Astăzi 19 Septembrie 2017, Marţi - Ultima actualizare la ora 19:24
Abonamente

Politică 17 Iulie 2017, ora 18:04

Fierbere în Asia de Est: Armata Chinei își crește rapid trupele speciale

Marime Font

În China are loc o reformă a Armatei de Eliberare a Poporului (AEP, ”People’s Liberation Army – PLA, n.r.) pentru a scădea efectivele forțelor terestre și a le crește pe cele ale marinei militare și de suport strategic pentru infanterie (inclusiv trupele speciale ale armatei), scrie psnews.ro.

Forțele Armate Chineze, numite oficial Armata de Eliberare a Poporului, vor fi proporționate în mod adecvat cu necesitățile de efective ale altor subdiviziuni ale armatei, au comunicat resursele media ale AEP. Astfel, ”Jun Zhengping Studio”, un studio de WeChat aflat în proprietatea PLA Daily, ziarul oficial al armatei chineze, a publicat săptămâna trecută un articol despre reforma marilor branșe, arme și unități ale armatei chineze, comunicând că ”structura militară veche, în care forțele terestre cuprind majoritatea vastă a armatei, va fi înlocuită după reformă”.

„Reforma se bazează pe obiectivele strategice și necesităție de securitate ale Chinei. În trecut, Armata de Eliberare a Poporului s-a concentrat pe luptele la sol și apărarea patriei, o situație care va suferi schimbări fundamentale”, a comunicat articolul de pe WeChat. Miza reformei este de a produce creșterea efectivelor forțelor de rachete strategice, a aviației și marinei militare, dar și a forțelor de susținere strategică (unde intră trupele de suport tehnic, dar și cele speciale).



„Este pentru prima dată când personalul forțelor terestre al AEP va fi redus la sub un milion”, informează articolul citat. Conform informațiilor publicate, numărul trupelor din Marina militară a AEP, Forțele de Suport Strategic și Forțele de Rachete (care cuprind rachetele nucleare, n.r.) va fi crescut, în timp ce personalul activ al Forțelor Aeriene ale AEP va rămâne același.

Datele publice ale Ministerului Apărării din China arată că forțele terestre ale AEP au aproximativ 850.000 de trupe de militari activi începând anul 2013, însă nu s-au oferit niciodată date publice cu privire la numărul total al trupelor Forțelor Armate Chineze (inclusiv cele din rezerva activă, rezerva și populația mobilizabilă aptă de luptă luată în evidența Ministerului Apărării). Personalul total al Armatei de Eliberare a Poporului din Republica Populară Chineză era de 2.300.000 de soldați înainte ca Beijingul să anunțe o reducere a efectivelor active cu 300.000 de persoane în anul 2015.

„Această reformă va asigura alte servicii, inclusiv Forțele de Rachete ale Armatei de Eliberare a Poporului, Forțele Aeriene, Marina militară și Forțele de Suport Strategic (în mare parte responsabilie pentru războiul electronic și comunicațiile militare), cu mai multe resurse și stimulente, și AEP își va crește capabilitatea de a executa misiuni peste hotare”, a comunicat pentru Global Times Xu Guangyu, consilierul principal al Asociației de Control al Armelor și Dezarmare din China.

„Armata de Eliberare a Poporului trebuie să fie capabilă de a fixa amenințări din afara țării și de a distruge forțe ostile la mii de kilometri distanță înainte să intre în apele noastre teritoriale de 12 mile marine (22,2 kilometri, n.r.). Interesele externe ale Chinei sunt răspândite în toată lumea și au nevoie să fie protejate. Aceste necesități depășesc capabilitățile actuale ale armatei noastre”, a spus Xu Guangyu.

„Structura PLA ar trebui de asemenea să corespundă statutului internațional al Chinei. (…) Dincolo de apărarea intereselor naționale, Armata de Eliberare a Poporului ar trebui să fie capabilă, de asemenea, să protejeze interesele internaționale de securitate publică, precum combaterea terorismului, menținerea păcii și gestionarea situațiilor de urgență – a dezastrelor”, a mai comunicat oficialul, conform ziarului chinez People’s Daily Online citat marți, 11 iulie, de portalul chinez de știri Global Times.

China are o armată numeroasă, însă nepregătită pentru anul 2017

Armata de Eliberare a Poporului din China este supradimensionată și are nevoie de lanțul de reforme majore implementat de Partidul Comunist Chinez și Guvernul Republicii populare începând cu 2013 pentru a corespunde necesităților războiului din secolul XXI.

În China, armata are o structură similară celei a Armatei Roșii sovietice din anul 1949, când războiul civil a fost câștigat de trupele comuniste conduse de Mao Zedong, primul președinte al Partidului Comunist Chinez după instaurarea oficială a regimului comunist pe data de 1 octombrie 1949. Forțele Republicii din 1912, fondate de Sun Yat Sen după înlăturarea de la tron a ultimului împărat al Imperiului Chinez, Pu Yi, și conduse de Chiang Kai-shek, au fost învinse în războiul civil și s-au refugiat pe insula chineză Taiwan cunoscută istoric cu denumirea colonială portugheză Formosa.

În afara susținerii militare a regimului nord-coreean în războiul coreean din 1950-1953, a unor conflicte limitate de frontieră cu India și URSS și a unui război de trei săptămâni cu Vietnamul în 1979, Armata de Eliberare a Poporului a Republicii Populare Chineze nu a cunoscut vreun angajament militar major și nu este întru totul pregătită pentru necesitățile actuale ale războiului. Din această cauză, Beijingul oficial resimte nevoia de a-și moderniza rapid forțele armate pe care, în virtutea tratatelor internaționale la care este parte, nu a fost nevoită să le folosească prea mult pentru apărarea teritoriului național sau ca forțe expediționare în conflicte majore din străinătate, din 1949 încoace.

Ce vrea China să obțină de fapt prin actuala modernizare a armatei sale?

Regimul republican chinez fondat în 1912 a supraviețuit cu denumirea locală ”Republic of China” (ROC), nerecunoscută de Beijingul oficial, în insula de 36.200 kilometri pătrați și cu o populație de 23.550.000 de locuitori în 2017. Taiwanul este considerat de Republica Populară Chineză, membru permanent al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, drept a 23-a provincie a Chinei și este revendicat teritorial de la începutul schismei politice din 1949. Cele două părți se află într-un conflict de genul Războiului Rece de 67 de ani. Statul Taiwan, cu capitala la Taipei, nu este membru al ONU și este susținut economic, politico-militar și diplomatic de către Statele Unite și țările aliate cu acestea.

Principalul obiectiv politic setat de Partid armatei a fost și este recuperarea Taiwanului, atunci când condițiile de pe teren o vor permite, punând astfel capăt adversarului său politic principal din China, regimul republican democratic chinez din 1912 care supraviețuiește cu susținere occidentală în insula aflată la 180 de kilometri de coasta continentală chineză controlată de Beijing.

Maniera în care comunicarea oficială a regimului de la Beijing pune problema reformei forțelor armate trebuie înțeleasă în contextul eforturilor de decenii ale Partidului Comunist Chinez de a tranșa delicata problemă de factură geopolitică a Taiwanului. Intervenția forțelor armate chineze pentru a bloca o eventuală amenințare militară parvenită la adresa Chinei ”de la mii de kilometri” reprezintă un eufemism caracteristic stilului ambivalent al comunicării politice a regimurilor comuniste și trebuie interpretată mai curând drept o accentuare a eforturilor Beijingului de a demonstra comunității internaționale că se pregătește să pună problema Taiwanului într-un mod decisiv în următorii ani, fiind gata de acțiune militară dacă va fi nevoie, decât ca o amenințare de securitate pentru statele din jur.

Din punct de vedere politic, Beijingul încearcă să pună problema relațiilor sale cu Taiwanul drept o chestiune de politică internă a Chinei. În următorii ani, am putea observa cum strategiei de modernizare a armatei i se adaugă un plan politic de tipul ”o țară, două regimuri politice”, similar celui prin care orașul Hong Kong a fost integrat în Republica Populară Chineză după retragerea definitivă a administrației coloniale britanice, în 1997. Trecerea cu succes a Hong Kong-ului cu economie de piață în subordonarea Beijingului a determinat crearea de planuri similare pentru reintegrarea Coreei de Nord cu cea de Sud. Phenianul oficial și-a inclus în ultimii ani în discursul oficial planul ”o țară, două regimuri politice”, tras la indigo după cel chinez din anii 1990. 

Psnews.ro

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 19 Septembrie 2017, ora: 15:00

Cine îi face STATUIE lui KALAŞNIKOV

Cine îi face STATUIE lui KALAŞNIKOV Din editia print

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 19 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Ethno Jazz festival

Aflat deja la cea de a XVI-a ediție, Ethno Jazz Festival a ajuns să fie unul dintre cele mai importante evenimente muzicale din Moldova. Ediția actuală va aduce pe scenă participanți din Franţa, Germania,

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 19 Septembrie 2017, de Constantin Tănase

Imposibilul Filat și tejghetarii de opinii

Fenomenul „jurnalismului plătit” există; într-un capitalism sălbatic în care valoarea supremă este banul, unde totul se vinde și se cumpără, nu poate să nu existe și un comerț cu opinii.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 18 Septembrie 2017, de Octavian Țâcu

Reconcilierea unirilor

Duminica trecută am fost invitat la Congresul al II-lea al Partidului Acțiune și Solidaritate.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Se poate trăi și din romantism

După cum deputații PLDM au elaborat un proiect de lege privind modificarea art. 13 din Constituție pentru înlocuirea sintagmei „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” cu sintagma „limba română” și fac apel către toate fracțiunile din legislativ să...

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Septembrie 2017, de Dan Nicu

Dorin Chirtoacă, pe nedrept, la stâlpul infamiei

Primarul Chişinăului este supus de câteva luni unei campanii de denigrare fără precedent în Republica Moldova.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Septembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Rusia pregătește ocuparea militară a Belarusului

Exercițiile militare Zapad-2017, realizate de către Federația Rusă împreună cu Belarus, și cunoscute ca cele mai ample manevre de acest tip realizate de Moscova după sfârșitul războiului rece au fost și sunt amplu dezbătute în presa occidentală.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 15 Septembrie 2017, de Constantin Tănase

Codul Educației, Lupu și treuca puterii

…Nu m-aș mira deloc dacă aș afla că în fruntea unei școli din Moldova e director unul care a fost numit în funcție încă în timpul lui Brejnev sau și mai și – că acesta are acasă Biblia cu autograf de la Autor.  

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 15 Septembrie 2017, de Pavel Păduraru

Cum ar trebui să protestăm

Consiliul Marii Adunării Naţionale a invitat cetăţenii să iasă în această duminică la un protest de amploare în faţa Parlamentului, pentru a-şi manifesta dezaprobarea faţă de acţiunile actualei guvernări şi pentru a sensibiliza instituţiile internaţionale asupra stării de fapt a...

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 14 Septembrie 2017, de Ana Gabor

Roșu socialisto-dodonist

Îmi pare rău de culoarea roșie a trandafirilor, dar și a altor flori. Despre maci nu spun nimic: roșul lor în câmp e o poveste, dar pare-mi-se că socialiștii lui Dodon au gustat din macul roșu după ce i-au căzut petalele...  

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Liste de lecturi

În fiecare septembrie elevii sunt din nou în atenția tuturor. Un nou an școlar, noi provocări, liste de teme și lecturi. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Septembrie 2017, de Octavian Țâcu

Politici etnolingvistice: cazul Cataloniei (IV)

Catalonia (în catalană Catalunya, în spaniolă Cataluña) este o comunitate autonomă a Spaniei, situată în extremitatea de nord-est a Peninsulei Iberice. Capitala și cel mai mare oraș al regiunii este Barcelona, al doilea cel mai populat municipiu din Spania.  

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 1 Septembrie 2017, de Marin Basarab

Violul este ok

„Violul este ok”, vorbeau sătenii pe la margini de drumuri și prin baruri, și oricum destrăbălata ceea umbla toată ziua beată cu țâțele la vedere, a căutat-o. Iar cei 4 băieți îs gospodari dom-le, muncitori, ce vină au ei că le-a apărut asta în cale?

() Citeşte tot articolul