Potrivit președintelui Fundației Universitare a Mării Negre, după 1989, toate statele din fostul lagăr socialist au parcurs următoarea etapă: exprimarea de către populației a ideii „Înapoi în Europa!”. Fiecare a încercat să-și identifice europenitatea în diferite forme. „De ce suntem europeni? S-au întrebat polonezii, cehii sau balticii. Balticii au preluat Constituția de dinaintea ocupației sovietice, pentru a marca faptul că sunt europeni”, explică președintele Dan Dungaciu. Din spusele expertului, în România a fost de asemenea o situația complicată. România nu-și dorea să fie asociată zonei Balcanilor unde erau războaie la începutul anilor 90. „Și România și Bulgaria au încercat să-și deseneze o geografie simbolică, să se asocieze Europei Centrale. E singura țară care avea un conducător în viață de dinaintea ocupației sovietice. Ne-am găsit o identitate sud-est europeană, nu atât de consistentă”, continuă Dungaciu.
Întrebarea pe care o adresează expertul este: În ce măsură RM își asumă o traiectorie europeană care să semene cu vecinii ei după 89 încoace? „În România, precum și în alte țări nu existau partide care să ducă țara în spațiul estic, iar populația avea capacitatea de a transmite mesaje occidentalilor”, afirmă geopoliticianul român. Potrivit lui Dan Dungaciu, următorul pas pe care l-au întreprins România, Ungaria, Bulgaria a fost integrarea în NATO. „S-a înțeles că șansa de securitatea a României se află acolo. Sentimentul de neîncredere față de Federația Rusă era substanțial. În această situație, populația și jurnaliștii au jucat un rol crucial”, spune expertul.
Potrivit geopoliticianului, ordinea pașilor este hotărâtoare: adeziunea populară la spațiul european, integrarea în NATO și abia după – Uniunea Europeană. „Toate statele din fostul lagăr comunist au urmat această traiectorie. Nimeni nu a sărit direct în UE, arzând etape”, declară specialistul. Dan Dungaciu subliniază faptul că în Moldova tema integrării în NATO e o una tabu. „Doar un partid are acest obiectiv pe listă, dar fiind în alianță cu alte partide, nu se mai discută”, menționează geopoliticianul.
Moldova, însă, are dificultăți în procesul de integrare, deoarece nu și-a construit foarte bine o agendă. „Aflându-se între două blocuri, țările din această zonă (Moldova, Ucraina) au încercat să păcălească, să beneficieze de aceste apropieri. Însă nu poți păcăli pe toți de mai multe ori”, consideră expertul român.
„Școala jurnaliștilor de politică externă – 2015” se desfășoară la Chișinău între 15 și 17 octombrie. Peste 30 de jurnaliști, studenți ai facultăților de jurnalism, științe politice, relații internaționale, administrație publică vor aborda subiecte legate de politica externă, diplomaţie și studii de securitate. Proiectul este finanțat de Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni.
timpul.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
