Astăzi 24 Noiembrie 2017, Vineri - Ultima actualizare la ora 19:28
Abonamente

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Cultură 18 Mai 2017, ora 18:25

Grigore Vieru poet-academician, care nu doar a scris în limba română, dar a trăit în limba română

Marime Font

La Academia de Științe a Moldovei și-a ținut lucrările, la 17 mai 2017, Simpozionul ştiinţific, consacrat comemorării scriitorului Grigore Vieru. Evenimentul a fost organizat în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie Grigore Vieru, ediţia a IX-a. La manifestarea, moderată de directorul Institutului de Filologie al AȘM, dr.hab. Vasile Bahnaru, au participat cercetători, scriitori, oameni de cultură, editori din Republica Moldova și din România, precum și studenți, doctoranzi, dar și soția regretatului poet.

Felicitări cu ocazia celei de-a IX-a ediție a Festivalului Grigore Vieru, a adresat dr.hab. Aurelia Hanganu, Secretar științific general al AȘM. Subliniind importanța evenimentului, Dna Hanganu a remarcat că festivalul unește, în mod special, pe cei care îl apreciază pe Grigore Vieru, de la mic la mare, și asta pentru că programul de activități conține tot felul de concursuri care sunt destinate tuturor categoriilor de vârstă și pentru toți cei care vor să-l cunoască pe Grigore Vieru mai mult decât l-au cunoscut până acum. În contextul afirmației directorului Bahnaru, potrivit căreia toate curg, toate se schimbă și doar valorile rămân perene, lingvistul Aurelia Hanganu a menționat că Grigore Vieru este o valoare, din momentul în care se discută, se citește, se iubește, se învață după această favorabilă și memorabilă „Albinuță”, cu care cresc copiii națiunii noastre și prin care aceștia învață să-și iubească poporul, limba, valoarea, părinții, de acolo de unde pornesc. A dorit participanților la Simpozion discuții frumoase, fluctuante și rodnice în activitățile celor care se îngrijesc și iubesc creația lui Vieru.

În cadrul sesiunii de comunicări științifice, doctorul habilitat în filologie, Ion Ciocanu, de la Institutul de Filologie al AȘM, a prezentat comunicarea „Poetul, limba română și noi”, iar dr. Olesea Gârlea a conferențiat la tema „Metamorfozele lacrimii în poezia lui Grigore Vieru”. În intervenția sa, tânăra cercetătoare a menționat că creaţia lui Grigore Vieru te cucereşte prin simplitate şi sensibilitate. Aparenta simplitate care i-a fost de nenumărate ori reproşată cu rea-voinţă, în special, banalitatea şi lipsa de valoare e concretizată şi de conjuncturile unei politici literare restricitve. Temele majore ale liricii vierene, precum mama, copilăria, dragostea, singurătatea, războiul şi rănile sale au contribuit la detaşarea poetului de marele program al realismului socialist, iar cuvântul lacrimă în creația poetului este explorat pentru capacitatea de a exprima tensiunea emoţiei şi este conturat în câteva ipostaze simbolice: semn distinctiv în descrierea portretului iubitei şi al mamei, apă a munţilor, a izvoarelor, a râului, condiţia esenţială a autodefinirii eului liric, simbol al suferinţei şi al durerii, iar surprinsă în toată complexitatea ei semantică ei, lacrima la Grigore Vieru este stea, perlă, iubită, iubire, oglindă a sufletului, soare, rouă, apă mireasă, lapte cristalin, plug, deal de sare, paloş, glonte, clopot, apă vioară, creier de privighetoare, chip de zeu, inimă, iepure.



Din multitudinea de aspecte, pe care ar fi vrut să le invoce acad. Mihai Cimpoi, criticul și istoricul literar, a ales unul singur, considerând că acesta l-ar putea denumi pe Grigore Vieru - constructor de poduri de cărți. „Grigore Vieru a spus, aici, în sediul AȘM, că eu vin din frumusețile limbii române”, a spus în evocarea sa scriitorul, publicistul, Nicolae Dabija, redactor-şef al săptămânalului „Literatura şi Arta”, m.c. al AȘM, precizând că Grigore Vieru a fost unul din cei care nu doar a scris în limba română, dar a trăit în limba română. Iar atunci când și-a prezentat discursul despre limba română, în 2007, la Academia de Științe, poetul a ținut să specifice faptul că „noi suntem limba română, în măsura în care ne vom apăra-o, ne vom apăra graiul, vom exista ca neam și dacă nu vom apăra ceea ce avem noi mai scump, atunci vom dispărea ca neam”. Scriitorul a spus că Grigore Vieru a pus accent extraordinar pe puritatea limbii noastre și că ar trebui să vorbim o limbă corectă, așa cum a vorbit-o Eminescu, clasicii noștri, părinții noștri. „Iată că revenim cu Grigore Vieru la Academie pentru a ne aminti acele fraze monumentale, pe care le-a spus Grigore Vieru despre destinul nostru ca neam, iar poetul a spus că destinul nostru ca neam se identifică cu destinul limbii române vorbite în Basarabia”.

Venit pentru prima dată la festival, profesorului Vasile Spiridon de la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău nu-i sunt străine lucrurile de aici, de la Chișinău, din ultimii 9 ani. Profesorul a menționat că Grigore Vieru este un clasic al literaturii române, în primul rând, pentru că se predă în școli, este cunoscut atât de copii, cât și de tineri, adolescenți, dar și cei mai în vârstă. Vieru reprezintă un nucleu al spiritualității românești aici, peste Prut. În acest sens, dl Spiridon a remarcat că nu atât fibra lui etică, nu atât fibra națională a poeziei sale, cât faptul că el nu abordează toate marile teme ale poeziei din totdeauna. Cu alte cuvinte, nu numai filonul social sau cel etnic este prezent, ci și aspecte legate de viață, naștere, moarte, iubire, rostul poeziei și, de ce nu, de „taina care îl apără”, fiindcă taina care îl apără este chiar opera sa ca atare, prin care el supraviețuiește.

Un bun prieten al regretatului poet, Daniel Corbu, poet și eseist român, membru al Uniunii Scriitorilor din România, a spus că Grigore Vieru a fost cel mai eminescian dintre poeții răsăriți peste veac, un poet care, personal, îl așază între primii 10 mari poeți de limbă română din toate timpurile, un poet care are o posteritate rodnică, numele de școli, de străzi, foarte multe busturi, mărturisind cu mândrie că primul bust, la instalarea căruia s-a implicat, a fost așezat lângă Teiul lui Eminescu din Copou, unde se plimbau foarte des cu poetul Grigore Vieru. Prietenul ieșean s-a arătat foarte bucuros că a ajuns la cea de-a IX-a ediție a festivalului și speră ca acesta să aibă o continuitate sigură, pentru că și acest festival face parte din posteritatea rodnică a lui Grigore Vieru, rodnică, fiindcă de foarte multe ori, precizează eseistul, chiar mari scriitori au căzut în conul de umbră și au fost redescoperiți peste 30-40 de ani, nu e cazul și al lui Grigore Vieru. Un festival care adună câteva mii de oameni la spectacole de muzică și poezie, la spectacole în aer liber, la depunere de flori, înseamnă mare emulație spirituală, spune poetul Daniel Corbu, iar Grigore Vieru, acolo, în Lumina în care se află, probabil ne dă câteva semne de comportament social. Pe lângă faptul de mare sensibilitate poetică și că este un profund poet, autor de scrieri filosofice, dar și un ludic, un senin în poezia pentru copii, el a fost nevoit să devină un mare tribun și învățător al neamului, a reușit asta, a devenit în timp un mit plutitor chiar din timpul vieții, a conchis scriitorul ieșean.

Criticul şi istoricul literar, Theodor Codreanu, prozator şi publicist, doctor în filologie, membru al Uniunii Scriitorilor din România a mărturisit că de fiecare dată vine în Basarabia cu gânduri bune despre Grigore Vieru, cu atât mai mult că s-au împrietenit de mulți ani și în îndelungată sa activitate de critic și istoric literar a zăbovit îndelung asupra operei lui Grigore Vieru.
„Noi suntem în limba română, fiindcă limba româna este în noi. Mai presus de orice, suntem români, în măsura în care suntem ai limbii române”, a spus în intervenția sa Horia Bădescu, poet, prozator și eseist român, făcând trimitere, în acest sens la Grigore Vieru care spunea: „A scrie în română este ca cum Dumnezeu te-ar închide în ochiul său, de unde vezi întreg Universul, chiar dacă Dumnezeu îl ține închis, de teamă să nu te scape jos... Eu văd din interiorul limbii române întreaga lume întregul Univers… ”

Pe marginea creației poetului s-au pronunțat și dr. Tatiana Butnaru, care a vorbit despre semnificația discursului liturgic în poezia lui Grigore Vieru; Dan Verejanu – despre reminiscențe blagiene în lirica lui Grigore Vieru ș.a.

Timpul.md

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 24 Noiembrie 2017, ora: 11:29

VIDEO / Iohannis îl pune la punct pe Dodon: Ce spune despre vizita în Republica Moldova

VIDEO / Iohannis îl pune la punct pe Dodon: Ce spune despre vizita în Republica Moldova Din editia print

Aflat la cel de-al cincilea Summit al Parteneriatului Estic, organizat la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a vorbit şi despre invitaţia controversată primită din partea preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon. Întrebat de jurnalişti dacă va onora invitaţia, şeful...

( ) Citeşte tot articolul


Bună Dimineața 24 Noiembrie 2017, de Ana Marchitan

Sexul „anti-Chirtoacă” și politica moldovenească

Declinul Partidului Liberal a început încă la sfârșitul anului trecut. De atunci, pas cu pas, fracțiunea se îndreaptă încet, dar sigur, sper hăul politicii moldovenești.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 23 Noiembrie 2017, de Dan Nicu

Chişinău, cetate de necucerit pentru socialişti

Oamenii lui Igor Dodon nu au reuşit nici de această dată să-şi instaureze controlul asupra Chişinăului. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 23 Noiembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Rusia pierde un important atu în disputa cu UE. Și nu numai!

Cu mai puțin de o lună în urmă, în Turcia era anunțată lansarea rutei feroviare ce leagă capitala Azerbaidjanului, Baku, de cea a Georgiei, Tbilisi, cu orașul turc Kars, denumită generic BTK.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 23 Noiembrie 2017, de Constantin Tănase

O, țară tristă, plină de... mister

Moto:  „Rămâne mut Serafim și se uită lung în urma celor ce se duc (cu boul, la pravlenie - n.n.). Se mai gândește: „Hm... Toate le pricep eu, Doamne, da „oare cum mi l-au prins ei de coarne?” (V. Vasilache „Povestea cu cocoșul roșu”)

() Citeşte tot articolul

Editorial 22 Noiembrie 2017, de Marin Basarab

Ce modele oferă societatea noastră pentru tineri?

În ultima vreme suntem asaltați de știri înfiorătoare care par a fi desprinse dintr-un film de groază.

() Citeşte tot articolul

Editorial 22 Noiembrie 2017, de Moni Stănilă

Voinicul și cerbul

Că tot se apropie iarna cu pași repezi de noi, nu avem cum să nu ne gândim la sărbători. Mai ales că deja și programele de știri ne anunță de săptămâni întregi cum și unde vom petrece Crăciunul.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Noiembrie 2017, de Octavian Țâcu

Experiențe belgiene pentru R. Moldova

Săptămâna trecută (9-11 noiembrie) la invitația eurodeputatei Monica Macovei am efectuat o vizită de trei zile în Parlamentul European și la sediul NATO din Bruxelles.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md