Astăzi 20 Ianuarie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la 19 Ianuarie 2018
Abonamente

Interviu 16 Martie 2017, ora 09:20    Din editia print

INTERVIUÎnnobilați-vă viața cu idealul Unirii!

Marime Font

Un om al naturii, un om al fotografiei, un om al Patriei. Astfel, este cunoscut ecologistul Alecu Reniță. Puțini știu ce se ascunde după obiectivul aparatului de fotografiat al lui Alecu Reniță, care imortalizează cele mai frumoase peisaje ale naturii. Puțini știu despre omul care și-a jertfit cei mai frumoși ani din viață pe altarul naturii, de aceea în interviul ce urmează veți afla despre un alt Alecu Reniță, deputat în primul Parlament care a trecut prin GULAG-ul sovietic și un luptător pentru idealul re-Unirii.

- La doar 20 de ani, pentru activitate naționalistă, la comanda KGB, ați fost condamnat la trei ani în „lagărele de reeducare sovietică”. Cum ați trecut peste această perioadă ca mai apoi să deveniți o persoană marcantă în istoria Țării?

- „Lagărele de reeducare sovietică” aveau misiunea să bage spaima în oameni pe toată viaţa şi să-i scoată pentru totdeauna din orice circuit social şi profesional. În acele timpuri de teroare „paşnică” şi de laşitate colectivă, se ducea o luptă cumplită împotriva fiinţei româneşti a Basarabiei, a Transnistriei şi a Bucovinei, în transformarea a peste cinci milioane de români moldoveni, bucovineni şi transnistreni în homo sovieticus. „Reeducarea” se făcea în societate şi în lagăre, iar testul de promovare presupunea în mod obligatoriu o doză letală de ură faţă de neamul tău, şi faţă de tot ce însemna România. Atunci s-au pus bazele românofobiei, atunci se producea pe bandă rulantă moldovenii care îşi făceau carieră prin cultivarea urii faţă de naţiunea română, atunci partidul comunist susţinut de Academia de Știinţe şi de o armată de colaboraţionişti fabrica „limba moldovenească şî nărodu moldovinesc”. Livada plantată de regimul de ocupaţie sovietică acum rodeşte din plin. Dodon şi susţinătorii săi sunt roadele otrăvite ale seminţelor aruncate în acele timpuri pe pământul Basarabiei. Nici atunci, nici acum, nu am permis şi nu permit nimănui, să-mi schimbe originile, să-şi şteargă picioarele de naţiunea mea, să port un buletin de identitate fals. Dictaturile pot ucide omul, dar nu şi idealurile lui. Iar un om care crede în idealurile naţiunii din care face parte are mai multe şanse să supravieţuiască GULAG-ului şi „reeducării sovietice”. E un răspuns la întrebarea cum am trecut peste acea perioadă, când au încercat în fel şi chip să-mi taie aripile. Idealul naţiunii române a fost, este şi va rămâne idealul unităţii naţionale. În afara acestui ideal începem să ne pierdem identitatea şi treptat suntem asimilaţi de imperiile prădalnice.

Ideologhiceski ne podlejit perevospitaniu

- GULAG-ul sovietic v-a furat trei ani din viață. Dacă nu ar fi fost acel moment, ați fi mers pe altă cale?

- Nu cred că putea fi altfel. GULAG-ul m-a ajutat să văd monstrul din interior şi să înţeleg până la capăt nenorocirea care a lovit Basarabia la 28 iunie 1940, când a fost ocupată de Uniunea Sovietică. Suferinţele ori te distrug definitiv, ori te întăresc. Din lagărul lor de „reeducare” eu am ieşit cu verdictul „magiştrilor” că „ideologhiceski ne podlejit perevospitaniu”(n.red.: nu se supune reeducării ideologice), osânditul nu poate fi reeducat. În fond, era o sentinţă pentru toată viaţa şi, drept rezultat, am fost hăituit, supravegheat şi ţinut departe de Chişinău încă opt ani. Oriunde mi-am găsit un loc de muncă, nu mi-am vândut niciodată identitatea pe un blid de linte. Nu am ascuns nicăieri că sunt român şi Patria mea adevărată este România, şi nu Uniunea Sovietică. De aceea, nu cred că aş fi avut alt drum, dacă regimul de ocupaţie sovietică ar fi încercat să mă „reeduce” altfel, adică să mă ia în nomenclatura lor, să-mi dea o funcţie înaltă, de unde să mă ocup cu deznaţionalizarea românilor din Basarabia.

- De-a lungul timpului ați fost în fruntea tuturor proceselor de renaştere naţională și în prezent sunteți un militant al Unirii. Aceste valori naționale pentru care luptați, în ce măsură vă caracterizează?



- Pentru mine valorile naţionale nu sunt forme fără de conţinut şi nici trepte pentru a urca la posturi cât mai înalte. Valori ca pământul strămoşesc, limba română, alfabetul latin, tricolorul, credinţa, cultura şi civilizaţia românească, istoria naţională, Eminescu, unitatea tuturor românilor, cultul pentru părinţi şi înaintaşi, reprezintă coloana vertebrală a poporului român. Basarabenii „reeducaţi” de regimul de ocupaţie sovietică dispreţuiau aceste valori, considerându-le străine şi periculoase. În anii 1985-1991, a trebuit să declanşăm un lanţ întreg de procese, care să le arate românilor moldoveni valorile lor adevărate, şi nu falsurile şi surogatele sovietice. Mişcarea de renaştere şi eliberare naţională a fost cel mai frumos lucru pe care l-au făcut românii basarabeni în a doua jumătate a secolului XX. Ne-am dorit foarte mult ca această uriaşă energie populară şi Mişcare să fie încununate cu Actul Unirii, cu reîntoarcerea Basarabiei Acasă, la sânul Patriei Mame - România. Rostul vieţii mele îl regăsesc în păstrarea şi perpetuarea acestor valori naţionale şi, în primul rând, în reîntregirea naţiunii române.

Peste tot unde răsună limba română mă simt ca acasă


- Unde este inima lui Alecu Reniță - în România sau în Moldova? Și de ce ?

- Moldova înseamnă România, aşa cum Bucovina, Ardealul, Oltenia sau Dobrogea înseamnă tot România. Peste tot unde răsună limba română mă simt ca acasă. Mă simt foarte legat de Basarabia mea natală, dar cred că am aceleaşi legături adânci cu blânda Moldovă de dincolo de Prut, cu legendara Transilvanie, cu fabulosul Maramureş, cu dulcea Bucovină, cu încântătoarea Oltenie, cu mirifica Dobroge. Avem cea mai frumoasă Ţară de pe glob şi inima mi-i peste tot acolo unde e România, care începe de dincolo de Nistru şi ajunge până dincolo de Tisa, de Carpaţi, de Dunăre şi de Marea Neagră. E foarte greu de înţeles cum unii din cei tineri nu-şi văd Ţara în toată frumuseţea şi dimensiunea ei. Avem datoria să-i ajutăm să vadă Ţara întreagă, nu pe bucăţi.

- Anul 2018 va fi al Unirii?

- Unirea porneşte din suflet, din convingere, din voinţa colectivă de a face dreptate Basarabiei noastre natale. Fraţii din dreapta Prutului ne aşteaptă Acasă din august 1944, dar decizia finală rămâne după noi, cei din actuala R. Moldova. Iar aici, cuvântul decisiv ar trebui să-l aibă generaţiile tinere, fiindcă e nedrept să ai suficientă libertate în alegere şi să aştepţi ca Moscova să-ţi hotărască soarta sau să vină alţii să-ţi facă Unirea. Noi am participat la distrugerea Uniunii Sovietice, am votat Declaraţia de Independenţă faţă de Kremlin, am adus limba română, alfabetul latin, tricolorul românesc în Basarabia, dar nu ne-a reuşit să ducem până la capăt cea mai frumoasă operă - Unirea. Istoria parcă a dorit să lăsăm cel mai important lucru altei generaţii. Îndemnul meu către cei tineri este să formaţi Generaţia Unirii, să vă înnobilaţi viaţa cu idealul Unirii, ideal pentru care au luptat buneii şi părinţii voştri. Timpul este favorabil, iar anul 2018 are o mare încărcătură simbolică. Nu lăsaţi Unirea pentru o altă generaţie. Istoria vă aparţine!  

Un articol de: Irina Tabaranu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 19 Ianuarie 2018, ora: 14:56

Zeci de elevi şi profesori au fost premiaţi la Gala tinerelor talente, ediţia 2017

Circa 50 de elevi şi peste 40 de profesori de la şcoli de arte, licee şi colegii cu profil artistic din ţară au fost premiaţi astăzi de către Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării în cadrul Galei tinerelor talente, ediţia a II-a, care s-a desfăşurat la Muzeul...

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 18 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Bradul sau hoțul

În fiecare an în preajma sărbătorilor apare problema bradului. Pe de o parte cei ca mine – nici un Crăciun fără brad, pe de altă parte cei cu adevărat eco – bradul poate lipsi, iar o altă parte derutată și declarată eco – brad de plastic, uitând că fabricarea acelor...

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Mărul, inelul sau cununa

De Crăciun am ajuns acasă, în Țara Făgetului, unde – cum v-am mai spus și în alți ani – există cele mai frumoase cete de colindători: dubașii.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Ianuarie 2018, de Dan Nicu

Dodon trebuie să plece

R. Moldova s-a transformat într-un stat în care e nevoie ca Parlamentul să-l suspende, din când în când, pe preşedinte, și să se poată face modificări în structura Guvernului.

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Crăciunul în tranșee

De sărbători avem mult timp liber și de multe ori îl consumăm, cu rost sau fără, în fața televizoarelor, ceea ce ne face să ne întrebăm despre cum sărbătoreau oamenii altădată.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 15 Ianuarie 2018, de Constantin Tănase

... pe sub deal, pe sub pădure...

 (Fabulă modernă cu morală eternă) ... cu alte cuvinte, pe sub deal, pe sub pădure se duc fetele la mure. Să se știe însă că treaba nu-i simplă, ci intercontextuală, alegorică, misterioasă și geopolitică, deoarece, dealul e fiul legitim al Carpaților, iar pădurea e fiica dreaptă a...

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul