Mă aşteptam să întâlnesc o doamnă gravă cu statură de viking - un fel de Margaret Thatcher scandinavă. Dar am descoperit o domniţă în rochie violet, cu ochii strălucind şi faţa zâmbitoare. Excelenţa sa Ingrid Tersman, noua Ambasadoare a Regatului Suediei în R. Moldova, a venit la Chişinău în prima zi a toamnei, iar la 15 septembrie i-a înmânat scrisoarea de acreditare preşedintelui interimar Mihai Ghimpu. Are un CV impresionant, ceea ce ne face să fim optimişti vizavi de viitorul relaţiilor moldo-suedeze. Relaţii care, pe durata a mai mulţi ani, sunt o adevărată poveste de succes.

- Doamnă Ambasadoare, înainte de toate, vreau să salut sosirea Dvs. în RM şi să remarc faptul că ţările nordice, se pare, au decis să stabilească echilibrul de gen în corpul diplomatic de la Chişinău. Astfel, iată că, după Lituania, şi Suedia trimite o femeie pe post de Ambasadoare la noi…
- Dacă tot am pornit cu acest subiect, o să vă spun că şi în Suedia drumul femeilor spre o poziţie egală cu cea a bărbaţilor n-a fost unul scurt. A fost un proces de durată, destul de anevoios, inclusiv în serviciul diplomatic. Astăzi, circa 35 de procente dintre ambasadorii suedezi sunt femei. Şi este o cifră impresionantă, dacă e să mă gândesc că în 1994, când am fost angajată eu la Ministerul de Externe, Stockholm avea doar câteva ambasadoare. Aducerea femeilor în funcţii-cheie în stat a fost, înainte de toate, o decizie de politică a guvernului suedez. De aceea, şi din poziţia mea actuală, voi promova egalitatea de gen, care e absolut necesară pentru buna guvernare a unei ţări. Este parteneriatul care poate genera cele mai bune soluţii pentru binele social.

- Sperăm să le puteţi inocula această convingere şi politicienilor noştri, care deocamdată au desemnat o singură femeie într-o funcţie de ministru.
- Sunt ferm convinsă că majoritatea politicienilor din RM văd necesitatea mai multor femei în poziţii mai înalte din cadrul Guvernului. Dar ceea ce pot eu, într-adevăr, să le spun politicienilor din RM e că în viitoarea strategie de colaborare dintre Suedia şi RM, care e în proces de elaborare, problema egalităţii de gen este una-cheie. Ca şi egalitatea altor subiecţi, de altfel.

- Acum trei săptămâni, într-un interviu pe care ni l-a acordat, deja fosta secretară I la Ambasada Franţei, Veronique North Minca, ne spunea că de multe ori, când vine în Moldova, prietenii o compătimesc, spunându-i că probabil se va plictisi nespus aici. Prietenii dvs. cum au reacţionat?
- Deşi am fost în mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est, până a fi desemnată în calitate de Ambasadoare la Chişinău, nu mi s-a întâmplat să vizitez Moldova. Ştiam că este o ţară verde cu mult soare, care produce un vin excelent, şi cu oameni ospitalieri şi prietenoşi. Şi… cam atât. În ultimul an însă, am aflat foarte multe despre ţara dvs. de la colegii mei de la Externe care au vizitat RM sau au muncit la Chişinău. Mi-au spus, cu toţii, că sunt extrem de norocoasă că vin aici, căci e unul dintre cele mai frumoase locuri din Europa, o adevărată comoară. Şi impresia asta deja mi s-a confirmat.

- Noi deja ne-am convins că aţi dat un nou suflu ambasadei, inclusiv prin faptul că veţi fi primul şef de misiune cu reşedinţa la Chişinău, până acum acesta fiind la Bucureşti. Ce înseamnă asta pentru relaţiile moldo-suedeze?
- Nu sunt doar eu nouă în cadrul ambasadei - tot stafful suedez, cu excepţia unei persoane, este nou-venit. Este o provocare pentru noi toţi, dar şi o şansă de a constitui o echipă nouă şi, sper, entuziastă. Mai ales că fiecare dintre membrii acestei noi echipe au aceleaşi impresii calde despre Moldova. De acum încolo Suedia va avea aici o reprezentanţă completă, care va promova în continuare legăturile politice, economice şi culturale dintre Moldova şi Suedia. De asemenea, vom continua şi vom consolida cooperarea noastră comprehensivă de dezvoltare. De fapt, sper să fie o continuare fructuoasă a activităţii predecesorilor mei - dl Ambasador Mats Aberg care, deşi s-a aflat la Bucureşti, a fost întotdeauna la curent cu fenomenele politice şi sociale de aici; precum şi cei care au reprezentat aici Suedia de-a lungul ultimilor ani - Julius Liljeström, şeful Misiunii, şi Madeleine Haag-Liljeström, managerul pe ţară în domeniul cooperării de dezvoltare. Ei au realizat o muncă excelentă aici şi misiunea noastră e să valorificăm în continuare ceea ce au făcut ei - să intensificăm dialogul politic, să dezvoltăm cooperarea de dezvoltare, în special, în cadrul strategiei de cooperare dintre ţările noastre, să promovăm comerţul reciproc, care deocamdată nu este la nivelul la care ne-am dori. Din păcate, companiile şi produsele moldoveneşti nu sunt aproape deloc cunoscute în Suedia şi eu văd în asta o mare provocare pentru mine şi colegii din misiunea noastră diplomatică. Avem mult de lucru…

- Dacă e să le luăm pe rând, care ar fi primii paşi în domeniul economic?
- Trebuie să recunosc că încă nu sunt pe deplin informată în ceea ce priveşte oportunităţile de afaceri în RM. Dar în strategia de cooperare moldo-suedeză, la care lucrăm, suportului în dezvoltarea pieţei şi a exporturilor moldoveneşti îi revine un loc important. Apropo, cu riscul de a reitera o informaţie cunoscută deja, voi menţiona că Suedia e unul dintre cei mai mari donatori în RM. În 2009, bunăoară, am venit cu o contribuţie de peste 15 mln. de euro pentru ţara dvs., scopul cooperării noastre fiind să ajutăm RM în procesul de integrare europeană. Ne-am axat, preponderent, pe acordarea asistenţei în implementarea reformelor pe asemenea sectoare-cheie pentru o ţară, precum buna şi democratica guvernare, consolidarea competitivităţii în regiunile rurale şi reducerea vulnerabilităţii din domeniul energetic. Noua strategie de cooperare moldo-suedeză pentru anii 2011-2014, la care se lucrează împreună cu partenerii din RM şi care va fi gata până la sfârşitul anului, se focusează şi mai mult pe integrarea europeană, care va fi un scop primordial al acestui document. De asemenea, ne vom axa pe promovarea reformelor în administraţia publică, pe asigurarea drepturilor omului, pe securitatea energetică şi protecţia mediului, pe dezvoltarea economică şi promovarea exporturilor. Suedia este prezentă de mai mulţi ani în RM şi e important să fim aici şi acum, când ţara face eforturi mari pentru a se apropia de UE.

- Şi dacă ar fi să vorbim de schimburi culturale?
- Mi-ar plăcea ca moldovenii să cunoască mai multe din cultura suedeză şi viceversa. Mă mândresc cu faptul că am înscris file importante în istoria cinematografiei, prin regizori ca Ingmar Bergman. Avem şi un patrimoniu muzical impresionant şi mă mândresc cu faptul că, atunci când se vorbeşte de muzica suedeză, primul nume care le vine tuturor în minte e ABBA, care de asemenea a făcut istorie. Cât priveşte noile tendinţe, cred că ar trebui s-o întreb pe fiica mea, Klara, care, la 17 ani ai ei, e la curent cu toate noutăţile.

- În interviul pe care l-am realizat în vară, colegul dvs., Julius Liljeström, spunea că „alegerile nu trebuie să influenţeze nici reformele, nici vectorul european al RM”. Dvs. aţi venit la Chişinău în chiar ajun de alegeri...
- Şi pot repeta acelaşi lucru: niciun fel de alegeri nu trebuie să dezbată RM de pe calea europeană pe care ea merge cu hotărâre în ultimul an şi nici să stopeze reformele. Evident că vom supraveghea ca procesul electoral să întrunească standardele democratice şi, totodată, sper ca forţele politice care vor guverna RM după acest scrutin să fie la fel de unite şi determinate în a duce ţara dvs. în UE. Este un lucru crucial pentru Moldova. Sunt convinsă, Uniunea Europeană este cheia şi pentru prosperarea economică a ţării dvs., şi pentru asigurarea plenară a drepturilor omului - deci, cheia pentru viitor.

- Este posibil ca, într-o zi, Suedia să pledeze pentru aderarea RM la UE?
- Ceea ce facem acum e să vă dăm o mână de ajutor, în care scop, împreună cu Polonia, am şi lansat Parteneriatul Estic. Este un instrument excelent pentru apropierea de UE şi RM a avut inteligenţa să folosească din plin acest instrument. Toată lumea a remarcat progresele făcute de ţara dvs. în cadrul Parteneriatului, începând de la negocierea Acordului de Asociere RM-UE şi terminând cu lansarea dialogului privind liberalizarea regimului de vize.

- Dacă spuneţi, cu optimism, că cheia pentru viitorul RM este apropierea de UE şi racordarea la valorile europene, să înţelegem că suedezii - care relativ recent, în 1995, au devenit cetăţeni europeni - încă nu sunt marcaţi de euroscepticism, cum li se întâmplă periodic francezilor sau italienilor...
- Este adevărat că, timp de mai mulţi ani, suedezii nu au trăit un prea mare sentiment de fericire vizavi de posibila lor aderare la UE. Eram undeva în nordul continentului, iar integrarea se întâmpla cumva mai la sud... Acest lucru s-a produs, totuşi, şi aş zice că acum, după 15 ani, atitudinea oamenilor e total diferită. Acest lucru a devenit evident mai ales în 2009, când Suedia a deţinut preşedinţia UE. Astăzi ne simţim suedezi, dar ne simţim şi europeni. Astăzi, concetăţenii mei nu spun doar: „Noi suntem în Europa”. Ei spun, cu mândrie: „Noi suntem Europa!” şi cred că aceasta e o evoluţie spectaculoasă.

- Vă mulţumesc pentru interviu şi sper ca, într-un viitor nu prea depărtat, şi concetăţenii mei să poată spune, cu mândrie: „Noi suntem Europa!”.