Unul dintre invitaţii lunii octombrie ai Clubului de Presă organizat de Asociaţia pentru Politică Externă (APE) cu suportul Fundaţiei germane „Friedrich Ebert” a fost expertul german independent Martin Sieg.

Printre problemele abordate au fost: reglementarea conflictului transnistrean şi viziunea Germaniei asupra acestuia, aderarea la UE versus Uniunea Euroasiatică, precum şi posibilitatea obţinerii, de către R. Moldova, a regimului liberalizat de vize cu UE. De asemenea, Martin Sieg a participat la emisiunea din ciclul de „Dezbateri şi sinteze de politică externă”, realizate de ziaristul Corneliu Rusnac de la Agenţia de ştiri şi analize IMEDIA şi difuzate duminica la radio „Vocea Basarabiei”.

Rolul Germaniei în reglementarea conflictului transnistrean

Nu aşteptăm ca formatul „5+2” să prezinte în timpul apropiat soluţia finală. Personal, cred că va fi un proces pe termen lung, care va solicita apropierea dintre Chişinău şi Tiraspol, rezolvarea multor subiecte problematice care există între ele, astfel ca nu doar părţile implicate în formatul „5+2” să fie antrenate în găsirea unor posibile compromisuri. Luând în considerare apropiatele alegeri în Transnistria, Rusia şi posibilele alegeri în Moldova, consider că acest obiectiv poate fi realizat pe parcursul lui 2012. În orice caz, acest proces trebuie susţinut de strategiile întreprinse de Moldova: continuarea procesului de integrare europeană, reformele interne, consolidarea politică a Moldovei. Este important ca şi alte puteri să se decidă în ceea ce priveşte propriile lor interese. Rusia, de exemplu, nu poate fi sigură de cine va guverna la Chişinău în câteva luni, astfel, cu greu ne putem aştepta ca Rusia să întreprindă unele iniţiative de amploare aici. Cred că e destul de important de a avea o strategie ce ar presupune antrenarea activă a Transnistriei, asumată de Moldova împreună cu UE pentru a promova schimbarea şi în Transnistria. Germania în acest întreg proces poate oferi sprijin. Germania nu acţionează doar pe cont propriu şi nu va acţiona peste capul Guvernului de la Chişinău. Acest proiect are drept scop susţinerea Guvernului moldovean şi e important ca ţara dvs. să ajungă la un consens în ceea ce priveşte liniile roşii pe care Moldova nu doreşte să le treacă, dar şi ce compromisuri este gata să facă.

Reîntoarcerea lui Vladimir Putin la Kremlin şi criza transnistreană

Consider că Rusia are un interes serios în reglementarea conflictului transnistrean, dar nu ar trebui să supraestimăm locul pe care îl ocupă Transnistria pe agenda de politică externă a Moscovei. El e, de fapt, destul de nesemnificativ. Problema majoră a Rusiei va ţine nu atât de interesele Rusiei, cât de politica internă a acesteia. Orice lider de la Moscova trebuie să fie foarte atent, atunci când va accepta o soluţie ce ar părea drept un abandon al Transnistriei, deoarece există o divergenţă de opinii în Rusia. Este important pentru liderii ruşi să nu fie percepuţi drept persoane ce îşi abandonează compatrioţii… Astfel, o soluţie viabilă necesită din partea oricărui lider mult mai multă determinare şi voinţă politică decât s-ar putea aştepta. Iar o eventuală preşedinţie a lui Putin va trebui să facă faţă mai multor dificultăţi comparativ cu mandatele prezidenţiale anterioare. Totodată, persistă un lucru foarte important, şi anume, modernizarea Rusiei. Societatea rusească nu se mulţumeşte doar prin a avea stabilitate politică. Putin se va afla într-o poziţie mult mai provocatoare. Cred că putem vorbi de două posibilităţi: 1. din cauza problemelor interne, Rusia va încerca să evite conflictele externe, va merge pe o direcţie mai cooperantă şi acest fapt ar putea crea un mediu pozitiv pentru găsirea unei soluţii; 2. din cauza problemelor interne, Putin nu doreşte să pară slab în ceea ce ţine de politica externă şi acest fapt ar putea contribui la dezvoltarea unei poziţii dure. Ce s-ar putea întâmpla în realitate, nu ştiu.

R. Moldova, între Uniunea Euroasiatică sau Uniunea Europeană?

Nu eu ar trebui să spun de ce are nevoie Moldova. Ţara dvs. este cea care trebuie să decidă ce va reprezenta un beneficiu pentru ea şi poporul ei: aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus sau aderarea la proiectul european. Consider că proiectul european este unul mai cuprinzător şi, în general, poate oferi mai mult, dar aici nu este vorba de un joc în care se decide cine oferă mai mult şi îşi extinde zona de influenţă. Cred că întrebarea de bază ar trebui să fie care proiect integraţionist favorizează mai mult reformele, garantează o dezvoltare durabilă, atrage investiţii străine şi asigură că Moldova se poate aştepta nu doar la stabilitate politică, dar şi la o creştere economică. În acest domeniu, UE are un set de reguli bine dezvoltate, iar implementarea acestui set de reguli s-a dovedit a fi eficientă în multe state europene, care au beneficiat din plin de pe urma lor. Parteneriatul Estic nu este sfârşitul liniei. De asemenea, deşi UE nu este pregătită să înceapă acum discuţii serioase privind extinderea, totuşi, există un viitor european în spatele Parteneriatului Estic.

Posibilitatea obţinerii regimului liberalizat de vize cu UE

Moldova, în prezent, duce lipsă de consolidare politică, iar instabilitatea Guvernului este o problemă. Dar integrarea europeană nu va veni drept un dar… Există percepţia la Bruxelles că Moldova avansează mult în implementarea Planului de Acţiuni. Dar ca să fiu sincer, nu ţine doar de ceea ce face Moldova. Există două probleme. 1 - liberalizarea regimului de vize nu este doar un automatism care vine împreună cu implementarea Planului de Acţiuni. Atitudinea în UE se schimbă şi astfel va trebui ceva timp pentru a-i convinge pe toţi că liberalizarea regimului de vize este o necesitate. Acest proces politic nu poate fi influenţat de Guvernul moldovean. 2 - procedurile tehnice. Planul de Acţiuni conţine un cadru procedural bine definit. Anumite prevederi trebuie implementate, va urma o evaluare, apoi - un raport şi o decizie. Şi doar după aceasta vom trece la faza următoare. Acest lucru va necesita timp, iar 2012 este destul de ambiţios în această privinţă. Personal, consider că liberalizarea regimului de vize se va produce, dar nu există nicio persoană în lume care ar putea garanta că se va întâmpla în 2012 sau în 2013.

Leonid Litra, IDIS „Viitorul”: „Moldova nu poate face parte din două uniuni”

Proiectul Uniunii Vamale Euroasiatice are toate şansele să fie popularizat de către Partidul Comuniştilor, însă, aceasta ar însemna renunţarea la integrarea europeană. Cele două uniuni sunt incompatibile din punct de vedere economic. Susţinătorii proiectului rusesc cred că RM se va integra în Uniunea Euroasiatică şi va primi în continuare asistenţă de la UE, mizând pe scenariul în care Chişinăul este comod aşezat pe cele două scaune şi beneficiază din ambele părţi. În realitate, RM nu va sta pe niciun scaun. Or, şi importanţi gânditori de la curtea Kremlinului cred că în acest moment RM nu are niciun loc, UE fiind prea mult preocupată de criză, iar Rusia neacceptând statele neloiale. Până la urmă, Uniunea Europeană este o realitate construită în timp şi care, în pofida dificultăţilor, e o structură funcţională, iar Uniunea Euroasiatică este un proiect ce nu a demonstrat că e viabil deocamdată. Mai mult, observând felul în care funcţionează actuala Uniune vamală, în special, relaţia Rusia-Belarus, putem afirma că descrierea lui Putin despre viitoarea Uniune, bazată pe modelul UE şi pe valorile comune ale libertăţii, democraţiei şi a economiei de piaţă, pare butaforică, având în vedere libertatea, democraţia şi economia de piaţă din Rusia de azi
Astfel, chiar dacă sună ademenitor, Uniunea Vamală Euroasiatică reprezintă o alternativă falsă, de care unii profită pentru a câştiga dividende electorale.

Victor Chirilă, APE: „Declaraţia lui Voronin e una electorală”

Solicitat să se pronunţe asupra declaraţiei liderului PCRM, Vladimir Voronin, privind necesitatea aderării RM la Uniunea Vamală Economică Rusia-Belarus-Kazahstan, directorul executiv al APE, Victor Chirilă, a menţionat:

Cred că declaraţia are ca scop viitoarea campanie electorală care va urma după această infinită instabilitate politică în RM. Cred că Partidul Comuniştilor va merge cu această lozincă pentru a câştiga electoratul nostalgic după vremurile sovietice. De asemenea, cred că dl Voronin încă o dată a arătat că nu e consecvent atunci când este vorba de politica noastră externă. Mereu a demonstrat că este foarte abil în a exploata conjunctura internaţională şi regională pentru a se menţine la putere, iar în cazul de faţă pentru a reveni la putere. Fără îndoială că în următorii ani va trebui să avem o discuţie serioasă şi asupra acestei iniţiative formulate de dl Voronin, pentru a veni cu argumente şi contraargumente, pentru a convinge societatea că integrarea europeană este singura cale de reformare economică şi democratică a ţării. Trebuie să ştim foarte bine cum vedem RM în următorii ani - vrem o ţară care să fie parte a unei Uniuni Vamale Economice compusă din state cu democraţii fragile, cu respectarea valorilor democratice puse sub semnul întrebării sau vrem o ţară unde drepturile noastre sunt respectate, unde libertatea de expresie este respectată, drepturile politice sunt luate în calcul. Trebuie să avem o viziune clară strategică asupra viitorului nostru. Cred că astfel de iniţiative doar bulversează dialogul politic în RM, nicidecum nu adaugă stabilitatea necesară.