Eveniment

Două zile printre morţi: reportaj din morgă

Pereţii „edificiului morţii” parcă purtau şi ei amprenta macabră a întunericului. Mintea începuse s-o ia razna, genunchii începură să-mi tremure, iar culoarea din obraji se acoperi cu fardul spaimei. Începea să mă ia cu leşin. Voiam să fug … „Mă, ăştia şi-au luat sicriele? Bată-i să-i bată cu afacerea lor, cu tot!..”, spuse în glumă medicul legist, uitându-se la mine cu un soi de ironie, cum stăteam înţepenită în uşorul uşii.

La intrarea în „anticamera morţii” întâlnesc o asistentă care stă cu picioarele împleticite şi trage graţios din pipă, împreună cu un coleg. Cei doi nu se lasă convinşi nici în ruptul capului să-mi vorbească despre specificul meseriei lor, sub pretextul că nu se prea pricep la cuvinte, ferindu-se şi de camera de filmat. Mă invită în schimb cu ospitalitate să văd unde se fac autopsiile. Le mulţumesc respectuos şi… refuz. În timp ce ne conduce spre administraţia morgii, asistenta îmi spune că lucrează aici de 19 ani. Nedumerită, o întreb cum poate o femeie să reziste aici? „La noi lucrează multe femei, nu sunt singura. Avem o doamnă medic, trei asistente şi două femei responsabile de curăţenia în morgă. Ca să vedeţi, în laboratorul biologic şi toxico-narcologic sunt numai femei.”, îmi spune ea.

Toţi cei care lucrează aici se îmbolnăvesc de tuberculoză şi cancer

Îi sună telefonul. „Cetîrnadţati, vosemi, vosemi. Trupovozka. Da, pojaluista”. (Paisprezece, opt, opt. Transportarea cadavrelor… – n.a.) La noi sângele nu este rece, ci cald ca la toată lumea, mă contrazice ea după ce închide telefonul mobil. Haideţi cu mine, dacă vreţi…”, mă îndeamnă din nou.

În timp ce urcăm la etajul doi al instituţiei, femeia îmi spune rapid că astăzi le-au fost „livrate” zece cadavre, ieri au lucrat cu 14, iar sâmbăta trecută – cu 24. Nici medici legişti şi cei judiciari nu au fost mai vorbăreţi. Unul dintre specialişti se rezumă să-mi spună că doar primii zece ani sunt mai grei, după aceea te obişnuieşti cu „anturajul”. „E o meseria ca oricare alta. Aşa cum ţăranul lucrează câmpul şi cum brutarul coace pâine…”, spune un tânăr specialist. Asocierea dintre cele două mi se păru anapoda. „Riscuri? Da. Aproape toţi cei care lucrează aici se îmbolnăvesc de tuberculoză şi de cancer, îmi răspunde el în doi peri, cu ochii aţintiţi în monitor. Sunt pasionat de ceea ce fac, dar totodată sunt mai impresionat de viaţă şi de oamenii vii pe care îi văd, mai ales după o zi de muncă printre neînsufleţiţi”, concluzionă el.

Capacitatea maximă – 40 de cadavre

Secţia de Tanatologie din cadrul Centrului de Medicină Legală are misiunea de a asigura calitativ şi la timp investigaţiile pe cadavre. Acestea sunt de două tipuri, constatarea medico-legală şi expertiza medico-legală. În secţie activează 11 medici legişti,care efectuează cercetarea şi expertizarea cadavrelor. Cele patru săli de necropsie sunt utilate cu şase mese, ceea ce permite executarea a şase autopsii concomitent. Regimul de lucru de la morgă este non-stop, iar cea mai mare pauză pe care şi-o pot lua medicii sunt două zile, de sărbători. Însă, chiar şi în această scurtă perioadă lucrează personalul de gardă, care de regulă execută diverse lucrări, de ordin social, penal şi altele. Uneori volumul de lucru poate ajunge la 40 de cadavre, în special, după „vacanţa” medicilor când camerele frigorifice devin arhipline.

Utilajul din secţie nici pe departe nu asigură condiţii de muncă optime, iar medicii sunt lăsaţi să se descurce cum pot, cu mâinile goale adică. Cei din administraţie spun că instituţia nu a fost niciodată o prioritate a Ministerului Sănătăţii, care nu se prea grăbeşte să aloce bani pentru renovarea ei.

Programul angajaţilor de la morgă e unul obişnuit. Ziua începe cu o mică şedinţă în care se face „inventarul” cadavrelor. Apoi fiecare trece la muncă. La 9.30 începe efectuarea autopsiilor şi recoltarea probelor. Materialul prelevat este trimis la laborator, iar, în timp ce sunt efectuate analizele, specialiştii încep perfectarea rapoartelor asupra stabilirii cauzei decesurilor.

Un medic legist are o leafă de 4500 lei, iar pentru risc şi nocivitate primeşte 120 de lei

Potrivit directorului Centrului de Medicină Legală, Ion Cuvşinov, salariul mediu al unui medic pe anul 2010 a fost de 4500 de lei, iar cel al rezidenţilor nu atinge suma de 2000 de lei. În străinătate însă, un specialist din această „ramură” ridică peste 6000 de euro. „Noroc că lucrează şi în garda de noapte, altminteri, vă asigur că mulţi dintre ei ar renunţa. Lucrul pe timp de noapte este plătit dublu, astfel salariul trece de 3000 de lei. Aceasta este singura motivaţie financiară a rezidenţilor”, spune medicul. El susţine că riscul acestei meserii dizgraţioase este dublu, fiind vorba despre riscul propriu-zis şi nocivitate, mai ales pentru cei care lucrează în secţiile de laborator şi secţia de tanatologie. Zi de zi, lucrătorii inhalează substanţele toxice ce se răspândesc în aer. Este vorba despre cadaverină şi putrescină, două gaze care se formează în urma descompunerii cadavrului. Pericolul devine şi mai mare atunci când concentraţia lor creşte. În plus, există mai multe feluri de chimicale, al căror efect este la fel de dăunător sănătăţii.


Ion Cuvşinov, directorul Centrului de Medicină Legală

„Un lucru care încă nu e demonstrabil din punct de vedere ştiinţific, dar care ridică mari întrebări, este faptul că ultimii noştri trei experţi, care au lucrat aici, au decedat de diferite forme de cancer”, susţine Ion Cuvşinov. El spune că, pe timpuri, pentru risc şi nocivitate, un medic legist era recompensat cu un adaos de 30% la salariu. Însă, în ultimii şapte ani, aceasta se compensează cu suma de 120 de lei lunar, adică 1400 de lei pe an. „Raportat la alte ţări, acest adaos s-ar numi bătaie de joc. Nu mai vorbesc că afară, „graţie” riscului căruia sunt supuşi specialiştii din acest domeniu, un an de lucru se calculează ca unul şi jumătate, ceea ce le permite medicilor să se pensioneze mai devreme decât alte categorii. Singurul domeniu în care regula e valabilă este cel al imagisticii”, se plânge medicul legist. Cât priveşte satisfacţia profesională, el remarcă faptul că singura mulţumire e de a scoate la lumină adevărul, venind atât în ajutorul victimei, cât şi a învinuitului.

„Profesia este ca soţia şi mama, adică cea mai frumoasă”

„Ce cunoşti mai bine, aia e şi cel mai bun domeniu pentru tine. Cele mai frumoase femei sunt soţia şi mama, aşa e şi cu profesia”, îmi spunea în glumă medicul legist Gheorghe Baciu. Impresionată de răceala şi uşurinţa cu care aceşti oameni îmi vorbeau despre clienţii lor neînsufleţiţi, nu puteam totuşi să nu mă întreb dacă în viaţa aceasta îi mai sperie ceva… „Medicina e un domeniu care se învaţă toată viaţa. Sângele rece vine după ce te deprinzi. Sunt însă şi momente în care, oricât de pregătit ai fi, te cutremură. În rest, crima şi omorul le privim cu ochi reci. Da, suntem oameni şi avem simţăminte, dar facem abstracţie de ele atunci când cadavrul stă pe masa de autopsie. El este obiect de studiu şi nimic mai mult. E asemenea unei cărţi, care te absoarbe prin conţinutul său”, îmi relatează senin doctorul. El spune că există, totuşi, o categorie de cadavre care îl cutremură – cele ale copiilor.

„Cunoscând partea opusă a vieţii, am învăţat să tratez oamenii cu mult respect şi îngăduinţă. Suflarea noastră este scurtă pe acest pământ şi trebuie să trăim cum se cuvine…”, îmi spune, pe o notă filosofică, Ion Cuvşinov.

Tanatologia este ştiinţa care se ocupă cu cercetarea semnelor, condiţiilor, cauzelor şi naturii morţii.

Cu autopsia cadavrelor se ocupa doua specialităţi: anatomia patologică şi medicina legala. Prima ţine de moartea neviolentă, iar cealaltă de moartea violentă, care este de trei genuri: asasinarea, actele suicidale şi cele accidentale.

Expertizele medico-legale se efectuează doar în baza ordonanţelor organelor de drept, poliţia şi procuratura. Actualmente în R. Moldova cifra medicilor legişti nu ajunge la o sută.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *