Actualitate

Distribuirea gratuit a pungilor din plastic, este interzisă

Astfel, după intrarea în vigoare a prevederilor Legii privind deșeurile, toate supermarketurile trebuie să le ofere cumpărătorilor alternative: fie folosesc plase biodegradabile, cu inscripția „material biodegradabil” sau „reciclabil”, fie folosesc plase din hârtie care să conțină 40% material reciclat. O a treia alternativă este oferirea de pungi din plastic reciclate.

Concomitent, pentru reglementarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje Ministerul Mediului a elaborat proiectul de act normativ care va fi promovat spre aprobare până la intrarea în vigoare a Legii privind deșeurile (în decurs de 12 luni de la publicarea legii). 

În acest context, pungile de transport din plastic cu o grosime mai mică de 50 de microni („pungi de transport din plastic subțire”), care reprezintă marea majoritate a numărului total de pungi de transport din plastic consumate în Uniune, sunt reutilizate mult mai rar decât pungile de transport din plastic mai groase (care depășesc 50 de microni). În consecință, pungile de transport din plastic subțire devin deșeuri mai rapid, fiind abandonate din cauza faptului că nu se reutilizează și respectiv nu pot fi supuse reciclării.

În fiecare an, peste 8 miliarde de pungi de plastic devin deșeuri în Europa, provocând pagube de mediu enorme. Propunerea UE la cererea statelor membre este ca acestea să întreprindă măsuri pentru reducerea folosirii pungilor de plastic în scopul reducerii impactului asupra mediului.
Conform ierarhiei deșeurilor, prevenirea are prioritate. Pungile de transport din plastic au mai multe utilizări și vor continua să fie utilizate în viitor. Însă pentru a garanta că pungile de transport din plastic de care este nevoie nu vor ajunge sub formă de deșeuri în mediul înconjurător, trebuie instituite măsuri adecvate, iar consumatorii trebuie să fie informați cu privire la tratamentul corect al deșeurilor.
Masuri pentru reducerea folosirii pungilor de plastic:
-Organizarea campaniilor de conștientizare a consumatorilor asupra efectelor negative ale pungilor de plastic și crearea unei concurențe în acest domeniu, odată cu apariția producătorilor de pungi ecologice biodegradabile sau din materiale textile (hârtie fabricată din amidon biodegradabil sau din resturi de mere, fie din hârtie obișnuită, fie din stofă,
-Dotarea centrelor comerciale cu așa zisele «case verzi» care vor îndemna cumpărătorii să renunțe la pungile gratuite. Clienților li se propun alte tipuri de pungi, fie din plastic, fie din textil, pe care le pot cumpăra și reutiliza, prima etapă fiind reducerea numărului de pungi gratuite, apoi treptat eliminarea completă a acestora
-Taxarea pungilor din plastic– o măsură cu rezultate bune într-un timp foarte scurt
glob-in-pungaEfectele negative ale pungilor de plastic:
· unei pungi de plastic îi trebuie între 100 și 400 de ani pentru a degrada;
· în timpul arderii pungile de plastic emit gaze toxice;
· din punct de vedere al protecției mediului pungile de plastic sunt o problema, pentru că reprezintă o sursă importantă de gunoi pentru comunități;
· ele reprezintă și un pericol pentru viața marină! Diferite specii suferă fie din cauza înghițirii lor sau a blocării între acestea. Există studii ale cercetătorilor americani care demonstrează că punga de plastic este un pericol real pentru viața marină;
· se estimează că pungile de plastic ucid cel puțin 100 000 de păsări, balene, pescăruși și broaște țestoase, în fiecare an;
· pungile de plastic blochează canalizarea orașelor;
· producerea pungilor de plastic utilizează circa 37 000 tone de polimeri de plastic ce provin din resurse non-regenerabile;
· deși pungile de plastic pot fi reciclate doar o mică parte sunt colectate și reprocesate;
· studiile arată că o pungă de plastic este folosită de cumpărător circa 20 de minute – comparativ cu alte ambalaje care au o durată de viața de săptămâni, luni sau chiar ani;
· în RM la ora actuală pungile de plastic sunt aruncate împreună cu deșeurile menajere și transportate la gunoiști, deseori stau aruncate pe stradă sau în parcuri.

ALTERNATIVE pentru pungile de plastic :
Pungile/plasele/gențile etc. refolosibile din material textil – acestea prezintă avantajul deosebit ca odată procurate vor putea fi refolosite de foarte multe ori, deci produc o economie semnificativă, iar timpul de degradare este semnificativ mai mic decât la plastic.
Pungile de plastic biodegradabil care conțin aditivi biodegradabili sau pungile refolosibile din diverse materiale/produse cum ar fi amidonul, resturile din mere etc.
Informații utile referitor la ambalajele din plastic
Reprezentanți ai unor organizații pentru protecția consumatorului propun inscripționarea pungilor, sticlelor și cutiilor de plastic cu o serie de noi coduri, care atenționează clienții despre compoziția ambalajului și despre eventualele efecte ele acestuia.

Semnificația unor coduri de pe ambalaje:
Codul 3 atenționează consumatorii că ambalajele respective, fabricate din polivinil clorid (pvc) expun oamenii la anumite riscuri cauzate de substanțele toxice, cei mai afectați fiind bărbații. Specialiștii recomandă înlocuirea acestui tip de ambalaj cu folii de plastic confecționate din polietilenă.
Codul 6 reprezintă un nou avertisment la care consumatorii trebuie sa fie atenți, deoarece numărul de pe ambalaj se referă la faptul că punga de plastic este fabricată din polistiren, care, în contact cu alimentele grase, acide sau fierbinți, poate provoca o neurotoxină numita stiren.

Codul 7 este caracteristic policarbonatului, folosit atât în compoziția biberoanelor și cănilor de plastic, cât și în caserolele de plastic pentru păstrarea alimentelor, prin care cumpărătorii sunt atenționați că materialul chimic poate declanșa producerea de Bisfenol-A, asociată cu apariția mai multor boli, cum sunt diabetul si afecțiunile cardiace. Punga din plastic biodegradabil poartă de asemenea codul 7 și se descompune în numai câteva luni. O astfel de pungă ecologică, ce costă doar cu 5% mai mult decât o pungă din plastic nebiodegradabil, este un polimer al acidului polilactic, care este metabolizat de bacteriile din sol, și astfel se minimizează poluarea mediului înconjurător. 

Timpul.md

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *