodon, vicleni și nesinceri atât în raport cu noi, cât și în raport cu ei. Oricum ai da-o, el este fals, dar pe noi, pe românii din Basarabia, ne umilește și ne viclenește dublu. Zice că vrea un stat, adică o țară, dar la Moscova negociază cât mai multe locuri de muncă în robia rusească. Când pleacă spre Rusia, duce daruri bune și frumoase, odoare scumpe, iar nouă, moldovenilor, ne spune „cu iubire de președinte”:

Două mere-ntr-o basma
Și… plecați spre Moscova.

Alexandra Tănase
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *