Ministrul Energiei, Panagiotis Lafazanis, a vizitat luni Moscova, pentru a renegocia cu oficialii ruşi contractul de furnizare a gazelor.
Nu este singurul motiv al vizitei, oficialii de la Atena mizând pe o reluare a relaţiilor comerciale cu Rusia, în ciuda tensiunilor şi sancţiunilor economice existente între Moscova şi Bruxelles, anunţă agenţia de presă bulgară Novinite.
Vizită ministrului Lafazanis la Moscova s-a derulat exact în perioada în care reprezentanţii Comisiei Europene şi miniştrii de finanţe din zona euro studiau noul program de măsuri propus de Grecia pentru deblocarea fondurilor de asistenţă financiară.
Pe de o parte, grecii au prezentat la masă negocierilor cu partenerii europeni un program cuprinzând măsuri de accelerare a procesului de privatizare, creştere a gradului de colectare al taxelor şi impozitelor şi reforme în Justiţie.
La cealaltă masă, Panagiotis Lafazanos s-a aşezat alături de omologul sau rus Alexander Novak şi de preşedintele Gazprom, Alexei Miller, pentru a renegocia termenii contractului de furnizare a gazelor naturale către Grecia şi a iniţia discuţiile privind ridicarea embargoului impus produselor agroalimentare din Grecia.
Moscova a impus restricţii la produsele alimentare venite din Uniunea Europeană încă din august anul trecut, că răspuns la sancţiunile economice dictate de Occident împotriva Rusiei.
Negocieri pentru investiţii comune
Delegaţia Greciei a ridicat şi problema derulării unor investiţii ruseşti pentru exploatarea resurselor energetice din zona litoralului grecesc.
De altfel, purtătorul de cuvânt al Parlamentului grec, Tanasis Petrakos, a declarat presei germane că Atena intenţionează să intensifice relaţiile cu Rusia în sectorul energetic în avantajul ambelor state.
Grecia este pe punctul de a nu-şi onora obligaţiile faţă de creditorii internaţionali, resursele financiare din bugetul guvernului de la Atena fiind sub nivelul celor 3 miliarde de euro pe care statul grec trebuie să-i achite în următoarele luni.
Tsipras, aşteptat de Putin
Situaţia din Grecia este atât de gravă încât analiştii se aşteaptă că oficialii de la Atena să întoarcă spatele Europei, mizând pe un ajutor financiar oferit de Rusia.
De altfel, premierul Alexis Tsipras este aşteptat să efectueze o vizită de urgenţă în Rusia, pe 8 aprilie, oficialul atenian solicitând devansarea acesteia din calendarul stabilit între cele două părţi, arată publicaţia New York Times.
Vizită lui Tsipras la Kremlin vine după două luni de negocieri tensionate între guvernul de la Atena şi creditorii din zona euro, în care cele două părţi nu au reuşit să ajungă la un acord privind restructurarea datoriei externe a Greciei.
Deşi descrisă că o simplă vizită protocolară, deplasarea lui Tsipras de săptămâna viitoare este văzută de către analişti că o încercare de a negocia cu Vladimir Putin un sprijin financiar din partea Rusiei.
"Este doar o presiune pusă pe restul ţărilor din zona euro că să accepte concesiile solicitate de guvernul grec. Un flirt cu Rusia este periculos, însă. Grecia riscă să îşi piardă şi susţinătorii germani, care insistă pentru o conciliere cu Atena", avertizează Simon Tilford, director adjunct al Centrului pentru Reforme Europene din Londra.
Compromis onorabil, nu capitulare
Relaţiile dintre Grecia şi Europa au înregistrat o degradare continuă de la preluarea puterii, în ianuarie, de noul guvern Syriza condus de Tsipras.
Pentru moment, creditorii Greciei din zona euro nu cred că politică antiausteritate a guvernului atenian poate asigura plata datoriei externe de 240 de miliarde de euro.
Tsipras a inclus în reformele fiscale o serie de măsuri menite să asigure lichidităţile necesare pentru plata transelor în următoarele luni: combaterea traficului de tigarete şi carburant, a evaziunii şi un control asupra transferurilor bancare.
"Este timpul că cei bogaţi să-şi plătescă dările şi să încetăm jecmănirea clasei medii şi a salariaţilor. Suntem în căutarea unui compromis onorabil cu partenerii europeni, dar nu acceptăm o capitulare necondiţionată", a declarat Tsipras, luni, în faţă Parlamentului.
Până acum, noile legi ale grecilor au reuşit să asigure venituri fiscale de 100 de milioane de euro în fiecare săptămâna, dar premierul atenian crede că Grecia nu va fi capabilă să-şi plătească Datoriile fără o restructurare a creditelor.
Următoarea tranşă de plata este programată pe 7 aprilie, către FMI. Valoarea acesteia este de 450 de milioane de euro.
Planul B, risipit în trei zări
O parte din oficialii greci au refuzat din start ideea unui ajutor financiar venit din partea Rusiei. Însă, alţii discuta în mod public despre posibilitatea de a cere ajutor financiar Moscovei, Washingtonului sau a Beijingului că despre un plan B al Greciei.
Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a confirmat că Moscova este dispusă să împrumute bani Greciei dacă va primi o solicitare oficială în acest sens, iar oferta să a fost repetată de ambasadorul rus la Atena în cursul săptămânii trecute.
În februarie, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, îşi exprimă încrederea că Grecia nu va deveni "oaia neagră" a Europei în privinţa politicii Bruxelles-ului faţă de Moscova.
Cu toate acestea, una dintre primele măsuri ale guvernului Syriza a constat în denunţarea sancţiunilor economice impuse Rusiei de Uniunea Europeană.
Emisari la curţile mari
Lafazanis este doar unul dintre emisarii răspândiţi de greci în toate zările pentru căutarea unor noi împrumuturi.
La sfârşitul săptămânii trecute, vicepremierul Yiannis Dragasakis s-a întâlnit la Beijing cu omologul sau Ma Kai, obţinând pentru început un acord formal pentru întărirea relaţiilor comerciale între cele două ţări.
O eventuală mâna de ajutor din partea Chinei este condiţionată însă şi de procesul pe privatizare a portului Pireu, acţiune blocată de venirea la guvernare a partidului Syriza.
Cât despre ajutorul din partea ruşilor, chiar dacă rublă a cunoscut o apreciere minoră în faţă dolarului în ultimele săptămâni, este greu de crezut că Puţin va acceptă să împrumute sume consistente Greciei.
"Moscova poate asigura un împrumut de urgenţă pentru a strânge legăturile cu Grecia, dar nu este în poziţia de a-i împrumută pe eleni cu suma de bani de care aceştia au nevoie", consideră Tilford.
Partenerii europeni ai Greciei au sugerat semnarea unui nou acord de asistenţă financiară pentru Grecia, înainte de a elibera o nouă tranşă de împrumuturi pentru guvernul elen.
Această ar putea reprezenta creşterea datoriei externe cu câteva zeci de miliarde de euro şi o nouă povara fiscală adăugată celei deja puse pe locuitorii ţări, o chestiune pe care oficialii de la Atena nici nu vor s-o ia în considerare.
sursa: business24.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
