Astăzi 13 Decembrie 2017, Miercuri - Ultima actualizare la ora 14:35
Abonamente

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Actualitate 9 August 2017, ora 23:18

De ce Procuratura și CNA-ul nu anchetează socialiștii și familia lui Dodon

Marime Font

CNA și Procuratura Anticorupție s-au activizat în ultima perioadă, iar în dosarele acestor instituții figurează membrii diferitelor partide, de opoziție, dar și a celor de la guvernare, mai puțin însă reprezentanți ai Partidului Socialiștilor. Împotriva membrilor PSRM nu sunt intentate dosare penale și nici măcar nu sunt reținuți și cercetați pe dosare de corupție sau îmbogățire ilicită - asta chiar dacă în presă au apărut mai multe informații care demonstrează implicarea lor în activități ilegale. 

TIMPUL a scris anterior despre un centru comercial bănos din Chișinău pe care îl gestionează parlamentarul socialist Radu Mudreac, iar proprietarul de facto ar fi nimeni altul decât președintele Igor Dodon. Totodată, RISE Moldova a publicat o investigație despre finanțarea campaniei electorale a lui Dodonprin intermediul unuia dintre cele mai cunoscute paradisuri fiscale din lume – Bahamas. 

Veniturile tenebre ale socialiștilor

În februarie 2017, în ziarul TIMPUL, a fost publicată investigația „AFACEREA GRAD sau legătura ascunsă dintre frații Dodon și deputatul Radu Mudreac”. În articol se menționează că nicio instituție de control nu a catadicsit să verifice proveniența banilor din care parlamentarul socialist Radu Mudreac și-ar fi ridicat un centru comercial în inima Capitalei. În imediata apropiere a Gării Auto și a Pieței Centrale din Chișinău, de aproape doi ani se află centrul comercial „Grad”. Fiind situat într-o zonă în care circulă lume de pe lume și care atrage mulți investitori, acest local ar trebui să reprezinte o afacere foarte profitabilă. Centrul oferă și servicii de schimb valutar, servicii foto, de lombard, reparație a telefoanelor mobile, reparație și confecționare a bijuteriilor. Aici există și o frizerie, un salon de croitorie și un salon auto.



În 2015, când centrul comercial a fost deschis, presa scria că proprietarul acestuia ar fi deputatul PSRM Radu Mudreac, șeful Comisiei agricultură și alimentație industrială a Parlamentului. Întrebat atunci din ce resurse a ridicat edificiul, socialistul a refuzat să răspundă. Astăzi, însă, prin târg se vorbește că investitorul și proprietarul de facto al „Grad”-ului este nimeni altul decât președintele R. Moldova Igor Dodon. În material a mai fost scos la iveală faptul că Mudreac este folosit doar ca paravan de către șeful său de partid și de țară, care încearcă astfel să-și tăinuiască unele venituri tenebre. Pe de o parte, niciun document nu poate dovedi acest lucru, iar pe de altă parte legătura dintre cei doi, cel puțin, este evidentă. Ciudat e și faptul că nicio instituție a statului nu a verificat proveniența banilor investiți în această afacere, chiar dacă veniturile lui Radu Mudreac sunt destul de modeste.

Procurorii s-au autosesizat, dar… n-au găsit elemente de infracțiune

Viorel Morari, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, a declarat într-un interviu pentru publicația noastră că CNA a efectuat o investigație în privința lui Mudreac și, prin ordonanța procurorului, s-a dispus neînceperea urmăririi penale, deoarece fapta săvârșită nu conține elementele infracțiunii prevăzute de Codul Penal. „Ținând cont de investigația publicată în ziarul TIMPUL, am solicitat prezentarea materialelor pentru un control suplimentar. După analiza materialelor în coraport cu circumstanțele noi invocate în investigația jurnalistică, vom adopta o hotărâre fie de menținere a ordonanței procurorului, fie de anulare a acesteia”, a comunicat Morari.

Contactat telefonic și întrebat de ce organele de drept „ignoră” socialiștii, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție a declarat că oamenii legii nu țin cont de apartenența politică a persoanelor pe care le anchetează, interoghează sau plasează după gratii. „Nici nu avem așa date statistice, deoarece nu ne interesează politicul. Omul care a încălcat legea trebuie să răspundă pentru fapta sa indiferent cine este și cu ce se ocupă. Nici măcar nu cunosc ce partide reprezintă cei care figurează în dosarele intentate de Procuratura Anticorupție și nu cred că acest lucru ar trebui să conteze”, a conchis Viorel Morari.

„Lupta contra corupției nu trebuie să aibă culoare politica”

În septembrie 2016, RISE Moldova a scris că socialiștii s-au grupat în jurul unei afaceri secrete cu o companie off-shore conectată la Federația Rusă și creată într-unul dintre cele mai cunoscute paradisuri fiscale din lume – Bahamas. Miza a fost mare: un transfer de peste 30 de milioane de lei, sumă care depășește cu mult bugetul Partidului Socialiștilor de la alegerile locale din 2015.

Banii au intrat în Moldova cu câteva luni înainte de prezidențiale, printr-o firmă de media. În baza unor contracte de împrumut, milioane de lei au ajuns din această companie la sponsori ai partidului. Unii dintre ei sunt politicieni și au urcat pe muntele Athos alături de liderul lor, Igor Dodon, pe atunci candidatul cotat cu cele mai mari șanse la fotoliul de președinte. Fapt confirmat după alegerile prezidențiale de anul trecut.
Despre certurile cu legea a reprezentanților Partidului Socialiștilor și „protecția” de care aceștia beneficiază din partea organelor de drept, am discutat cu câțiva deputați din Parlamentul Republicii Moldova.

Democratul Sergiu Sîrbu a declarat pentru TIMPUL că de obicei infracțiunile de corupție sunt comise de persoane care au tangență directă cu funcțiile publice executive. „Evident că, proporțional, partidele care au guvernat sau sunt la guvernare dețin în mare parte aceste funcții și sunt cele mai expuse riscului. Cei din opoziție care nu dețin funcții executive sunt mai puțin expuși. Totodată eu știu cel puțin câteva cazuri când unele persoane apropiate PSRM sunt anchetate, în special, care au avut în trecut funcții executive. Totodată consider că lupta contra corupției nu trebuie să aibă culoare politica”, declară Sîrbu. Potrivit lui, indiferent de statut, toți trebuie să fie egali în fața legii și să răspundă pentru tot ce au comis, iar proporția politică aici nu este nici relevantă și nici nu este un indicator obiectiv.

„Partenerii se bucură de imunitate”


Maria Ciobanu, deputată din partea PLDM, crede că înrudirea PDM-ului cu PSRM-ul îl obligă pe Plahotniuc să-i arunce lui Dodon ba un ambasador, ba un judecător, ba un procuror și să țină deocamdată la murat dosarele mai multor mafioți socialiști, deși presa de investigație a scris romane întregi despre isprăvile unora dintre ei. „Al Capone de Grozești nu poate împărți puterea cu cineva, dar astăzi este nevoit să o facă. La momentul când va găsi el de cuviință că nu mai are nevoie de Dodon, îl va „trânti în cap” ca pe Ghimpu. Sistemul este unul ticăloșit. Nici vorbă nu poate fi de „a-și face meseria cu responsabilitate”! Au fost numiți toți sau aproape toți magistrații pe criterii politice. O mână spală pe alta. Acționează la comandă și dintr-un singur centru. Anchetatori, procurori, judecători formează scheme mafiote, fiind implicați direct în spălări de bani, în acaparare cu hapca de apartamente, loturi de pământ și multe altele”, a concluzionat Ciobanu.


Un alt deputat PLDM, Vadim Pistrinciuc, consideră că activizarea CNA-ului și a Procuraturii Anticorupție este ceea ce rapoartele europenenumesc justiție selectivă. „Dacă vă uitați ce urmează după activizări, se observă fie că au fost făcute pentru a impresiona, fie au tentă politică. Ce ține de PSRM, în public au apărut mai mult decât dovezi vizavi de exponenții acestui partid, însă nu a urmat nicio reacție. Explicația e la suprafață, este un parteneriat dintre PSRM și PDM. La moment, partenerii se bucură de imunitate. Păcat”, a punctat parlamentarul cu mențiunea că, totuși, speră că măcar câțiva procurori sau judecători - vor avea curajul și vor ieși din controlul și confortul justiției selective.  

Un articol de: Dorin Galben Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Opinii & Editoriale 13 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Atunci când e cum ar trebui să fie

În luna octombrie am avut plăcerea să stau câteva zile în Iași, oraș care a reușit, prin festivalul internațional de literatură și traducere, FILIT, să se înscrie în lista marilor orașe culturale – fiți atenți! – din lume.

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Decembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Războiul hibrid și lecția Ucrainei pentru R. Moldova

Modificările cele mai complexe apărute după sfârșitul războiului rece au fost efectuate în domeniul studiilor de securitate, riscurile și amenințările căpătând noi valențe, de cele mai multe ori chiar de natură non-militară.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 13 Decembrie 2017, de Constantin Tănase

Mârlănismul cu față europeană

Dacă e să ne luăm după Lazăr Șăineanu, autorul monumentalului „Dicționar universal al limbii române”, mârlan ar însemna numai „om prost crescut, grosolan, bădăran”.

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

În trecere prin târguri de cărți

Săptămâna trecută a avut loc la București ediţia 2017 a Târgului de carte Gaudeamus, organizat de Radio România. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Silvia Radu și stâna Primăriei

Societatea civilă de la noi (existentă în mare parte doar pe bloguri și rețele de socializare) este foarte supărată pe primarul interimar Silvia Radu. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Se apropie suta

În ajunul Zilei Naționale a României, obosită și cu gândurile în altă parte, am început să butonez la televizor cu intenția de a urmări știrile de la Moldova 1. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (IV) Adunarea Națională Moldovenească de la Tiraspol

Mișcarea de renaștere națională din 1917, care a trezit vulcanul trăirilor panromânești, ținute în frâu timp de un secol de autoritățile țariste, a avut impact nu doar asupra moldovenilor din Basarabia, ci și asupra celor de peste Nistru.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md