Astăzi 18 Octombrie 2017, Miercuri - Ultima actualizare la ora 08:00
Abonamente

Editorial 24 August 2013, ora 21:00    Din editia print

Marime Font

De ce s-a împrietenit Mihail Formuzal cu Viktor Orban?

Başcanul Găgăuziei Mihail Formuzal a învăţat drumul României şi a reuşit să se împrietenească cu premierul Ungariei Viktor Orban căruia i-a prezentat file din „istoria luptei pentru independenţă” a poporului găgăuz.

a

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

La şcoala de vară de la Băile Tuşnad din România Viktor Orban a stat cuminte pe scaun şi a ascultat prelegerea lui Mihail Formuzal, cel puţin aşa sună ştirea de presă. Prea multe detalii nu au apărut despre această prelegere.

Pe de o parte îmi vine greu să îmi imaginez ce s-a putut spune despre istoria luptei pentru independenţă a poporului găgăuz. Colonizaţi în stepele sudice ale Basarabiei după anexarea acestei provincii la Imperiul ţarist în 1812, găgăuzii s-au bucurat multă vreme de privilegii. Au fost împroprietăriţi cu pământ, au beneficiat de scutiri de taxe, iar în secolul al XIX- lea nu sunt cunoscute aspecte ale luptei pentru independenţă. Este pomenită în 1906 o răscoală a găgăuzilor în care s-ar fi proclamat autonomi, însă Rusia ţaristă nu avea răbdare cu astfel de idei. Aflaţi în componenţa României interbelice găgăuzii nu au avut probleme consemnate în istorie – şi chiar s-au răspândit în multe alte regiuni româneşti, unde urmaşii lor trăiesc până în ziua de azi (multe nume cu rezonanţă găgăuză se regăsesc în spaţiul public de la Bucureşti). Iar perioada sovietică a însemnat uciderea conştientă a limbii găgăuze, care a fost înlocuită cu limba rusă în toate şcolile.



Dizolvarea imperiului sovietic i-a aruncat pe liderii găgăuzi în tabăra interfrontistă. A existat un efect pervers: deznaţionalizaţi de sovietici, găgăuzii s-au întors împotriva românilor din tânăra Republică Moldova. Un adevărat sindrom Stockholm – găgăuzii au pornit o luptă naţională nu împotriva responsabilului de genocidul cultural, ci împotriva celui care încerca să se elibereze. Nu reuşesc să pricep de ce găgăuzii continuă să menţină limba rusă în şcolile lor şi nu îşi promovează propria limbă.

Pe de altă parte, de la Comrat a apărut ideea organizării unui referendum pentru declararea independenţei. Citind un interviu cu Mihail Formuzal despre această chestiune nu am reuşit să înţeleg care sunt problemele găgăuzilor. Pur şi simplu, başcanul a „alunecat” asupra chestiunilor practice şi a vorbit în termeni extrem de generali. Nu e limpede care sunt vinile Chişinăului, ce s-a întâmplat rău şi cum ar putea să fie bine. Nefiind enumerate problemele cu care se confruntă găgăuzii nu este clar cum ar putea fi ele rezolvate prin obţinerea independenţei. Formuzal nu ne spune clar ce le lipseşte găgăuzilor şi cum ar putea fi completate aceste lipsuri prin independenţă.

Şi aici apare legătura cu problema autonomiei maghiare din România. Problemele minorităţilor etnice se rezolvă de obicei prin respectarea drepturilor omului prevăzute în documentele europene. Nu este clar cum ar putea autonomia administrativă să ducă la o creştere a bunăstării – mai ales că zonele pentru care se cere autonomie primesc de la bugetul central mai mulţi bani decât dau. Formuzal cere autonomie de dragul autonomiei, la fel ca extremiştii maghiari din România. Acesta este terenul comun al împrietenirii dintre Formuzal şi Orban: scandal de dragul scandalului. 

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 18 Octombrie 2017, de Octavian Țâcu

Expedițiile Memoriei (V): Românii/moldovenii dintre Krasnoiarsk și Irkutsk

Potrivit recensământului federal din 2002, în Rusia locuiau 172 330 moldoveni, dintre care 98 097 bărbați și 74 233 femei.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Octombrie 2017, de Dan Nicu

Integrarea europeană în Constituție, subiect propagandistic al guvernării

Obiectivul anunțat de guvernare, în special de către președintele Parlamentului, de a introduce în Constituție integrarea europeană ca direcție a politicii externe a R. Moldova, trebuie analizat din mai mule puncte de vedere.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Octombrie 2017, de Pavel Păduraru

Aşteptări

Femeia de serviciu. Am şi eu o vecină, ca toată lumea, numai că a mea e puţin mai altfel decât celelalte.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Uriașii cu un singur text (I)

Există autori care reușesc să se impună ca mari scriitori cu un singur volum sau chiar un singur poem. Însă lucrurile nu stau întotdeauna atât de simplu pe cât pare.

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 16 Octombrie 2017, de Ana Gabor

Mandat de la Dumnezeu sau de la Putin?

„Putin, te iubim! Noi ca tine vrem să fim!” (Zicală din Sadova)

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Ziua orașului

Se apropie ziua orașului, motiv de bucurie pentru mulți dintre noi. Concerte, ziua vinului și câte ceva gratuit ca oamenii să fie mulțumiți. De obicei muzica e fără plată pentru cetățeni, iar muzicienii primesc onorarii de la primărie.

() Citeşte tot articolul

Atitudini 22 Septembrie 2017, de Marin Basarab

De ce nu se fac filme documentare în Moldova?

În Republica Moldova nu se face film documentar.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md