Astăzi 21 Ianuarie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 16:28
Abonamente

Actualitate 12 Septembrie 2017, ora 19:49

Declarația Președintelui Republicii Lituania, Dalia Grybauskaitė, în deschiderea celui de-al IV-lea Congres Mondial al Justiției Constituționale

Marime Font

Doamnelor și domnilor, 

În spatele zidurilor acestei clădiri se poate vedea arhitectura deosebită a orașului Vilnius, care cuprinde secole întregi de memorie ce stau la baza societății noastre și care reprezintă motivul de bază al luptei noastre permanente pentru libertate. Suntem mândri de faptul că, în toată istoria noastră, Lituania nu a acceptat niciodată agresiunea împotriva țării noastre. Pentru noi, libertatea și statul de drept sunt cele mai importante valori.

Este o adevărată plăcere să vă salut în țara noastră pentru cel de-al patrulea Congres al Conferinței Mondiale a Justiției Constituționale.



Suntem aici uniți de o singură misiune: de a promova și proteja justiția constituțională în întreaga lume.

Justiția constituțională este fundamentul statului de drept, iar statul de drept este esența civilizației noastre moderne. În Lituania cunoaștem care este valoarea statului de drept nu doar din cărți sau din declarații politice. Am simțit lipsa acestuia pe propria noastră piele, pe parcursul a cinci decenii de ocupație de către un regim totalitar și brutal.

Știm că statul de drept nu este o lectură deșartă a unor acte juridice, indiferent de conținutul lor. Esența statului de drept constă în valorile ce se conțin în aceste acte. Nu există stat de drept atunci când oamenilor li se interzice demnitatea și libertatea sau când aceștia trăiesc sub amenințarea de a fi uciși, torturați, lipsiți de locuință, de familie și de patrie.

De asemenea, noi cunoaștem care este prețul plătit pentru statul de drept. Este vorba de mii de vieți ale luptătorilor și disidenților noștri pentru libertate, pentru care justiția și libertatea erau mai valoroase decât viața însăși.

Astăzi, fermitatea noastră de a apăra statul de drept este din nou pusă la încercare.

Asistăm la noi încercări de redesenare prin forța a frontierelor statelor europene. Agresiunea militară în estul Ucrainei și ocupația Crimeii sunt urmate de încercările de a compromite autoritatea Curții Europene a Drepturilor Omului.

Între timp, pretinsa apărare a identității naționale și religioase se realizează prin abuzurile curții constituționale și discreditarea misiunii sale de garant al statului de drept.

Nu există nimic mai cinic decât folosirea de către unele state a justiției constituționale și a Curții Constituționale pentru comiterea de infracțiuni sau pentru justificarea infracțiunilor.

Asemenea acțiuni submină întreaga temelie a ordinii internaționale și securității europene, care sunt bazate pe Carta ONU, Acordurile de la Helsinki și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Atât în calitate de politicieni, cât și în calitate de judecători, avem o responsabilitate specială pentru a apăra principiile de bază ale statului de drept. Nu există loc pentru compromisuri atunci când este vorba despre respectarea drepturilor omului și a democrației.

Prin urmare, nu putem da mâna cu cei care abuzează de statul de drept și nu-i vom primi în Lituania niciodată pe cei ale căror decizii au ca și consecință mii de tragedii umane.

Astăzi, mai mult ca altă dată, suntem obligați să sprijinim oamenii din întreaga lume care luptă pentru libertate, drepturile omului și democrație. Este o datorie morală față de eroii care, în numele generațiilor viitoare, și-au sacrificat viețile lor pentru dreptate și libertate.

Cred că acest Congres poate aduce o contribuție importantă la protecția și consolidarea statului de drept, a păcii și a securității în întreaga lume - în mod special, în contextul zilei de astăzi, când vedem amenințările care vin din mai multe zone și țări, - începând cu Coreea de Nord și terminând cu exerciții ZAPAD, ce aloc săptămâna aceasta la frontierele noastre.

Vilniusul este mândru că găzduiește acest eveniment.

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 18 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Bradul sau hoțul

În fiecare an în preajma sărbătorilor apare problema bradului. Pe de o parte cei ca mine – nici un Crăciun fără brad, pe de altă parte cei cu adevărat eco – bradul poate lipsi, iar o altă parte derutată și declarată eco – brad de plastic, uitând că fabricarea acelor...

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Mărul, inelul sau cununa

De Crăciun am ajuns acasă, în Țara Făgetului, unde – cum v-am mai spus și în alți ani – există cele mai frumoase cete de colindători: dubașii.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Ianuarie 2018, de Dan Nicu

Dodon trebuie să plece

R. Moldova s-a transformat într-un stat în care e nevoie ca Parlamentul să-l suspende, din când în când, pe preşedinte, și să se poată face modificări în structura Guvernului.

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Crăciunul în tranșee

De sărbători avem mult timp liber și de multe ori îl consumăm, cu rost sau fără, în fața televizoarelor, ceea ce ne face să ne întrebăm despre cum sărbătoreau oamenii altădată.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 15 Ianuarie 2018, de Constantin Tănase

... pe sub deal, pe sub pădure...

 (Fabulă modernă cu morală eternă) ... cu alte cuvinte, pe sub deal, pe sub pădure se duc fetele la mure. Să se știe însă că treaba nu-i simplă, ci intercontextuală, alegorică, misterioasă și geopolitică, deoarece, dealul e fiul legitim al Carpaților, iar pădurea e fiica dreaptă a...

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md