Astăzi 22 Noiembrie 2017, Miercuri - Ultima actualizare la ora 10:00
Abonamente

Interviu 7 Noiembrie 2017, ora 08:20    Din editia print

INTERVIUFostul comunist Artur Reșetnicov nu exclude că ar putea solicita cetățenia română

Marime Font

Unul dintre transfugii comunişti, care în acest an a aderat la PD, fostul director al SIS, Artur Reşetnicov, după ce a părăsit PCRM, şi-a schimbat în mod ciudat retorica, categorică pro-moldovenistă, şi a devenit proeuropean. Deputatul susține că l-a părăsit pe Voronin, pentru că nu mai înțelegea ce fel de politică promovează partidul condus de acesta. Astăzi, el se arată convins că, pe 7 aprilie 2009, cineva a încercat să deterioreze relațiile dintre România și R. Moldova și se amuză că toate păcatele țării îi sunt atribuite lui Vlad Plahotniuc. Reşetnicov este sceptic în privința unei eventuale colaborări între partidele din opoziţia extraparlamentară, PAS și PPDA, iar polemicile privind denumirea limbii române le vede ca pe nişte speculaţii. În același timp, parlamentarul ezită să explice cum a dobândit o avere de milioane de lei și cum a fost răpit în noiembrie 2010.

„Dimineața, comuniștii aveau o lozincă, iar seara - alta”

- La sfârșitul anului 2015, dvs. şi alți 13 deputați comuniști ați trecut în tabăra neafiliaților, după care, peste numai o lună, ați votat pentru învestirea Guvernului Filip. Ce v-a determinat să luaţi această decizie?
- Nu a fost deloc o decizie simplă, dar nu am luat-o la întâmplare și în grabă. Personal, am făcut acest pas pentru că nu am mai vrut să trăiesc cu trecutul. În 2014 și 2015, R. Moldova era într-o stare de incertitudine politică. Chiar dacă au avut loc alegeri parlamentare, existau premise pentru eventuale alegeri anticipate. Asta ne-ar fi întors într-o turbulență geopolitică. De fapt, eu am aderat la PCRM în 2011, când formațiunea era în opoziție. În următorii ani, partidul și-a pierdut identitatea în sens politic. În acea perioadă, dimineața, comuniștii aveau o lozincă, iar seara - alta. În astfel de condiții am petrecut și electorala din 2014.

- La ce vă referiți?
- Dimineața, eram pentru Integrarea Europeană, la amiază eram neutri, iar seara optam pentru integrarea în Uniunea Vamală.



- Totuşi, şase dintre cei 14 au fost și membri ai executivului politic al PCRM. Deciziile în partid erau luate de echipă sau de un singur om?
- Multe partide din istoria contemporană a Moldovei sunt bazate pe lideri. Dacă nu există persoana, nu există nici partidul. De aceea anumite decizii și viziuni ale PCRM, cu regret, le aflam din presă.

„Două treimi din deputații din fracțiune nu puteau fi cumpărați”

- Voronin a calificat decizia dvs. drept o trădare și s-a arătat convins că ați fost cumpărați. Ați primit ceva bani în schimb?
- Dacă pleca o persoană, două sau trei, se putea de spus că există un element de trădare. Atunci însă când a plecat, practic, tot executivul politic, oamenii din conducerea PCRM și practic toată fracțiunea din Parlament, e cu totul altă situație. Pentru noi ar fi fost mai simplu să rămânem și să preluăm conducerea fracțiunii.

- Și de ce nu ați făcut-o?
- Din motive morale, pentru că domnul Voronin a fost cel care a întemeiat acest partid și mereu zicea că formațiunea e ca un copil al său. Nu am vrut să ne asociem cu trecutul său. Cât timp viziunile noastre au coincis cu cele ale PCRM, noi am contribuit cu ce am putut, dar când situația s-a schimbat, am decis să ne retragem. În privința nemulțumirilor lui Vladimir Voronin, eu îl înțeleg, dar nu sunt de acord cu învinuirile pe care le-a adus.

- Totuși, ați primit bani ca să plecați din Partidul Comuniștilor?
- Aceste acuzații sunt în stilul domnului Voronin.

- Cum explicați, totuși, această schimbare bruscă de valori și faptul că, practic, imediat după ce ați plecat, ați început să susțineți inițiativele PD. Ce s-a întâmplat, domnule Reșetnicov?
- Am plecat atunci când nici eu n-am mai înțeles nimic din politica pe care o promovează PCRM. Votul pentru Guvernul Filip a fost unul conștient. Vă aduceți aminte ce se întâmpla în 2015 în jurul Moldovei? Erau acțiuni dirijate din exterior. Scopul era de a crea o instabilitate în această zonă. Atunci statul nostru, mai mult ca niciodată, avea nevoie de stabilitate. După ce a fost votat guvernul, toate acțiunile haotice au încetinit.

- Liderul de atunci al socialiștilor, Igor Dodon, crede că decizia voastră de a pleca din Partidul Comuniștilor a fost coordonată cu Voronin. El are dreptate?
- Vreau să-l dezamăgesc pe domnul respectiv. Nu m-am sfătuit cu nimeni înainte de a pleca. Cred că reacția lui Voronin demonstrează faptul respectiv.

- Vladimir Voronin și echipa sa sunt comuniști veritabili sau doar încearcă să obțină votul electoratului de stânga?
- Nu cred că aș putea da astfel de aprecieri. Eu aș fi vrut ca toți comuniștii moldoveni să aibă un partid de stânga contemporan, european. În legătură cu faptul, că sunt comuniști veritabili sau nu, cea mai bună apreciere o vor da alegătorii.

„Pe 7 aprilie 2009, s-a reușit evitarea mai multor jertfe umane”

- Ați fost director al SIS în perioada guvernării comuniste, inclusiv în timpul protestelor din aprilie 2009. De ce până în prezent nu avem un rezultat clar în legătură cu ceea ce s-a întâmplat în acele zile?
- Cred că un rezultat este, dar fiecare îl vede în felul său. Prin acele acțiuni s-a încercat, inclusiv, să fie deteriorate relațiile R. Moldova cu România. N-aș fi sincer, dacă aș spune acum că am cunoscut tot ce s-a întâmplat atunci. R. Moldova se află într-o zonă de interes geopolitic și acest lucru se evidențiază mai pronunțat, când are loc un scrutin electoral. În perioada alegerilor noi devenim vulnerabili. Principala realizare este că s-a reușit evitarea mai multor jertfe umane. 

- În februarie 2010, după ce ați fost audiat de către Procuratura Generală în dosarul 7 aprilie, în calitate de martor, ați declarat că deţineți informaţii precum că la protestele de atunci trebuiau să participe 2000 de tineri din România, „care urmau să sărbătorească Marea Unire şi să scandeze lozinci antistatale”, iar după intervenţia SIS, hotarul l-au trecut doar 15 persoane…
- Erau fapte documentate și într-adevăr exista o astfel de probabilitate, ca să fie implicat tineretul, în special, moldovenii care-și făceau studiile în România. Nu neapărat că dânșii erau ghidați de cineva cu scopul de a provoca acțiuni violente. Noi am preîntâmpinat o situație care putea scăpa de sub control.

„A fost condamnată întreaga țară”

- Polițistul Ion Perju e singurul condamnat la închisoare pentru crimele săvârșite de poliție pe 7 aprilie 2009. El a fugit din țară, însă TIMPUL deține probe incontestabile că el este nevinovat. Ce credeți despre acest lucru?
- E o situație tragică. Din punct de vedere individual, aveți dreptate, pentru că nu mi se pare corect ca pentru tot ce s-a întâmplat atunci să fie condamnată doar o singură persoană, care nici nu se cunoaște dacă este vinovată. Vorbind la general, atunci a fost condamnată întreaga țară.

- Cine dădea ordine ca să fie bătuți oamenii plasați în izolator? N-o să vă cred, dacă veți spune că atunci n-au avut loc acte de tortură…
- Nu cunosc să fi dat cineva un ordin ca acele persoane să fie pedepsite și maltratate.

- Fiind șef al Securității, domnule Reșetnicov, ar fi fost imposibil să nu fi știut ce se petrece în realitate. De ce nu ați intervenit imediat?
- SIS nu are competențe de a asigura ordinea în izolatoare.

- Dar are informatori și resurse tehnice.
- Păi, dumneavoastră ați văzut că, după câteva zile, toți arestații au fost eliberați. Deja puteți să vă faceți concluziile.

- La acea vreme, Valeriu Gurbulea era procuror general, Valentin Zubic era viceministru de Interne, iar Valentin Mejinschi fusese șef la CNA. Toți au avut un rol important la evenimentele din 7 aprilie, iar acum aceștia lucrează cu Vladimir Plahotniuc. Să înțelegem că liderul PD a fost implicat în protestele din 7 aprilie?
- Dânșii au o anumită pregătire și experiență. Ei nu pot să se izoleze și să nu lucreze – trebuie să-și întrețină familiile. Din câte cunosc, domnul Plahotniuc are o calitate de a aprecia oamenii care au o anumită pregătire. Decât să plece un profesionist peste hotare, mai bine să lucreze acasă.

- De unde cunoașteți despre această calitate a domnului Plahotniuc?
- Am informații. (râde)

- Totuși, a fost cumva implicat liderul PD în acele proteste?
- Tot ce se întâmplă din 2000 încoace, cineva încearcă, într-o anumită formă pozitivă sau negativă, să-i atribuie domnului Plahotniuc. Nu cred că este o pistă corectă.


„Nu vrei să fii interceptat, nu vorbi la telefon”

- Discuțiile noastre telefonice sunt interceptate?
- Când lucram la SIS, mulți mă întrebau cum să se protejeze ca să nu le fie ascultat telefonul. Le spuneam așa: nu vrei să fii interceptat, nu vorbi la telefon! Asta-i o glumă. Eu sper că toate interceptările sunt autorizate, așa cum prevede legea. Pentru mine este mai important cum să protejăm cetățenii ca să nu fie interceptați de alte servicii străine și de metodele lor tehnice mai sofisticate.

- Cu siguranță vă amintiți și despre cazul Filat-Șor sau cum au fost interceptați liderii Partidului Platforma Demnitate și Adevăr. Nu credeți că au fost abuzuri?
- Orice politician, mai ales de rang înalt, trebuie să-și dea seama că face politică 24 din 24 de ore. Asta e o recomandare. Astfel de situații există și în țările dezvoltate. Nu pot să pun mâna în foc, că aceste abuzuri nu au loc, dar vreau să cred că interceptări ilegale nu există.

- Pe 23 noiembrie 2010, noaptea, ați fost răpit de câțiva necunoscuți și dus într-un subsol, unde ați fost bătut și torturat. Ce s-a întâmplat, de fapt, atunci?
- Asta e o istorie cu multe substraturi, inclusiv cu elemente de detectiv și cred că nu se încadrează în formatul respectiv.

- Nu avem un format bătut în cuie. Răpirea a fost legată de activitatea dumneavoastră profesională sau personală?
- Nu vreau să vorbim acum despre asta.

„Arestul trebuie aplicat în cazuri excepționale”

- Ce părere aveți despre cazul lui Andrei Braguța, bărbatul care a ajuns după gratii, unde a fost bătut de alți deținuți și a decedat. Instituțiile de drept, care ar fi trebuit să-l apere, au dat dovadă de indiferență?
- Este un caz tragic și regretabil, mai ales că s-a întâmplat în R. Moldova. Este rezultatul unei moșteniri mai vechi a sistemului penitenciar. Noi încercăm să îmbunătățim situația, dar nu avem suficienți bani, ca s-o spunem sincer. Este nevoie de modernizarea acestui sistem. Oamenii consideră că cei condamnați nu trebuie să aibă condiții bune.

- Admiteți că omorul lui Andrei a fost făcut cu acordul tacit al poliției?
- N-aș vrea să cred. Ar fi o catastrofă pentru mentalitatea societății. Cazul respectiv a demonstrat că există probleme per ansamblu și trebuie să întreprindem măsuri urgente. Arestul trebuie aplicat în cazuri excepționale, mult mai rar decât se întâmplă în prezent.

„E bine să nu ne uităm în buzunarul altuia”

- Ce salariu aveți în calitate de parlamentar?
- Am lunar șapte mii de lei pentru funcția de deputat și încă patru mii pentru cheltuieli de transport.

- Vă descurcați cu acești bani?
- (Râde). E bine să nu ne uităm în buzunarul altuia. Există mulți oameni care au salarii mult mai mici.

- Conform declarației de avere, dețineți două case de lux în Chișinău, un apartament, două spații comerciale în centrul capitalei, valoarea cărora depășește 2,3 milioane de lei și conduceți o mașină de aproape un milion de lei. Cum v-ați putut permite să vă cumpărați aceste bunuri cu o leafă atât de modestă?
- Declarația pentru venituri și proprietăți o depun în fiecare an și menționez tot ce dețin. Tot acolo sunt și veniturile totale ale familiei, ceea ce justifică averea care ne aparține. Sunt unul dintre cei mai deschiși funcționari, care nu am ascuns nimic.

- În presă au apărut materiale care demonstrează că nu ați declarat toate bunurile.
- Sunt chestii personale și achităm impozite din toate veniturile pe care le avem. Totul este transparent. Există activități de care se ocupă soția.

- Casa în care locuiți este înscrisă pe soacra dumneavoastră?
- Să vă spun în felul următor: suntem o familie care locuim împreună.

„N-aș vrea ca aceste rețineri și condamnări să aibă culoare politică”

- Sunteți mulțumit de starea lucrurilor, în prezent, din R. Moldova?
- Sunt mulțumit că statul nostru, cu anumite probleme care există, se mișcă într-o direcție corectă. Nu prea mulți îi dădeau viață Guvernului Filip, dar s-a oprit căderea în prăpastie și au început să fie realizate unele reforme.

- Potrivit unui studiu, realizat de Organizația Națiunilor Unite, în fiecare oră, țara noastră este părăsită de minimum patru persoane, ceea ce înseamnă că, într-o zi, numărul populației se micșorează cu circa 100 de oameni, iar anual - cu mai bine de 30 de mii. Asta înseamnă că „lucrurile se mișcă într-o direcție corectă”?
- Una din sarcinile guvernării e de a crea condiții ca oamenii să rămână acasă sau să se reîntoarcă, în special, tinerii. Noi trebuie să creăm locuri de muncă. Școlile nu trebuie închise. Acolo trebuie să avem pedagogi și elevi. Important că înțelegem unde sunt probleme și că știm ce avem de făcut. Peste noapte nu se schimbă nimic. Sunt progrese în domeniul economic, social și cel al justiției.

- Sunt reținuți, în mare parte, doar PLDM-iști și liberali, dar cei din PSRM și PDM par intangibili. Nu vi se pare selectivă această justiție?
- Nu pot să vă răspund în numele celor care fac aceste investigații. În calitate de politician, n-aș vrea ca aceste rețineri și condamnări să aibă culoare politică. Arătați-mi, vă rog, un stat din fostele republici URSS, unde au fost reținuți foști prim-miniștri sau miniștri?! Nu sunt asemenea exemple. Ar fi bine să nu avem nici noi, dar asta demonstrează că există dorința de a face regulă în domeniul respectiv.


„Partidul Socialiștilor ne întoarce într-un trecut întunecos”

- Ce părere aveți despre decizia Maiei Sandu și a lui Andrei Năstase de a merge împreună la alegerile parlamentare din anul viitor?
- Nu cred că e cazul să facem concluzii pentru că ar trebui să vedem poziția lor la startul campaniei electorale. N-aș vrea să le ofer lecții, pentru că suntem oponenți politici. Totuși, trebuie să existe în R. Moldova un consens pe anumite situații, dacă vrem să ne mișcăm înainte. PD a propus ca o astfel de platformă să fie „Integrarea Europeană”, care, în viziunea noastră, necesită un sprijin masiv al partidelor proeuropene. O astfel de colaborare a fost în majoritatea statelor care au aderat la UE. Oponentul nostru aici este Partidul Socialiștilor, care ne întoarce, cu regret, spre un trecut întunecos.

- Maia Sandu și Andrei Năstase au afirmat clar că niciodată nu vor colabora cu Vladimir Plahotniuc. Despre ce fel de colaborare e vorba?
- Mie îmi pare că dânșii au ales o țintă sau o pistă politic greșită. Partidele trebuie să fie în competiție pe anumite idei, dar pe altele să conlucreze. Cu regret, noi nu vedem de la partidele din opoziția extraparlamentară programe de guvernare. Ei și-au ales ținta - Vladimir Plahotniuc - și vor să acumuleze cât mai multe voturi. Aceasta e datorită a doi factori: PAS s-a născut într-o seră a PLDM-ului și PPDA se bazează pe dorința de răzbunare. Asta este politica lor. La noi nu sunt partide cu adevărat de opoziție.

- Dumneavoastră, ce veți face la anul?
- Dacă vrei să-l amuzi pe Dumnezeu, povestește-i planurile tale pentru ziua de mâine. (râde)

- Mă bucur că sunteți pus pe glume, dar vă întreb serios…
- Sunt mai multe opțiuni, dar acum este important să duc acest mandat până la un final bun.

„Fiecare cetățean numește limba așa cum vrea”

- S-a scris în presă că dvs. și soția ați fi obținut cetățenia României, însă ulterior ați infirmat această informație. Nu ați depus niciodată documentele pentru aceasta?
- Eu personal, nu!

- Dar ceilalți membri ai familiei?
- Am răspuns la întrebare.

- Nici nu planificați s-o faceți?
- Am un principiu, că niciodată nu trebuie să spui niciodată.

- Cât timp ați fost comunist, ați spus că sunteți moldovean și că vorbiți limba moldovenească, dar când ați trecut în tabăra neafiliaților ați devenit proeuropean și ați ajuns la concluzia că vorbim limba română. Ce v-a determinat să vă schimbați radical viziunile?
- Sunt niște teme false și se speculează foarte mult cu denumirea limbii. Fiecare cetățean al R. Moldova numește limba așa cum vrea și trebuie respectat pentru asta.

- Dumneavoastră ce limbă vorbiți?
- Aș vrea ca, în timpul apropiat, oamenii să nu fie dezbinați în două tabere, în funcție de cum numesc limba pe care o vorbesc.

- Parlamentul va revizui articolul 13 din Constituție și deputații vor decide dacă vor înlocui textul „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” cu sintagma „limba română”. Cum veți vota?
- Iată, când va fi votul respectiv, atunci o să-l justific.

Un articol de: Dorin Galben Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 21 Noiembrie 2017, ora: 16:41

Trei zodii care vor avea de luat o decizie grea în anul 2018. Vor simţi pe pielea lor durerea

Trei zodii care vor avea de luat o decizie grea în anul 2018. Vor simţi pe pielea lor durerea

Viata nu aduce intotdeauna numai surprize placute, ci vine si cu doza sa de amar. Trei dintre zodii vor trai pe pielea lor nefericirea, in 2018. Si vorbim despre necazuri in dragoste, care duc la rupturi definitive.

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 22 Noiembrie 2017, de Marin Basarab

Ce modele oferă societatea noastră pentru tineri?

În ultima vreme suntem asaltați de știri înfiorătoare care par a fi desprinse dintr-un film de groază.

() Citeşte tot articolul

Editorial 22 Noiembrie 2017, de Moni Stănilă

Voinicul și cerbul

Că tot se apropie iarna cu pași repezi de noi, nu avem cum să nu ne gândim la sărbători. Mai ales că deja și programele de știri ne anunță de săptămâni întregi cum și unde vom petrece Crăciunul.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Noiembrie 2017, de Octavian Țâcu

Experiențe belgiene pentru R. Moldova

Săptămâna trecută (9-11 noiembrie) la invitația eurodeputatei Monica Macovei am efectuat o vizită de trei zile în Parlamentul European și la sediul NATO din Bruxelles.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Noiembrie 2017, de Pavel Păduraru

Minciuna noastră cea de toate zilele

Când eram adolescent, citeam câteodată în revistele despre VIP-uri interviuri cu oameni cunoscuți. Nu mai țin minte ce ziceau ei, dar un singur lucru îmi atrăgea atenția.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Noiembrie 2017, de Moni Stănilă

Programare la Dumnezeu

Se apropie Postul Crăciunului și mă gândesc deja că preoții vor avea mai mult de spovedit. Într-un fel e foarte bine că lumea se împărtășește, dar e extrem de ciudat că o face după calendar. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Noiembrie 2017, de Octavian Țâcu

Jurnal de călătorie: Capitala culturii Cucuteni

Ghinionul localităților aflate la răscruci de drumuri este faptul că în graba călătoriilor de a ajunge spre alte destinații, acestea rareori devin loc al cunoașterii profunde și nuanțate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Noiembrie 2017, de Constantin Tănase

Ideea națională a R. Moldova: dezrobirea femeii născătoare de prunci

Întotdeauna îmi aduc aminte cu o durere ce-mi arde toate celulele și cu un nelămurit sentiment de vină, zic, îmi aduc aminte de mama care, cu degetele mâinilor însângerate rodea rufele de tabla aia cu valuri căreia țăranii îi ziceau rusește „doskă.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md