Astăzi 23 Octombrie 2017, Luni - Ultima actualizare la ora 19:07
Abonamente

Opinii & Editoriale 14 Februarie 2017, ora 06:33    Din editia print

Marime Font

De ce avem proteste eșuate

Vă amintiți cu siguranță Marile Adunări Naționale din 1988-1990 sau Revoluția din România din 1989. La scară mare aveau formatul protestelor de astăzi din Moldova. Oamenii se adunau, scandau, iar de la o tribună un grup de lideri ținea discursuri.

a

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Acest format era perfect împotriva unui partid dictator: partidul comunist, singurul existent în ambele țări române. Tocmai de aceea avea sens existența tribunei, fiindcă de acolo răsuna vocea poporului.

După aproape trei decenii, în România și în Republica Moldova partidele sunt foarte multe. Din acest moment nu mai putem avea o opoziție atât de limpede între popor și conducere, pentru că s-au înmulțit partidele din opoziție și ele vor căuta mereu să confiște protestele mulțimii. Gândiți-vă cum s-a întâmplat și în 2009. Tinerii s-au anunțat prin internet, s-au adunat în stradă și au reușit să își atingă scopul: să înlăture de la guvernare Partidul Comunist. Totuși, tribuna a fost foarte repede înființată, dar nu a reușit să devină imediat una partinică.



În ultimii ani am avut doar proteste eșuate. Pentru că Moldova nu mai are un singur partid. Iar aceste partide care se bat pentru putere ar trebui să ne determine să desființăm tribuna. Ca în lumea largă, ca în România. Nu să avem organizatori care își asumă protestele, nu lideri mai mult sau mai puțin credibili. Vocea protestelor într-o țară democratică trebuie să fie a mulțimii! Fără lideri, fără politicieni.

Am văzut în ultimii cinci ani cum protestele din România își ating scopul. Democrația (puterea poporului) nu trebuie să se manifeste doar la vot, ci ori de câte ori conducerea aleasă democrat o ia razna. Iar România asta face. Iese zile la rând în stradă. Manifestanții fac marșuri, stau la un loc, fiecare cu pancarta lui. Și atunci vedem că puterea opozantă e a poporului.

La noi fac grupuri, adună semnături, cât de repede devin partid, dacă nu au fost de la început. Fiecare miting își anunță organizatorii, îi aduc în față să vorbească. Și vedem că de fapt pe lângă interesul general, dacă există, imediat își face loc cultul personalității și dorința de a se coagula organizații, platforme civice, partide. Iar aceste acțiuni duc automat la confiscarea protestului. Chiar și atunci când partidul ar fi unul ideal, nu vorbim de puterea poporului, ci de mișcări partinice.

În ziua în care protestatarii Moldovei vor desființa tribuna de pe scenă, când vor renunța la adunarea semnăturilor, când vor arunca la gunoi microfoanele și portavocile, când mulțimea va deveni personajul principal și singura voce, abia atunci protestele noastre vor avea sens. Abia atunci protestele noastre vor avea rezultate imediate. Abia atunci vom putea vorbi de un protest democrat.

Când țara se revoltă, trebuie să vedem revolta ei, revolta pașnică, nu să fie obligată să se alăture protestului organizat de Usatîi, Năstase sau oricine altcineva — bun sau rău. Ei se plâng: de ce nu ne putem uni împotriva răului? Dar stați puțin?! De ce veniți să cereți astfel de solidarități? Să ne trezim în PMAN unde de la tribună vorbește Dodon, cum s-a întâmplat nu demult? Că împreună suntem mai puternici?
Nu, nu suntem mai puternici când usatiștii, Platforma DA, unioniștii și oricine altcineva se adună împreună și își dau microfonul de la unul la altul. Vom fi mai puternici când vom ști să nu ne declarăm liniile partinice, când vom lăsa liderii politici să stea acasă sau printre manifestanți, nu în fruntea lor.

Uite de ce nu se unesc mulțimile din Moldova, oricât și-ar dori liderii. Fiindcă nu știu să se alinieze mulțimilor. Mulțimea trebuie să fie vocea, nu să se ducă să le aplaude discursurile. Când vom înțelege că în România au fost în stradă 600.000 de oameni, fără să aibă lideri și tribune, nu pentru că nu au oameni capabili să o facă, ci fiindcă mulțimea nu le dă voie, abia atunci avem o șansă la proteste democratice.
Iar când vom învăța această lecție, vom putea decide ce acțiuni ale puterii să le tolerăm și ce acțiuni să le sancționăm. Abia atunci vom avea democrație și proteste democratice.

Un articol de: Moni Stănilă Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Octombrie 2017, ora: 18:02

Câți bani a pierdut Starnet din cauza incendiului izbucnit duminică?

Câți bani a pierdut Starnet din cauza incendiului izbucnit duminică? Din editia print

Reprezentanții companiei Starnet au pierdut circa 7 milioane de lei în urma incendiului izbucnit în data de 22 octombrie la unul din cele două noduri principale de distribuție a internetului pentru clienții din toată Republica Moldova. Totodată, aceștia anunță că facturile...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Octombrie 2017, ora: 16:55

Ce a făcut Prinţul Charles la o oră după ce s-a născut Prinţul Harry

Ce a făcut Prinţul Charles la o oră după ce s-a născut Prinţul Harry

Acum, îşi iubeşte băieţii în egală măsură şi se bucură atunci când are ocazia să stea în prezenţa lor. Totuşi, situaţia nu a fost aşa încă de la naşterea lor. Într-un documentar prezentat de ”National Geographic”, Prinţesa Diana a...

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 23 Octombrie 2017, de Răzvan Munteanu

Politica Rusiei de susținere a separatismului global: o armă cu 2 fețe

În ultimii ani, despre Federația Rusă s-a vehiculat în presa internațională ca despre cel mai mare susținător al mișcărilor secesioniste din Europa și nu numai.

() Citeşte tot articolul

Editorial 21 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Credință fără învățătură?

Un om credincios poate atinge sfințenia independent de nivelul de școlarizare sau numărul de cărți citite. Rugăciunea e școala lui.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Octombrie 2017, de Pavel Păduraru

Jurnalul Morții sau Ultimul Editorial

Pe când eram student, cred că am fost la sute de lansări de carte la Uniunea Scriitorilor și pe la fel de fel de biblioteci. O făceam din două motive, care se cam ceartă între ele, dar n-am ce să le fac - e treaba lor.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Octombrie 2017, de Constantin Tănase

„Centristul” Diacov, separatismul rusesc și unionismul românesc

…Când se face referire la replica lui Iisus, dată lui Pilat, se citează, de obicei, doar prima parte („Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului”). Să nu uităm, însă, și de partea a doua: „și lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu”. Fără aceasta, prima parte își...

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Să ne mai distrăm un pic cu socialiștii

Știți, cred, cu toții telefoanele de jucărie pe care le primesc copiii și cum, bucuroși, fac ture prin casă bolborosind cu forță în aceste jucării.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Octombrie 2017, de Octavian Țâcu

Expedițiile Memoriei (V): Românii/moldovenii dintre Krasnoiarsk și Irkutsk

Potrivit recensământului federal din 2002, în Rusia locuiau 172 330 moldoveni, dintre care 98 097 bărbați și 74 233 femei.

() Citeşte tot articolul

Atitudini 22 Septembrie 2017, de Marin Basarab

De ce nu se fac filme documentare în Moldova?

În Republica Moldova nu se face film documentar.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md