Astăzi 20 Ianuarie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 13:57
Abonamente

Actualitate 22 Decembrie 2017, ora 06:00    Din editia print

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

Marime Font

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin,
și da, cu siguranță o merită.
Însă eu vreau să întreb – cine a scris
4 milioane de denunțuri?”
(Serghei Dovlatov)

Cu ceva timp în urmă, directorul Centrului Național al Cinematografiei (CNC) și artistul poporului Valeriu Jereghi a expediat o scrisoare (în stilistica denunțurilor sovietice) către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al R. Moldova. În această scrisoare, domnul Jereghi își denunță colegii cineaști, care sunt învinuiți de „o posibilă activitate dubioasă a unui grup de persoane ce au drept scop însușirea banilor publici și eschivarea de la plata unor impozite și taxe de stat prin diverse scheme frauduloase, camuflate sub anumite acțiuni cultural-organizatorice.” Scrisoarea deja a scandalizat opinia publică și lumea cineaștilor din Moldova. Eu nu fac parte din nici una din aceste organizații, însă în calitate de cinefil înrăit știu cât de greu a fost și ce efort au depus acești „învinuiți” ca să aducă două festivaluri mari la Chișinău – TIFF și Anim’est.

Am rămas perplex de această scrisoare care nu vine de la un anonim, ci de la directorul CNC, omul care ar trebui să-și roadă coatele ca să dezvolte cinematografia din țara asta. Domnule Jereghi, eu speram că dumneavoastră turnați filme, însă realizez cu tristețe că vă turnați doar colegii, colegi care, în ultimii doi ani, au făcut mai mult pentru dezvoltarea cinematografiei autohtone decât toți membrii CNC luați împreună.



Domnule Jereghi, poate n-ați observat, dar Uniunea Sovietică nu mai există, iar aceste scrisori-denunțuri dau dovadă doar de lașitate, invidie și ranchiună. Cu siguranță știți ce înseamnă să organizezi un festival de film la noi – este o muncă sisifică, mai ales când proiecțiile de calitate se petrec cu sala semipustie. Însă acești oameni pe care dumneavoastră îi învinuiți, de nu știu ce scheme, nu se opresc și nu își pierd speranța, își sacrifică timpul și resursele lor ca în această țară să se petreacă măcar câteva evenimente culturale pentru cinefili. Aș vrea să vă întreb ce festival de film a organizat CNC în Moldova. Poate n-am auzit eu de el. A fost cumva un festival tare, cu filme mari, cu proiecții noi premiate pe la festivaluri prestigioase, cu regizori, scenariști, producători și cineaști internaționali invitați, cu masterclassuri și workshopuri pentru studenți și, bineînțeles, cu intrare liberă? Răspunsul este nu – în cei doi ani de activitate CNC nu a făcut nimic altceva decât să lanseze atacuri colegilor din breaslă. Aceste apucături nomenclaturiste mă fac să cred că CNC nu este o instituție democratică și modernă, ci doar un sovhoz sovietic plin de incompetenți. Aveți foarte multe nereguli în interiorul CNC, deja s-a lansat și o anchetă internă legată de abuzurile CNC Moldova. Așa că această situație îmi aduce aminte de zicala „Hoțul strigă – prindeți hoțul!”

Domnule Jereghi, nu am vizionat filmele dumneavoastră și nu pot să mă expun referitor la valoarea lor artistică. Însă referitor la valoarea dumneavoastră umană aș avea multe de spus. Dar prefer să tac. Și chiar aștept cu nerăbdare să mai turnați niște filme, în loc să vă turnați colegii.

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 19 Ianuarie 2018, ora: 14:56

Zeci de elevi şi profesori au fost premiaţi la Gala tinerelor talente, ediţia 2017

Circa 50 de elevi şi peste 40 de profesori de la şcoli de arte, licee şi colegii cu profil artistic din ţară au fost premiaţi astăzi de către Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării în cadrul Galei tinerelor talente, ediţia a II-a, care s-a desfăşurat la Muzeul...

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 18 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Bradul sau hoțul

În fiecare an în preajma sărbătorilor apare problema bradului. Pe de o parte cei ca mine – nici un Crăciun fără brad, pe de altă parte cei cu adevărat eco – bradul poate lipsi, iar o altă parte derutată și declarată eco – brad de plastic, uitând că fabricarea acelor...

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Mărul, inelul sau cununa

De Crăciun am ajuns acasă, în Țara Făgetului, unde – cum v-am mai spus și în alți ani – există cele mai frumoase cete de colindători: dubașii.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Ianuarie 2018, de Dan Nicu

Dodon trebuie să plece

R. Moldova s-a transformat într-un stat în care e nevoie ca Parlamentul să-l suspende, din când în când, pe preşedinte, și să se poată face modificări în structura Guvernului.

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Crăciunul în tranșee

De sărbători avem mult timp liber și de multe ori îl consumăm, cu rost sau fără, în fața televizoarelor, ceea ce ne face să ne întrebăm despre cum sărbătoreau oamenii altădată.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 15 Ianuarie 2018, de Constantin Tănase

... pe sub deal, pe sub pădure...

 (Fabulă modernă cu morală eternă) ... cu alte cuvinte, pe sub deal, pe sub pădure se duc fetele la mure. Să se știe însă că treaba nu-i simplă, ci intercontextuală, alegorică, misterioasă și geopolitică, deoarece, dealul e fiul legitim al Carpaților, iar pădurea e fiica dreaptă a...

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md