Astăzi 20 Ianuarie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 13:57
Abonamente

Actualitate 13 Ianuarie 2018, ora 12:05

Experți: Societatea nu cere statului destul de insistent responsabilizarea celor implicați în furtul miliardului

Marime Font

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Societatea nu le cere organelor statului în măsura în care ar trebui să o facă responsabilizarea tuturor factorilor implicați în furtul miliardului.

Din cauza acestui lucru, instituțiile statului s-au simțit relaxate și au întreprins prea puține pentru investigarea fraudei și întoarcerea banilor în țară. Aceste opinii au fost exprimate în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la postul de televiziune TV8, transmite IPN.

Ex-ministrul finanțelor, Veaceslav Negruța, expert Transparency International Moldova, spune că atât timp cât societatea a tolerat aceste lipsuri de miliarde din sistemul bancar, convertirea datoriilor în garanții de stat și, astfel, punerea poverii financiare pe umerii cetățenilor, instituțiile statului s-au simțit relaxate întrucât gaura care s-a format la Banca Națională a fost acoperită cu acele titluri emise de către Ministerul Finanțelor.



Expertul spune că, de doi ani și jumătate, instituțiile statului păstrează tăcerea în ceea ce privește investigații care se cer pornite în baza informațiilor puse pe masă de compania Kroll. BNM a anunțat că raportul integral Kroll II nu a fost prezentat altor instituții de stat din Moldova ceea ce poate explica, într-un fel, tăcerea acestora. Potrivit lui Veaceslav Negruța, declarația premierului Pavel Filip despre faptul că 90% din persoanele vizate de raportul Kroll sunt oameni onești confirmă de ce în toată această perioadă nu s-a întâmplat nimic pe domeniul furtului miliardului. „Pentru că s-a purtat grija celor 90% care, din punctul de vedere al celor de la guvernare, ar fi onești”, a remarcat expertul Transparency International.

„Al doilea mesaj care vine din această declarație vizează viitorul și, de fapt, prim-ministrul dă asigurări că aceste 90% de persoane vizate în raportul Kroll trebuie să stea liniștiți că autoritățile și organele de urmărire în niciun fel nu-i va deranja”, menționează Veaceslav Negruța.

Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice, se întreabă de ce s-a publicat sumarul, nu și raportul integral Kroll. Vladislav Gribincea consideră că decizia de a nu publica raportul integral a fost luată în Republica Moldova. „Este logic să primești un sumar – înseamnă că l-au solicitat autoritățile moldovenești”, afirmă președintele CRJ. Potrivit lui, banii furați pot fi aduși în Republica Moldova doar de ofițerii de urmărire penală și de procurori, compania Kroll poate spune doar unde sunt mijloacele financiare.

„De la fiecare familie din Republica Moldova s-a furat câte 20 de mii de lei. Cu așa miză, procurorii trebuiau să se ocupe numai de acest dosar ca să întoarcă banii înapoi. Eu cred că asta ar trebui să fie o prioritate pentru procuratură”, spune Vladislav Gribincea.

Pe 21 decembrie, Banca Națională a Moldovei a publicat o sinteză a investigației fraudei bancare, pe care a primit-o împreună cu cel de-al doilea raport de la companiile Kroll și Steptoe & Johnson, care, potrivit BNM, dezvăluie cum au fost furați banii din sistemul bancar moldovenesc, precum și țările prin care aceștia au circulat sau în care au ajuns.

Sursa: Ipn.md

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 19 Ianuarie 2018, ora: 14:56

Zeci de elevi şi profesori au fost premiaţi la Gala tinerelor talente, ediţia 2017

Circa 50 de elevi şi peste 40 de profesori de la şcoli de arte, licee şi colegii cu profil artistic din ţară au fost premiaţi astăzi de către Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării în cadrul Galei tinerelor talente, ediţia a II-a, care s-a desfăşurat la Muzeul...

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 18 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Bradul sau hoțul

În fiecare an în preajma sărbătorilor apare problema bradului. Pe de o parte cei ca mine – nici un Crăciun fără brad, pe de altă parte cei cu adevărat eco – bradul poate lipsi, iar o altă parte derutată și declarată eco – brad de plastic, uitând că fabricarea acelor...

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Mărul, inelul sau cununa

De Crăciun am ajuns acasă, în Țara Făgetului, unde – cum v-am mai spus și în alți ani – există cele mai frumoase cete de colindători: dubașii.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Ianuarie 2018, de Dan Nicu

Dodon trebuie să plece

R. Moldova s-a transformat într-un stat în care e nevoie ca Parlamentul să-l suspende, din când în când, pe preşedinte, și să se poată face modificări în structura Guvernului.

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Crăciunul în tranșee

De sărbători avem mult timp liber și de multe ori îl consumăm, cu rost sau fără, în fața televizoarelor, ceea ce ne face să ne întrebăm despre cum sărbătoreau oamenii altădată.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 15 Ianuarie 2018, de Constantin Tănase

... pe sub deal, pe sub pădure...

 (Fabulă modernă cu morală eternă) ... cu alte cuvinte, pe sub deal, pe sub pădure se duc fetele la mure. Să se știe însă că treaba nu-i simplă, ci intercontextuală, alegorică, misterioasă și geopolitică, deoarece, dealul e fiul legitim al Carpaților, iar pădurea e fiica dreaptă a...

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md