Astăzi 20 Ianuarie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 10:37
Abonamente

Actualitate 28 August 2017, ora 14:18

FOTO | În R. Moldova sunt nouă localități în care nu mai trăiește NIMENI

Marime Font

În Republica Moldova sunt nouă localități în care nu mai trăiește nimeni, potrivit datelor Recensământului din 2014. Una dintre ele este și localitatea Cuconeștii Vechi din municipiul Edineț. Chiar dacă satul mai poate fi găsit pe hartă, acolo au mai doar rămas două case părăsite și crucile din piatră ale fostului cimitir, transmite radiochisinau.md.

Ceea ce era altădată localitatea Cuconeștii Vechi a devenit astăzi un teritoriu pe care se întinde o pădure și o parte a luncii Prutului. Din fosta localitate au mai rămas două case. În schimb oamenii care vin aici și vor să cunoască istoria zonei, pot să admire cât de frumos este Prutul.

„M-am născut în satul Cuconeștii Vechi, mă mândresc că m-am născut în acel sat, între niște oameni gospodari, buni la suflet și muncitori și îmi pare că așa oameni ca în Cuconeștii Vechi puțini mai sunt. Casa mea era lângă biserică. Prutul era un pic mai departe de noi. Prutul venea mare când ploua. Bunica mea trăia în vale, ap’ hojma stătea cu legăturelele strânse, în caz că vine apa mare. Am avut o casă foarte frumoasă, aveam un copac de mere deasupra casei, când cădeau merele se auzea atât de tare pe acoperiș. Vă spun iată și acum cu lacrimi în ochi că m-aș întoarce acolo. A fost foarte frumos satul nostru, ca un loc de rai”. 
 



Până la Cuconeștii Vechii mergi vreo doi kilometri pe un drum de țară. Este însă complicat să știi unde exact începe satul și asta pentru că nu există niciun indicator. În locul satului de altădată se întinde o colină, o vale și o pădure, apoi lunca Prutului - o oază de liniște, întreruptă rareori de ciripitul păsărilor sau de patrula polițiștilor de la frontieră. Tot ce a mai rămas dintre cele circa 300 de gospodării ale localității Cuconeștii Vechi din municipiul Edineț sunt doar două case în paragină, în care nu a mai trăit nimeni de 14 ani încoace. Puțini dintre cei născuți la Cuconeștii Vechi, locuiesc în satul vecin, Cuconeștii Noi.

… „Casa noastră era cea mai înaltă. Acolo aveam grădină mare, aici avem opt ari, nici nu am unde să-mi pun o poiețică pentru păsări. În Cuconeștii Vechi era mult mai frumos ca în satul acesta”.

Casa fostului director de școală din localitatea Cuconeștii Vechi nici nu se mai zărește din cauza copacilor înalți și a ierburilor, care au crescut de-a lungul timpului. Și păienjenișul pare să se simtă la el acasă, iar pentru a ajunge un pic mai aproape de casa cu pereții albi trebuie să faci un efort considerabil, și asta dacă nu-ți este frică de vietățile care pot să-ți iasă de sub picioare.

„Eu eram un copil, prin clasa a șaptea, părinții au început să facă casă aici, la Cuconeștii Noi și încet- încet am trecut aici…., a declarat Rodica Dodu.

Satul în care au trăit peste 2000 de basarabeni get-beget a fost înghițit de apele Prutului, odată ce a fost construit barajul Costești-Stânca. Oamenilor li s-a spus să-și ia casele în spate și să meargă în localitatea vecină, un sat cu populație ucraineană, unde li s-au dat câte opt ari de pământ. Se întâmpla în 1977. Deși au trecut patru decenii de-atunci, oamenii care au fost strămutați cu traiul în localitatea vecină tânjesc după locul în care s-au născut și au crescut. Rodica Dodu trăiește în Cuconeștii Noi după ce au fost strămutați cu familia din Cuconeștii Vechi. De parcă s-ar întâmpla aievea, femeia povestește cu lacrimi în ochi cu au fost nevoiți să-și dezgroape morții din cimitir, pentru a construi barajul.

Citiți în continuare pe radiochisinau.md.

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 19 Ianuarie 2018, ora: 14:56

Zeci de elevi şi profesori au fost premiaţi la Gala tinerelor talente, ediţia 2017

Circa 50 de elevi şi peste 40 de profesori de la şcoli de arte, licee şi colegii cu profil artistic din ţară au fost premiaţi astăzi de către Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării în cadrul Galei tinerelor talente, ediţia a II-a, care s-a desfăşurat la Muzeul...

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 18 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Bradul sau hoțul

În fiecare an în preajma sărbătorilor apare problema bradului. Pe de o parte cei ca mine – nici un Crăciun fără brad, pe de altă parte cei cu adevărat eco – bradul poate lipsi, iar o altă parte derutată și declarată eco – brad de plastic, uitând că fabricarea acelor...

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Mărul, inelul sau cununa

De Crăciun am ajuns acasă, în Țara Făgetului, unde – cum v-am mai spus și în alți ani – există cele mai frumoase cete de colindători: dubașii.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Ianuarie 2018, de Dan Nicu

Dodon trebuie să plece

R. Moldova s-a transformat într-un stat în care e nevoie ca Parlamentul să-l suspende, din când în când, pe preşedinte, și să se poată face modificări în structura Guvernului.

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Crăciunul în tranșee

De sărbători avem mult timp liber și de multe ori îl consumăm, cu rost sau fără, în fața televizoarelor, ceea ce ne face să ne întrebăm despre cum sărbătoreau oamenii altădată.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 15 Ianuarie 2018, de Constantin Tănase

... pe sub deal, pe sub pădure...

 (Fabulă modernă cu morală eternă) ... cu alte cuvinte, pe sub deal, pe sub pădure se duc fetele la mure. Să se știe însă că treaba nu-i simplă, ci intercontextuală, alegorică, misterioasă și geopolitică, deoarece, dealul e fiul legitim al Carpaților, iar pădurea e fiica dreaptă a...

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul