În loc de delapidări şi neglijenţă în serviciu, judecata examinează contracte cu privire la „otrăvirea taracanilor”

La un an de zile de la publicarea investigaţiilor în TIMPUL, „dosarele lui Dodon” de la Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică s-au încheiat cu o amendă de 2.000 de lei. La 28 iunie curent, Judecătoria sectorului Buiucani a decis achitarea ex-directoarei institutului Valentina Fetiniuc, pe un capăt de acuzare, iar pe cel de-al doilea - încetarea procesului penal intentat pe numele ei „în legătură cu eliberarea de răspundere penală şi atragerea la răspundere administrativă”, precum şi amendarea ei cu 100 de unităţi convenţionale (sau 2.000 de lei). Procurorii de la Procuratura Anticoruţie spun că procesul nu s-a terminat, decizia instanţei în fond fiind atacată în apel.

În locul demnitarilort comunişti - fostul ministrul al Economiei Igor Dodon, fosta consilieră prezidenţială Oxana Domenti, directoarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei Viorica Cărare - în instanţă au ajuns (în calitate de martori) angajaţi din personalul tehnic, iar chestiunile discutate au vizat contracte individuale minore despre… „desfundarea ţevilor”, „otrăvirea taracanilor”, „împodobirea” bradului de Crăciun şi alte asemenea acte contabile.

Amintim că, la 28 iulie 2009, TIMPUL a publicat un material despre un act de revizie (din lunile martie-aprilie 2009) a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC) efectuată la Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică, subordonat Academiei de Ştiinţe şi Ministerului Economiei. Conform documentului, ministrul Dodon, alături de alţi funcţionari ai Ministerului Economiei, precum şi consiliera preşedintelui V. Voronin, Oxana Domenti, ş.a., timp de trei ani, au primit salarii de 6000-7000 lei/lunar, plus suplimente şi prime consistente fără a presta vreo zi de activitate ştiinţifică. Mult timp, acest act de revizie a stat prin sertarele CCCEC, iar ministrul Dodon a încercat să şteargă urmele desfiinţându-l. Înainte de a apărea subiectul în presă, câţiva dintre aşa-zişii „angajaţi” au returnat salariile primite, printre aceştia fiind şi Dodon, care a restituit statului 72.657 lei; Viorica Cărare, ex-directorul institutului, actualmente directoarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei a restituit 70 mii lei; Oxana Domenti - 73 mii lei; Anatol Caragangiu, soţul lui Cărare, - 121 mii, Petru Cărare, fiul Vioricăi Cărare, - 8.890 lei. În total, au fost restituiţi 345 mii lei. CCCEC a stabilit de asemenea şi o reţea stufoasa de rude şi suflete moarte prin intermediul cărora au fost delapidaţi banii publici şi s-au organizat achiziţii publice fictive.

Dosarul a fost trimis în judecată la sfârşitul lui septembrie, cu două dosare penale sau două capete de acuzare pe numele ex-directoarei Valentina Fetiniuc: delapidarea de mijloace bugetare în proporţii considerabile şi neglijenţă în serviciu. Instanţa a decis achitarea pe primul cap de acuzare, pe motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, şi condamnarea penală cu atragerea la răspundere administrativă pe cel de-al doilea. „Art. 55 al Codului Penal prevede eliberarea de pedeapsă cu atragerea la răspundere administrativă a persoanelor care au săvârşit prima oară o infracţiune. La noi pe fiecare om poate să-l facă erou naţional pentru a aplica Art. 55. Chiar dacă se aplică pedeapsa administrativă se consideră că persoana a fost judecată penal”, afirmă Boris Poiată, directorul Procuraturii Anticorupţie. Procurorul ne-a mai spus că în afară de acest proces nu mai există niciun dosar în cazul Institutului de Economie, prin urmare, înalţii demnitari de stat care au fost timp de trei ani „cercetători ştiinţifici” nu figurează nicăieri. „Au fost materialele celea, dar nu s-au stabilit acţiuni de însuşire. Unele materiale ţineau de competenţa Centrului (CCCEC), dar la Procuratură n-a parvenit nici cu o propunere de acuzare”, mai adaugă directorul Procuraturii Anticorupţie.

Contracte cu „taracani” şi „bradul de Anul Nou”

Procurorii au acuzat-o pe Fetiniuc că, având o înţelegere prealabilă cu contabila-şefă a instituţiei Elena Cucireavaia şi contabila-casier Rimma Golban, urmărind scopul însuşirii ilegale a bunurilor altor persoane, a dispus încheierea unui şir de contracte individuale de muncă, atât cu angajaţi ai institutului, cât şi cu persoane străine, pentru executarea unor lucrări. Potrivit lor, multe contracte de muncă erau fictive, iar ex-directoarea a însuşit în acest mod mijloace băneşti în sumă de 55 mii lei.

Astfel, s-a încheiat un contract de prestări servicii cu Alina Verlan, în sumă de peste patru mii lei pentru pregătirea de reparaţii a unor încăperi din str. Petricani. Numai că aceasta nu se afla în ţară la momentul încheierii contractului, fiind stabilită în SUA cu trei luni înainte de data actului. Alte câteva contracte cu personalul tehnic se referă la „încărcarea mobilei de la baza de odihnă de la Molovata” care a aparţinut institutului. În instanţă s-a dovedit că aceste persoane nu au încărcat mobila şi nici nu au primit bani. Mobila a fost donată Casei de copii din Grinăuţi, r-l Ocniţa, iar directorul a venit cu opt persoane şi au încărcat-o singuri. Femei de serviciu, şefi de gospodărie şi alţi funcţionari tehnici cu normă integrală de muncă au semnat sau le-au fost semnate în locul lor contracte individuale care se referă la „împodobirea bradului de Anul Nou”, „amenajarea teritoriului şi îngrijirea florilor din teritoriul adiacent”, „spălarea draperiilor”, „desfundarea canalizării”, „otrăvirea taracanilor” sau „transportarea documentelor contabile pentru anii 2001-2005 de la etajul trei la arhivă”. Ei nu ştiu cine a executat aceste lucrări şi nici cine a primit banii prevăzuţi în contracte. În instanţă, contabila-şefă Elena Cucireavaia a explicat că angajaţii erau remuneraţi parţial, iar restul banilor erau folosiţi pentru procurarea rechizitelor de birou sau transmişi lui Fetiniuc. În cazul „încărcării mobilei”, banii au mers pentru o masă festivă şi procurarea a câte o sticlă de şampanie angajaţilor. „Au mai fost cazuri sistematice unde persoanele semnau pe listele de plată dar banii nu-i primeau (…) Aceste contracte erau la indicaţia lui Fetiniuc şi niciodată nu se ducea evidenţa la diferenţa de bani care nu se achitau…”, a spus aceasta în judecată, frază pe care o cităm din hotărârea instanţei.

Firele care duceau sus s-au încâlcit

Cel de-al doilea cap de acuzare se referă la neglijenţa directoarei la acumularea datoriilor de peste 200 mii lei de la chiriaşul PCRM Buiucani, pentru care a şi fost condamnată. Fetiniuc a declarat în judecată că „despre faptul că PCRM avea datorii pentru arendă a cunoscut şi conducerea AŞM”. Ea a informat chiriaşul despre asta, însă datoriile aşa şi nu au fost stinse. Şi Viorica Cărare, directoarea institutului înaintea lui Fetiniuc, a spus în instanţă că s-au purtat multe convorbiri cu PCRM despre datoriile acumulate la neplata chiriei şi că aceştia au promis să facă reparaţii din contul sumei acumulate, dar despre acest fapt cunoştea conducerea Academiei. Totodată, Iurie Eriomin şeful PCRM Buiucani, susţine că partidul nu are datorii la chirie, achitând fie prin transfer, fie cash, sau făcând reparaţii din contul datoriilor acumulate.

Într-o declaraţie anterioară pentru TIMPUL, preşedintele Academiei Gheorghe Duca a declarat că această Fetiniuc i-a fost impusă de la Preşedinţie şi că multe din cele petrecute la Institutul de Economie erau cunoscute şi de el, şi de cei de sus… Şi alţi angajaţi ai institutului, precum şi responsabili de la CCCEC spuneau că firile schemei duceau la vârful fostei guvernări. Actualii guvernanţi când au venit la putere ne-au promis că vor căuta unde duceau acele fire. Numai că, aşa cum deja ne-am obişnuit, la noi cazurile de corupţie la nivel înalt se termină cu… dosare pentru „taracani”.