Ex-directorul SIS consideră că AIE este îmbătată de putere şi, dacă nu se va trezi, comuniştii vor reveni în forţă

Valeriu Pasat, fostul director al SIS, relatează în exclusivitate pentru TIMPUL despre cum a fost acuzat, în 2005, de uzurpare a puterii în stat şi de tentativă de omor. El îi solicită lui Marian Lupu crearea unei comisii parlamentare pentru studierea dosarelor sale şi nu exclude că protestele lui Roşca sunt finanţate de Tiraspol. Pasat ne asigură că finisarea dosarului Cubreacov va arăta faţa adevărată a „acestor băieţi”…

- Dle Pasat, unul dintre cele mai discutate subiecte în ultimul timp în mass-media din RM ţine de acuzaţiile de uzurpare a puterii de stat, aduse de Roşca şi Voronin guvernării actuale. Aceiaşi acuzatori v-au incriminat şi dvs., în 2005, că aţi fi pregătit, cu sprijinul Moscovei, omorul lui Roşca şi uzurparea puterii. De ce se foloseşte aceeaşi lozincă?
- Istoria stalinismului ne arată că comuniştii n-au putut să inventeze altceva decât aşa-zise tentative de uzurpare a puterii şi de omor al celui mai „genial” om din URSS, Iosif Stalin. Aşa că nu m-aş mira dacă degrabă se va anunţa la Chişinău că se pregăteşte un atentat contra cuiva din comitetul lui Roşca... Voronin a avut o şansă unică de a menţine relaţii strategice cu toţi vecinii, inclusiv cu Rusia, de care depindem în plan economic, dar, ca şi Roşca, el a preferat să-şi facă duşmani din toţi. Mai întâi m-a acuzat la „Eho Moskvî” că aş fi vândut MiG-urile duşmanilor ţării, ca apoi să învinuiască Rusia de tentativă de lovitură de stat, ca apoi Băsescu şi Saakaşvili să-i devină prieteni, ca apoi să le întoarcă spatele. Le-a propus ruşilor să pregătească planul Kozak, a vizat filă cu filă de două ori, ca apoi să se răzgândească. Comuniştii au avut singurul scop de a se menţine la putere, iar urmările acestei politici distructive ne vor face să suferim încă mult timp. AIE trebuie să repare greşelile lui Voronin.

„Şi lui Stalin i se năzărea că cineva vrea să-l omoare”

- Din lista pretinşilor killeri ai lui Roşca mai fac parte Urecheanu, Pleşca şi alţii. De unde porneşte această manie a sa de a se declara drept victimă a unor asasinate închipuite?
- Precum ziceam, şi lui Stalin i se năzărea că cineva vrea să-l omoare. E greu de spus ce-i cu Roşca… Trebuie să vorbim cu specialişti din domeniul respectiv. Avem în Partidul Popular Democrat un psihiatru foarte bun, îi zice Ion Răzlog.

- Dar de ce, în 2005, anume dvs. aţi fost ales ca ţintă a atacurilor lui Voronin şi cu ce scop a lansat el atunci acuzaţii atât de dure Rusiei?
- După ce Voronin a fost ales preşedinte, m-am prezentat la el cu raportul de demisie, explicându-i că nu împărtăşesc ideile PCRM. Invocând legăturile mele cu Rusia, m-a convins să rămân, dar n-a putut să uite cele întâmplate. Însă relaţiile sale cu Rusia s-au tensionat după ce Moscova aflase despre încercarea sa de a comercializa armament din dotarea Armatei Naţionale gherilelor cecene. Deşi contractul era încheiat, SIS, împreună cu FSB, a lucrat foarte productiv pentru a stopa tranzacţia. Tocmai intenţionam să-i prezint preşedintelui lista ofiţerilor care meritau să fie menţionaţi, când am aflat că el însuşi stă în spatele „afacerii”. Imediat după aceasta, Voronin m-a demis din fruntea SIS. El s-a arătat foarte deranjat şi de faptul că am fost angajat la una din cele mai mari companii din Rusia, RAO EES, condusă de Anatoli Ciubais. Deşi în 2001-2004 am activat la Academia de Ştiinţe şi nu aveam interdicţia de a părăsi ţara ca deţinător de secrete de stat, am vrut să-l anunţ despre plecare mea. El nu m-a primit, ca peste câteva zile să fiu invitat la Procuratură. Ca să mă constrângă, au început să răscolească activitatea mea anterioară la ambasada de la Moscova, incriminându-mi nişte fleacuri. Şi mai tare s-a supărat Voronin după ce am reprezentat RAO EES la negocierile cu Tiraspolul privind procurarea Centralei de la Cuciurgan, pe care el dorea să pună mâna. Anterior, el a nedumerit Moscova, propunând rezolvarea conflictului transnistrean prin reprivatizarea tuturor obiectivelor importante din regiune. Cred că vă daţi seama cine din anturajul său ar fi putut să devină astfel stăpânul Transnistriei… Dar cel mai tare l-a scos din sărite discursul meu la aşa-zisul Congres al gastarbeiterilor din Moscova atunci când relaţiile moldo-ruse erau atât de critice, încât unele voci din Rusia optau pentru introducerea restricţiilor economice şi a regimului de vize pentru moldoveni. Am declarat că mă voi opune politicii Chişinăului în această privinţă şi urma să înmânez rezoluţia congresului preşedintelui Putin. Asta n-a mai putut-o răbda şi pentru că îşi dorea ca Moscova să cunoască un singur nume în RM – numele Voronin.

„Ursu a tutelat contrabanda cu spirt din Transnistria”

- Şi nu era suficient să vă deschidă doar dosarul MiG-urilor, pentru care aţi fost condamnat la un deceniu de puşcărie?
- Dosarul cu privire la uzurparea puterii a fost plăsmuit în laboratoarele comuniste mai devreme, dar pe mine m-au înştiinţat despre el după ce fusesem condamnat în cazul MiG-urilor. Şi nu Voronin a deschis acest dosar, ci ex-directorul SIS, Ion Ursu – fostul meu adjunct, pe care l-am susţinut tot timpul, iar după ce divorţase i-am oferit un apartament de la Ministerul Apărării. Toate probele din dosar s-au axat pe o scrisoare a lui Ursu către Roşca, în care se spune că eu şi Ilie Ilaşcu am pus la cale o lovitură de stat şi asasinarea liderului PPCD. Recunosc că, în 2005, vorbeam cu toţii că trebuie să scăpăm de năpasta comunistă. Şi în lucrările mele am condamnat crimele comunismului, dar nu-i niciun temei ca, pornind de la aceste convingeri, să mi se incrimineze pregătirea unei lovituri de stat. De aceea, în 2007, am solicitat spicherului Marian Lupu să creeze o comisie parlamentară pentru a studia temeinicia acestor dosare. Nu mi-a răspuns, dar am să-l mai rog o dată, pentru că acum nu mai este comunist. Ca să nu se repete asemenea cazuri, trebuie neapărat să fie dată o apreciere acestui precedent.

- Ce interes avea Ursu să vă persecute, dacă l-aţi ajutat?
- Voronin numea în funcţii doar oameni cu păcate, pe care putea să-i manipuleze.

- Care au fost păcatele generalului Ursu?
- Fiindu-mi adjunct la SIS, el a tutelat contrabanda cu spirt din Transnistria încoace. Acest lucru a fost demonstrat de securitatea internă a SIS şi Ursu s-a ales cu o mustrare aspră.

„Roşca căuta bani de la partidele ruseşti”

- Din declaraţiile lui Roşca, reiese că la început dvs., prin intermediul ex-viceministrului Apărării, generalul Guboglo, aţi insistat să discutaţi cu el. Întâlnirea ar fi avut loc noaptea, la sediul PPCD, unde i-aţi fi propus să organizeze proteste după alegerile din 5 martie 2005, asigurându-l că acestea vor fi finanţate de ruşi, inclusiv de autoritatea criminală Grigori Caramalac...
- Pe Caramalac nici nu-l cunosc, chiar dacă, fiind şef la SIS, am acumulat materialele despre finanţarea campaniei electorale a PCRM de către el. Voronin ştia despre aceasta. Iar întâlnirea cu Roşca nu eu, ci el a solicitat-o insistent. A aflat că Guboglo se mută în România şi l-a rugat să-i vândă casa din Chişinău. Roşca îl întreba permanent ce ştiu eu despre răpirea lui Cubreacov şi se arăta deranjat. Pe urma a cerut să se întâlnească cu mine. La sediul PPCD, Roşca a insistat să discutăm într-un birou anume, dar eu am propus să trecem în altul.

- De ce?
- Păi, cunosc foarte bine acest personaj şi… N-am dorit pur şi simplu.

- Vă temeaţi că va înregistra discuţia?
- Prea tare insista să mă aşez pe un scaun anume şi presupuneam că ar putea merge la provocări. În discuţie, m-a rugat mult să intervin pe lângă partidele de dreapta de la Moscova, ca să-i susţină partidul. Bine, i-am spus uimit, dacă ar fi luat bani de la Bucureşti, aş înţelege, dar aşa – de la Moscova? „Ne vajno! Principalul bani să fie”, a zis el. Am refuzat. Peste câteva zile m-au arestat.

„Arma lui Vieru a fost cuvântul şi Roşca voia să-l neutralizeze”

- Culmea prostiei a fost apariţia în acest dosar a lui Grigore Vieru, bănuit de implicare în această operaţiune. Cum s-a întâmplat?
- Vieru nu a fost acuzat, ci presat, căci toată lumea înţelege că din el nu prea iese un terorist. Arma sa principală a fost cuvântul şi Roşca voia să-l neutralizeze. Noi am nimerit în aceeaşi barcă, trecând împreună, de câteva ori, hotarul cu România. Plecam la Patriarhia Română, căci Vieru mi-a făcut cunoştinţă cu PF Teoctist când lucram la un proiect ştiinţific şi căutam acces la arhivele Patriarhiei. Dar grănicerii au raportat la SIS şi de aici toate s-au pornit… După eliberarea mea, când aveam interdicţia de a reveni acasă, îl găseam la telefon veşnic mâhnit. „Fluxul” turna fel de fel de murdării peste el. Prea neomeneşte s-a procedat faţă de acest om atât de bun.

- La Bucureşti, adaugă Roşca, v-aţi întâlnit cu Ilaşcu şi i-aţi propus să se alăture protestelor postelectorale din Chişinău cu scopul de a-l ucide pe el şi de a răsturna Puterea. Ce aţi discutat cu Ilaşcu?
- Când Ilaşcu a fost eliberat, eu l-am primit de la autorităţile din Tiraspol. Şi acum, fiind la Bucureşti, i-am propus să ne întâlnim. I-am sugerat să revină acasă, să-şi reia cetăţenia RM, să se plaseze în fruntea mişcării anticomuniste, căci mandatul de senator român îi va expira. N-am vorbit ceva deosebit. Cum să-i propun cetăţeanului şi senatorului român, reprezentantului României la APCE, să vină în fruntea unor proteste în RM şi să facă de râs o ţară întreagă?

„Voronin l-a minţit pe Patriarhul Alexii al II-lea”

- Vorbeaţi cu toţii că e cazul să scăpăm de comunişti. Cum vă propuneaţi s-o faceţi?
- Să se unească toţi şi să voteze altă guvernare. Fiind audiat, Ilaşcu a confirmat că, la acea întâlnire, nici n-am pomenit cuvintele „Roşca” sau „lovitură de stat”. Apăreau întrebări şi faţă de locul întâlnirii noastre. Explic. L-am invitat la un restaurant din apropierea sediului „Lukoil-România”, unde mă întâlneam cu colegii din SRI pe când activam la SIS. Nu cunoşteam alt local la Bucureşti…

- Cum să înţelegem susţinerea masivă pe care v-o acorda Moscova, inclusiv Kremlinul, când eraţi închis, deşi nu eraţi cetăţean rus?
- Care putea să fie reacţia Kremlinului faţă de un cetăţean străin, învinuit că a pus la cale o lovitură de stat la indicaţia Moscovei? Nu putea să nu reacţioneze nici şeful meu, Ciubais, care l-a avertizat pe Voronin că va avea mari probleme. Le-a avut, cu părere de rău, RM. Întrebaţi-i pe producătorii de vinuri, şi nu numai.

- Să fi fost aşa, ne-ar mai fi vizitat atunci Patriarhul Alexii al II-lea?
- Persoane din anturajul Patriarhului mi-au relatat că PF Alexii a acceptat să vină la Chişinău, solicitând eliberarea mea. Voronin i-a promis că aşa va fi. Mitropolitul Vladimir mi-a povestit că, la despărţire, PF Alexii l-a întrebat pe Voronin: „Eu plec, dar cum rămâne cu Pasat?”. Şi acela a zis: „M-am răzgândit”. Vă asigur că toate plânsetele lui Voronin prin bisericile din Moscova au fost spectacole. Un creştin nu procedează aşa.

- Roşca spunea că şi Urecheanu era susţinut de Rusia în 2005. E adevărat?
- Rusia este o ţară prea serioasă şi puternică, ca să-i angajeze pe alde Urecheanu, Pasat sau Vieru în rol de organizatori ai loviturilor de stat...

„Gheorghe Mihai mi-a filat familia”

- Dacă Lupu va crea comisia pe care aţi solicitat-o, rezultatele acesteia ar putea fi egale cu zero, ca în cazul comisiei parlamentare ce a elucidat evenimentele din aprilie 2009. Aţi cerut şi Procuraturii să-i atragă la răspundere pe Voronin şi Roşca, dar vă asigur că nu se va întâmpla nimic. Observaţi că AIE protejează fărădelegile comuniştilor?
- Mă miră poziţia AIE, care nu-i atinge pe comunişti în speranţa că va obţine voturi pentru alegerea preşedintelui. Dar nu va fi aşa. Într-adevăr, fiind achitat pe toate dosarele, am solicitat anul trecut procurorului general, dlui Zubco, să-i invite pe Roşca şi Voronin şi să-i întrebe în ce temei m-au acuzat de lovitură de stat, să ceară explicaţii şi de la procurorii care mi-au investigat dosarele. Am ocupat şi eu funcţii în această ţară şi aşteptam să-mi răspundă, din respect, procurorul general. Dar mi-a răspuns cineva, căruia i-am uitat numele şi care spunea că nu s-au depistat încălcări din partea colegilor săi…

- Ciudat e şi faptul că procurorii care v-au acuzat fie au rămas în funcţii, fie au fost avansaţi…
- Să vă dau un exemplu. În cadrul examinării în instanţă a dosarului MiG-urilor, m-a mirat curajul lui Ion Ciubuc. El a prezentat instanţei hotărârea Guvernului, semnată de el, prin care eu eram obligat să pregătesc predarea avioanelor şi a menţionat că, de-aş fi refuzat, puteam fi demis din funcţie sau judecat. Şi s-a adresat instanţei: „Semnătura este a mea, a prim-ministrului! Eu trebuie să fiu arestat! De ce nu mă arestaţi?”. Au plecat capul şi judecătorul, şi procurorul. Toţi cei peste 20 de martori au fost din partea învinuirii, dar niciunul n-a spus că eu sunt vinovat. Cu toate astea, judecătoarea Vasilevici a scris că Pasat nu-şi recunoaşte vina, care a fost demonstrată de martorii: Ciubuc, Snegur, Moţpan etc. Aceştia au depus indignaţi un recurs la Curtea Supremă de Justiţie, însă Vasilevici nu a mai fost sancţionată. Iar procurorul care a insistat să-mi dea ani grei de puşcărie, Ruslan Toma, a fost avansat din gradul de locotenent în cel de maior peste două zile după sentinţă. Eu cred că Zubco nu-i demite pe aceşti procurori pentru că nu are de unde alege alţii. E un pas foarte greşit! Oricum, eu aştept ca toţi cei care m-au ţinut închis 858 de zile - şi de la SIS, şi de la MAI -, să fie traşi la răspundere, chiar dacă omul care s-a ocupat de filajul familiei mele, Gheorghe Mihai, a devenit director la SIS.

„Roşca redacta ştirile despre Pasat de la „Moldova 1”

- Cum v-a filat familia Gheorghe Mihai?
- După ce am fost arestat, soţia mea a fost invitată la Consiliul Europei. Acolo era şi Voronin, care era întrebat ce fel de democraţie e în RM, dacă avem un deţinut politic. El a rugat-o pe soţia mea să nu vorbească contra lui şi i-a promis că, revenind în RM, o va primi în audienţă şi va rezolva problema mea. Ea s-a ţinut de cuvânt, dar Voronin i-a întors-o la Chişinău: „El n-are nimic cu avioanele, dar va sta mulţi ani la puşcărie”... Soţia s-a interesat care e vina mea, la care Voronin i-a răspuns că şi ministrul Gaiciuc, cel care a pregătit armamentul pentru ceceni, a fost pedepsit pentru păcatele sale. Cu mojicia ce-l caracterizează, îşi bătea joc de nevasta mea, căci Gaiciuc a fost trimis ambasador în Belgia. Apoi, ministrul de Externe, Stratan, le-a cerut socoteală subalternilor săi de ce a ajuns soţia lui Pasat la CE. Tot Stratan anunţa ambasadorii străini că aş fi un criminal care pune la cale invazia rusească în RM. Şi MAI, şi SIS au fost puse pe picioare ca să-mi împiedice consoarta să plece în Europa. Ei au distrus şi tirajul cărţii mele „Calvarul”, despre deportările din anii 1940-1950, tipărită la Chişinău după arestarea mea. Atunci soţia l-a rugat pe Ciubais să-mi editeze volumul. Se întreba şi Constantin Tănase în TIMPUL: cum se face că ruşii au tipărit „Calvarul” în română? Apoi, soţia a semnat un contract privind editarea volumului cu Gheorghe Erizanu, şeful Editurii „Cartier”. Peste jumătate de oră, Erizanu a fost vizitat de doi ofiţeri, care l-au avertizat că va avea probleme în cazul în care nu va renunţa la contract. Gheorghe Mihai trebuie să dea explicaţii la comisia parlamentară. Şi Ursu trebuie să explice de ce mi-a ascultat nelegitim telefoanele şi am fost filat până în 2005. Iar Roşca - să demonstreze de ce a efectuat, ca vicespicher, 23 de deplasări peste hotare - toate legate de cazul Pasat şi de ce mă denigra în faţa ambasadorilor de la Chişinău...

- Ce le spunea?
- Păi, nici oamenii bolnavi nu vorbesc aşa... Roşca mai trebuie să lămurească - şi jurnaliştii de la „Moldova 1” vor confirma - de ce le redacta ştirile despre Pasat. Aceeaşi comisie trebuie să cerceteze de ce generalii Ursu şi Papuc au fost decoraţi de către Voronin cu câte încă o stea de general imediat după reţinerea mea…

- Gheorghe Papuc a fost implicat în reţinerea dvs.?
- Papuc a fost unul dintre executori, dar operaţiunea reţinerii mele în Aeroportul Chişinău a fost condusă de viceministrul Vladimir Botnari. Trebuie audiat şi politicianul, care toată viaţa s-a lăudat că luptă cu KGB-ul şi care, fiind în acelaşi avion, şoptea la telefon: „Pasat e în avion”.

- Cine era el?
- (Zâmbeşte) Să le dăm voie să afle asta deputaţilor din comisia care sper că va fi creată.

„Se repetă precedentul rusesc din 1917”

- Recent, comunistul Zurab Todua a declarat la o emisiune TV că dvs. chiar sunteţi vinovat de cele ce vi s-au incriminat. Reiese că PCRM declară nesupunere nu doar autorităţilor, ci şi justiţiei, care v-a achitat…
- Todua face parte din PCRM, unde toţi gândesc ca Voronin. Eu mă întreb altceva: cum poate Todua, fiind cetăţean rus, să tolereze acuzaţiile aduse Rusiei de către şeful său de partid şi să semneze sub ele? Îmi pare rău că guvernarea, în loc să dea o ripostă promptă comuniştilor, se uită la ei cu ironie. Însăşi nesupunerea faţă de autorităţi este o chemare deschisă la lovitură de stat. Mai avem un precedent similar în istorie. În februarie 1917, ruşii se jucau de-a democraţia, se certau în Dumă, premierul Kerenski se declara politicianul nr. 1. Istoria se repetă exact. Ce a urmat? O lovitură de stat, soldată cu sute de mii de morţi. Comuniştii de astăzi profită de destabilizarea din RM. Am rămas uimit că fostul şef al SIS, Reşetnicov, aduce oameni la şedinţele comisiilor parlamentare, bate din palme, strigă „Jos Alianţa!”. Parcă am fi la o grădiniţă de copii, unde unul nu-şi mai dă seama de ceea ce face, iar educatorii se fac că nu-l văd…

- Alt fost şef al SIS, Anatol Plugaru, s-a aliat cu Roşca şi strigă „Jos pederaştii!”…
- Încă nu mi-am schimbat părerea foarte bună faţă de dl Plugaru, deşi m-a mirat prezenţa sa în acest ГКЧП. Este un om de o altă pregătire, care judecă. Mă rog, este decizia măriei sale şi eu nu pot să intervin. Regret doar că a ajuns alături de Roşca – el, care ştie mult mai multe lucruri decât alţii, inclusiv că cine se leagă cu Roşca o termină rău.

„Comuniştii uzurpă astăzi puterea în stat”

- Ce măsuri concrete ar trebui să ia guvernarea ca reacţie la declaraţiile de nesupunere ale comuniştilor ?
- La declaraţiile de nesupunere ale liderilor locali trebuie să reacţioneze Direcţia de apărare a regimului constituţional a SIS. Cei care declară nesupunere urmează să fie traşi la răspundere penală. Însă la noi ministerele de forţă au fost împărţite după criterii de partid şi nu există o conlucrare între ele. Iar comuniştii joacă pe această divizare şi cheamă populaţia la nesupunere. Iată uzurparea! Asta este lovitură de stat. AIE trebuie să-şi scadă urgent din ambiţii, să depolitizeze organele de forţă şi să-şi creeze relaţii mult mai bune cu Rusia, deoarece cu Occidentul stăm bine la capitolul respectiv. O ţară, ca RM, trebuie să aibă relaţii avantajoase cu toţi cei care decid în lumea asta. Oamenii aşteaptă soluţii şi nu mai cred reportajelor TV despre demnitari care taie panglici. La noi ţara s-a transformat în teritoriu, iar populaţia - în electorat. Fiecare demnitar se uită la acest teritoriu prin prisma intereselor sale şi lasă populaţia să aştepte până la următoarele alegeri. Dacă va sta cu mâinile în sân, AIE o va termina prost. Lumea i-a crezut că vor scoate la iveală crimele comuniştilor, că vor demonstra prin exemple dictatura Voronin. În noiembrie 2009, spuneam că, în caz contrar, comuniştii vor reveni în forţă. Din păcate, se pare că anume aşa va fi…

- Protestele lui Roşca sunt sprijinite de forţe din exterior?
- Nu ştiu, dar imaginaţi-vă care este reacţia Tiraspolului faţă de situaţia de aici. O bucurie nemaipomenită! Ei acum le spun alegătorilor că şi-au ales un nou preşedinte, care propune soluţii interesante pentru viitor, pe când Chişinăul se îneacă în mitinguri. În plan operativ, este un lucru binevenit pentru Tiraspol.

„Nu exclud că Roşca este finanţat de Tiraspol”

- Ar putea Tiraspolul să-l susţină pe Roşca şi din punct de vedere finacnciar?
- Nu se exclude. În ultimii 20 de ani de zile, Tiraspolul a făcut mult pentru a sprijini forţele care au destabilizat situaţia aici. O spun cu text deschis, dar nu dau nume.

- Şi protestele PPCD din 2002 au fost finanţate de Tiraspol?
- Nu dau nume, nici sume, dar aşa ceva a fost. Voronin cunoaşte tehnologia aceasta. Când a venit la putere, noi l-am informat cine şi pe cine a susţinut până atunci.

- Ion Sturza spune că Roşca are de plătit nişte poliţe încă din anii 1987-1988. Despre ce este vorba?
- Să vă răspund?

- Da, dar mai clar decât Sturza, vă rog…
- Referitor la biografia adevărată a dlui Roşca nu am dreptul să vorbesc, dar să mint nu doresc. Vedeţi că v-am spus mai clar?

- Adică a colaborat cu serviciile secrete şi nu aveţi dreptul să-l divulgaţi?
- Nimeni n-o să vă spună niciodată nimic mai mult...

- De ce v-a învinuit el că aţi vrea să-l ucideţi?
- El va fi folosit de orice guvernare.

- Din cauza poliţelor din 1987?
- Nu ştiu. El înţelege că nu mai are viitor şi alianţa dintre el şi Voronin va fi de lungă durată.

- Aceasta a fost încheiată în 2000, 2005 sau mai devreme?
- Nu mai devreme de protestele din 2002, când Roşca umbla prin copaci.

„Cazul Cubreacov ar arăta cine sunt aceşti băieţi”

- Roşca s-a aliat cu Voronin fiindcă era şantajabil?
- Nu pot să vă spun. De va dori Procuratura să finiseze cazul Cubreacov, atunci se va demonstra cine sunt aceşti băieţi. Credeţi că un om cu o experienţă foarte bogată ca Tudor Botnaru a vorbit aiurea, spunând că Cubreacov a stat la Durleşti? Eu nu cred că el vorbeşte pur şi simplu…

- Adică Burcă şi Neagu, care spun că „răpitul” a fost ascuns într-un apartament de pe str. Ismail, mint?
- Nu ştiu, eu nu m-am ocupat cu acest caz….

- De ce acest dosar se tergiversează?
- E aceeaşi greşeală a guvernanţilor, care visează că PCRM le va da voturi… Alianţa este îmbătată de putere, dar e vremea să se trezească. De vor reveni comuniştii, vă garantez că se vor pune pe rol foarte multe dosare. Eu am să insist pentru formarea comisiei privind dosarele mele, ca să nu ne trezim iarăşi aruncaţi prin puşcării. Pentru ce a stat închis un om de o cumsecădenie deosebită, Vladimir Şarban? De ce a fost persecutată ani în şir Eugenia Duca? Organele de forţă trebuie să ştie că nu mai pot să inventeze probe şi să-i asculte pe alde Voronin, care era şi procuror, şi judecător, şi preot în ţara asta.

„S-au unit doi extremişti”

- Astăzi, Voronin mai poate spera la sprijinul Moscovei?
- El trebuia să se folosească de susţinerea masivă pe care i-a acordat-o Moscova atunci când a venit la putere, dar şi-a şters picioarele de toţi. Şi Voronin, şi Roşca au luptat întotdeauna contra independenţei RM. S-au unit doi extremişti. Un lider comunist care tot timpul îşi aminteşte cât de bine era în URSS şi altul care tot timpul a declarat că RM e parte a altui stat.

- De am avea mâine alegeri, pe cine ar susţine Rusia?
- Nu fac parte dintre cei care iau asemenea decizii. Dar în acest an se împlinesc 200 de ani de la tratatul de la Bucureşti, în urma căruia Basarabia a devenit parte componentă a Imperiului Rus. Şi am găsit în arhivă un document din 1822, adresat ţarului Alexandru I de către miniştrii de Externe şi Interne ai Imperiului, care se numeşte: „Despre starea intelectualităţii în Basarabia”. Semnatarii nu propun nimic, ci doar descriu cu ce se ocupă boierii din Basarabia, artiştii, politicienii şi cum se împacă între ei. Ajungi la concluzia că ei îi propun ţarului să-i lase pe moldoveni să se mănânce între ei la nesfârşite. Dacă am schimba anul şi numele boierilor din acest text, am ajunge exact la situaţia actuală. Aici e buba. De nu vom depăşi invidia şi mâncărimea dintre noi, vom rămâne călcaţi în picioare şi de azi înainte.