Miniştrii Finanţelor ai ţărilor din zona euro, reuniţi în teleconferinţă marţi seară, au respins cererea Greciei de prelungire a planului de asistenţă financiară.
"Termenul-limită pentru posibilitatea extinderii programului financiar destinat Greciei a fost sfârşitul săptămânii trecute. Nu s-a putut ajunge la un acord astăzi", a explicat Peter Kazimir, ministrul de Finanţe al Slovaciei.
Preşedintele Eurogrup, olandezul Jeroen Dijsselbloem, a anunţat marţi seară că Guvernul Greciei va trimite noi propuneri miercuri, iar negocierile vor continua. Dijsselbloem a semnalat că un eventual nou plan de asistenţă va avea condiţii mai dure pentru Guvernul elen.
"Ar fi absurd să acceptăm solicitările Guvernului Greciei dat fiind că ei nu le aceeptă pe ale noastre", a spus Jeroen Dijsselbloem.
"Miercuri la ora 11.30 (12.30, ora României) va avea loc o nouă teleconferinţă pentru a discuta despre evoluţia situaţiei Greciei", a transmis Dijsselbloem prin Twittter.
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a atras atenţia că instituţiile financiare internaţionale – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional – nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Premierul Alexis Tsipras a decis organizarea pe 5 iulie a unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării.
Actuala situaţie de incapacitate de plăţi tehnică nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia va fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plăţi a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008. Situaţia Greciei va avea, deci, un impact mai mic asupra pieţelor financiare, dar efecte grave asupra situaţiei sociale a poporului elen.
Zeci de mii de oameni au protestat în oraşele Atena şi Salonic, faţă de măsurile de austeritate propuse Greciei de creditorii internaţionali pentru a continua planul de asistenţă financiară. Manifestanţii susţin respingerea, prin referendum, a reformelor propuse de creditorii internaţionali, pe care îi acuză de "şantaj".
"Vieţile noastre nu aparţin creditorilor!" – se putea citi pe pancartele manifestanţilor.
Criza are din nou efecte concrete directe asupra oamenilor de rând, care, în contextul controlului capitalului bancar, pot retrage de la bancomate cel mult 60 de euro pe zi.
Liderii europeni le-au cerut grecilor să voteze în favoarea măsurilor de austeritate în referendumul de duminică, avertizând că un vot negativ poate duce la excluderea Greciei din zona euro. Întrebarea care va fi adresată la referendum este următoarea: "Ar trebui acceptată propunerea formulată către Eurogrup, pe 25 iunie, de Comisia Europeană, de Banca Centrală Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional?" Prima căsută pe buletinul de referendum va fi "nu", iar a doua "da".
Creditorii internaţionali cer Greciei reforma pensiilor, modificarea legislaţiei muncii şi reducerea deficitului bugetar.
Ministrul grec al Finanţelor, Yanis Varoufakis, a confirmat marţi că Grecia nu va plăti în următoarele ore tranşa de 1,6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internaţional, astfel că va intra oficial în incapacitate de plăţi. Întrebat de jurnalişti dacă Grecia va achita până la 1 iulie rata de 1,6 miliarde de euro către FMI, Varoufakis a răspuns: "Nu".
Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.
Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).
Grecia nu a achitat rata către FMI până marţi la ora 24.00, economia elenă intrând în incapacitate de plăţi, prima etapă înainte de faliment.
Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, a declarat marţi, în Parlamentul de la Berlin, că Grecia ar putea rămâne în zona euro chiar dacă programul de austeritate propus de creditorii internaţionali va fi respins prin referendumul de duminică, dând însă agigurări că BCE va face tot ce va fi necesar pentru a proteja moneda euro.
Sursa: gandul.info
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
