Astăzi 20 Noiembrie 2017, Luni - Ultima actualizare la ora 18:38
Abonamente

Actualitate 28 Septembrie 2017, ora 05:51

De ce a luat-o de nevastă Nicolae Ceaușescu pe Elena lui Briceag

Marime Font

Destinul a vrut ca femeia care a marcat în modul poate cel mai nefast istoria noastră să se nască și să moară în același județ, Dâmbovița. Între Petrești, satul în care a văzut lumina soarelui, și Târgoviște, locul unde a fost executată în ziua de Crăciun a anului 1989, sunt circa 40 de kilometri.

Timpul scurs între 7 ianuarie 1919 și 25 decembrie 1989 i-a oferit marea șansă ca vreme de mai bine de 50 de ani să înțeleagă mersul lucrurilor de la București. Adică exact locul ”de unde răsare soarele”. Aici și-a cunoscut marea iubire a vieții, aici a cochetat cu mișcarea comunistă și tot aici a intrat în rândul lumii. Apoi a venit mai întâi vremea în care ”s-a îndrăgostit” de chimie, o materie de care nici nu apucase să audă în cele doar patru clase primare absolvite la ea acasă. Asta nu a împiedicat-o însă să patenteze metodele prin care să devină academician și om de știință de largă respirație intelectuală (un Gabriel Oprea și toată șleata doctorilor prefabricați din ultimii ani o pot invoca drept model în a păcăli sistemul, deși metodele lor au diferit de ale ei, ținînd pasul cu vremurile). În cele din urmă a intrat foarte bine în pielea celei care veghea la sănătatea ”tovarășului”, o veritabilă ”cloșcă”.

După 25 decembrie 1989 s-a născut și cea de ”a doua Elena Ceaușescu”, femeia de moravuri ușoară. Cât timp fusese ”prima tovărășă” a țării așa ceva ar fi de neconceput. După moartea sa lucrurile s-au schimbat. Oare de ce? Cine și-a dorit să o transforme dintr-o femeie puternică într-o curvă pe cea care alături de soțul ei condusese destinul românilor vreme de aproape un sfert de veac? Click.ro a stat de vorbă cu istoricul și psihologul Lavina Betea despre acest subiect. Lavinia Betea e cea a realizat recent un documentar difuzat de televiziunea națională despre Elena Ceaușescu și a coordonat un amplu proiect științific dedicat vieții lui Nicolae Ceaușescu, concretizat în apariția a trei volume de specialitate, excelent primite de marele public.

„Scenarita” de până în 1989 nu a identificat-o ca fiind o femeie de moravuri ușoare

În primul rând trebuie spus celor ce nu au trăit acea perioadă și reamintit celor care au traversat-o, în mai mare sau mai mică măsură, că în ”Epoca de Aur” nu a existat un asemenea scenariu. ”Scenarita” era și atunci la modă și Elena Ceaușescu era desigur subiect de cancanuri. Cele mai multe se plasau în faza în care tot ceea ce se întâmpla rău în țară i se datora, din cauza influenței sale nefaste. Nimic însă despre moravurile ei (nu la fel stăteau lucrurile atunci când venea vorba despre mezinul familiei Ceaușescu, Nicu). În epocă însă Elena Ceaușescu devenise de temut de o bună bucată de vreme, având pîinea și cuțitul tuturor promovărilor către ”marele cioIan” al orânduirii socialiste multilateral dezvoltate.

Ea era responsabilă de soarta cadrelor de partid și de stat. Ca atare, atrage atenția Lavinia Betea, mulți înțelegeau să se lingușească și să se coboare mai mult decât le-ar fi cerut-o protocolul vremii. Or, mulți dintre cei care au rămas în preajma Elenei și a lui Nicolae Ceaușescu au încercat să-și justifice rămânerea în sistem până la capăt dând vina pe soția dictatorului, și nu pe slăbiciunile lor. ”A fost un act de răzbunare din partea lor peste timp, încercând astfel să-și explice și lor, și nouă, într-un fel de ce s-au agățat de pozițiile lor, de ce s-au umilit deseori mai mult decât era cazul. Iar în opinia publică explicațiile au prins. Există un mit în psihologie, cel al lui Adam și al Evei. Adam e băiatul cel bun, integru, pe când Eva e cea care-l duce în păcat. Nimeni nu se întreabă de ce Adam nu rezistă ispitei, de ce nu-i arde două palme femeii care încearcă să schimbe armonia supremă. Pur și simplu lumea se împarte, și nu de ieri, de azi, în bine și în rău. Bărbatul e asociat de multă vreme ideii de bine. Cealaltă opțiune nu e greu de ghicit”, afirmă istoricul Lavinia Betea.

Ea atrage atenția că inclusiv familia din partea lui Nicolae Ceaușescu au construit din plin această tendință. Ipoteza prostituției, susținută după 1990, a venit și din partea unuia dintre frații lui Ceaușescu, Andruță, care din boza acuzațiilor în procesul foștilor nomenclaturiști nu a pregetat să-și învinuiască fosta cumnată, în primăvăra lui 1990, nu doar de tragedia familiei, ci de rolul fatal pe care-l jucase Elena în tragedia națională a deceniilor scurse între 1965 și 1989.

Andruță Ceaușescu, fratele mai mic al lui Nicolae, a lansat primele semne de întrebare

Andruță Ceaușescu a povestit printre altele ziariștilor o întâmplare din anii războiului, când, spunea el, dorind să-și viziteze viitoarea cumnată, care locuia cu cumnata ei, Adela, într-o cameră închiriată în București, le-ar fi găsit pe amândouă petrecând dezbrăcate în compania unor soldați germani. Au trecut anii și nepoatei lui Nicolae Ceaușescu, Mihaela Ceaușescu-Moraru, conferențiar universitar și unul dintre puțini reprezentanți ai familiei care au vorbit deschis despre familia sa, i-a fost atribuită afirmația conform căreia și-ar fi auzit mama spunându-i soțului ei, Marin, fratele mai mare a lui Ceaușescu – cel care a fost găsit mort în decembrie 1989 în Misiunea Economică a României de la Viena, că poate ar fi fost mai bine pentru țară s-o fi ținut pentru el pe Elena Ceaușescu.

ceausescu aniversare serghei mizil dictator
Lui Ceauşescu îi plăcea să asculte cântăreți populari din Oltenia
foto:evzmonden.ro

S-a vorbit și despre o posibilă legătură dintre ea și diverși alți bărbați din preajma sa. Cum ar fi fost un oarecare Ioan Ursu, coordonatorul Programului nuclear al României prin anii ”70, care-și permitea intimități cu ”prima tovărășă” în public, ajutând-o să urce sau să coboare din diverse mijloace de locomoție, prilej cu care o atingea în public, în locuri dintre cele mai sensibile. La sesizarea aghiotantului care o însoțea pe Elena Ceaușescu, cum că asemenea lucruri nu sunt permise, acesta ar fi replicat cu o replică des gustată și azi mai ales de publicul masculin. Or, un asemenea scenariu nu are cum să reziste pentru nici o persoană echilibrată, ținând cont de argumentul bunului simț, dar și de existența altor moravuri în urmă cu mai bine de patru decenii. S-a vorbit și despre relația dintre Elena Ceaușescu și medicul familiei, Abraham Schechter. Acesta din urmă era medicul personal al familiilor Ceauşescu şi Drăghici încă din anii ”50. Există informații certe că Securitatea, prin direcţia a VIII-a (predecesoarea direcţiei a V-a de pază a demnitarilor din anii ’80) crease o agentură din medicii care răspundeau de sănătatea nomenclaturii comuniste, întocmind dosare pentru fiecare dintre aceştia, inclusiv pentru Nicolae Ceauşescu. Nereuşind să-l racoleze pe doctorul Schechter, Securitatea a exercitat presiuni pentru a-l schimba.

elena nicolae ceausescu
Elena şi Nicolae Ceauşescu în tinereţe. El a ajuns general în armata României comuniste
Sursa foto:Historia

Dar intervenția directă a Elenei Ceauşescu a făcut ca această incercare să eșueze. În cele din urmă, însă, Schechter nu a mai cedat presiunilor și a decis să se sinucidă, aruncându-se de pe acoperișul Spitalului de Urgență din București în dimineaţa zilei de 14 martie 1973. Cert e că Nicolae Ceaușescu i-a convocat a doua zi pe toți colaboratorii apropiați și a decis eliminarea din sistem, cel puțin temporară, a unor generali de securitate, pe care i-a acuzat, conform stenogramei care atestă acest lucru, că lucrează la dosare pe care ”Partidul nu le-a cerut niciodată”. Printre capetele căzute s-au numărat și cele ale generalilor de Securitate Ioan Stănescu și Nicolae Pleșiță, adică exact cei care după 1990 nu au obosit în a o redescrie pe Elena Ceaușescu în ipostaza de femeie care nu-și inhiba pornirile sexuale. De peste ocean, mult mai devreme, un lucru similar încercase și general Ion Mihai Pacepa, cel care a povestit cum el însuși (sic!) îi aducea casete cu ”subiecte sexuale”, în care ”actorii” erau nimeni alții decât membri ai Comitetului Central al Partidului ce făceau amor cu propriile neveste.

historia.ro

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 17 Noiembrie 2017, de Octavian Țâcu

Experiențe belgiene pentru R. Moldova

Săptămâna trecută (9-11 noiembrie) la invitația eurodeputatei Monica Macovei am efectuat o vizită de trei zile în Parlamentul European și la sediul NATO din Bruxelles.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Noiembrie 2017, de Pavel Păduraru

Minciuna noastră cea de toate zilele

Când eram adolescent, citeam câteodată în revistele despre VIP-uri interviuri cu oameni cunoscuți. Nu mai țin minte ce ziceau ei, dar un singur lucru îmi atrăgea atenția.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Noiembrie 2017, de Moni Stănilă

Programare la Dumnezeu

Se apropie Postul Crăciunului și mă gândesc deja că preoții vor avea mai mult de spovedit. Într-un fel e foarte bine că lumea se împărtășește, dar e extrem de ciudat că o face după calendar. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Noiembrie 2017, de Octavian Țâcu

Jurnal de călătorie: Capitala culturii Cucuteni

Ghinionul localităților aflate la răscruci de drumuri este faptul că în graba călătoriilor de a ajunge spre alte destinații, acestea rareori devin loc al cunoașterii profunde și nuanțate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Noiembrie 2017, de Constantin Tănase

Ideea națională a R. Moldova: dezrobirea femeii născătoare de prunci

Întotdeauna îmi aduc aminte cu o durere ce-mi arde toate celulele și cu un nelămurit sentiment de vină, zic, îmi aduc aminte de mama care, cu degetele mâinilor însângerate rodea rufele de tabla aia cu valuri căreia țăranii îi ziceau rusește „doskă.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Noiembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Rusia este agresivă (și) pentru că se teme

Începând cu 2008, agresivitatea militară a Federației Ruse în vecinătatea sa apropiată a atins cele mai înalte cote, fie că vorbim despre exerciții militare efectuate în scopul de a descuraja elemente externe, fie că vorbim, mai ales, de agresiuni de tipul celei din Georgia,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 9 Noiembrie 2017, de Marin Basarab

Scrisoare deschisă din partea unui cetățean care nu vrea să-l demită pe Dorin Chirtoacă

Salutare! Sunt un cetățean al orașului Chișinău care nu va ieși pe data de 19 noiembrie la referendumul pentru demiterea primarului.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md