Astăzi 27 Septembrie 2017, Miercuri - Ultima actualizare la 26 Septembrie 2017
Abonamente

Bună Dimineața 11 Aprilie 2017, ora 09:56    Din editia print

Marime Font

Irinei Vlah, bașcanul Găgăuziei, îi este rușine de istoria poporului său

 Moto:
„Un popor, care nu își cunoaște istoria,
este ca un copil care nu își cunoaște părinții”
(Nicolae Iorga)

a

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Încercările de a dispersa legăturile poporului român de pe ambele maluri ale râului Prut sunt tot mai accentuate și mai des întâlnite. Dacă până acum la Chișinău se făceau declarații antiromânești, deja și în alte regiuni putem auzi astfel de declarații, care, de fapt, sunt rușinoase.

Pe 27 martie, întreg poporul român a sărbătorit, într-o suflare, Marea Unire care a avut loc acum 99 de ani. Românii și-au amintit despre această zi istorică, au enumerat avantajele Marii Uniri și se pregătesc pentru înfăptuirea marelui vis care va fi marcat la cei 100 de ani. În timp ce românii au marcat acest eveniment nu doar o zi, ci chiar o săptămână, aflăm că avem persoane importante în stat care au beneficiat direct în urma acestui eveniment, dar acum le este rușine de sărbătoarea în sine.



Irina Vlah a spus despre ziua de 27 martie 1918 că în Găgăuzia acest eveniment este o ruşine istorică. Iată care a fost mesajul bașcanului Găgăuziei când a primit o circulară de la Ministerul Educației, conform căreia toate instituţiile de învăţământ din Moldova trebuiau să organizeze câteva activități cu prilejul zilei de 27 martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România:
„Vă daţi seama la ce am ajuns?... Pe teritoriul autonomiei în niciun caz nu vor avea loc acţiuni care promovează aşa-numitele evenimente legate de 27 martie 1918, despre Unirea Basarabiei cu România. La noi acest eveniment nu este unul istoric, dar o ruşine istorică… Pe teritoriul autonomiei noastre vom da foc la astfel de scrisori”, a declarat oficialul găgăuz.

Este ciudat că Irinei Vlah nu i-a fost rușine atunci când România a sprijinit de mai multe ori anumite cauze sociale și educaționale din cadrul autonomiei. În anul 2014, când era deputat în Parlament, Irinei Vlah nu i-a fost rușine când România a donat autobuze școlare pentru elevii din raioanele republicii, inclusiv UTA Găgăuzia. Este ciudat că Irinei Vlah nu i-a fost rușine atunci când România a reparat grădinițe din autonomia găgăuză. Nu i-a fost rușine când ambasadorul Daniel Ioniță a ținut să precizeze că în timpul apropiat Guvernul României va acorda bani pentru renovarea grădiniței nr. 9 din Comrat. La această grădiniță urmează să funcționeze grupe cu predare în toate cele trei limbi oficiale ale autonomiei: găgăuză, română și rusă.

Nu i-a fost rușine nici atunci când ambasadorul României în Republica Moldova a oferit Ordinul „Meritul pentru Învățământ” directorului Liceului Teoretic „M. Eminescu” din orașul Comrat, în noiembrie 2016. Nu i-a fost rușine nici chiar atunci când Daniel Ioniță a mai declarat că România va continua să susțină Liceul „M. Eminescu” ca elevii și profesorii de aici să se bucure de standarde înalte de studii.

La fel, nu i-a fost rușine când adjunctul bașcanului autonomiei și-a arătat mulțumirea față de sprijinul constant pe care România îl oferă UTA Găgăuziei și speră ca pe viitor relațiile dintre reprezentanții autonomiei și autoritățile române să fie constructive.

Bine că nu i-a fost rușine atunci când a fost prezentat un raport în care se spune că, deși găgăuzii invocă mereu separarea de Republica Moldova în cazul unei alipiri de România, Bucureștiul a oferit Găgăuziei chiar mai mulți bani decât poporul frățesc turc, iar suma investită în perioada 2011-2015 fiind de peste nouă milioane de lei. Apropo, raportul a fost prezentat de Comitetului Executiv al Găgăuziei, nu au fost invenții de la Chișinău sau București.

Nu pot să trec cu vederea opinia obiectivă și reușită a editorialistului Octavian Țâcu despre „Minoritățile etnice din Basarabia”, în care descrie originile găgăuzilor și trăsăturile etnice care au fost realizate într-o formă unică de autonomie teritorială acceptată de Guvernul de la Chișinău. În articolul din 24 martie anul curent, istoricul ne prezintă istoria găgăuzilor pe teritoriul statului nostru.

Irina Vlah trebuie să știe că datorită administrației românești din anii 30 ai secolului trecut, bunicii ei găgăuzi au participat pentru prima oară în istoria lor la vot, fiind capabili să-și aleagă reprezentanții locali și regionali în mod direct și universal după Marea Unire din 1918, cea rușinoasă pentru bașcan.

Mai mult ca atât, în materialul său istoricul amintește despre represiile sovietice imediat după ocuparea Basarabiei în anul 1940, asupra primarilor localităților care au adus o mare contribuție dezvoltării regiunii.

În editorialul lui Octavian Țâcu, Irina Vlah poate citi despre cea mai spectaculoasă istorie a găgăuzilor în perioada interbelică, cea a fraților Vîlcov, tripleta de aur a fotbalului basarabean, care mai întâi au jucat la echipa „Mihai Viteazul” din Chișinău, iar apoi au fost transferați la campioana României „Venus” București.

Pot aminti un moment când Irinei Vlah chiar i-a fost rușine față de poporul român. În toamna anului 2016 TVR Moldova a premiat zece personalități la cea de-a doua ediție a „Galei Premiilor TVR MOLDOVA - Români pentru români”. În cadrul galei au fost premiate mai multe personalități valoroase care întăresc legăturile între românii de pe cele două maluri ale Prutului. Irina Vlah a fost premiată cu Premiul Special TVR Moldova, pentru că a sprijinit jurnaliștii televiziunii române în mai multe proiecte care ulterior au fost prezentate publicului din regiune. Iar pentru deschiderea de care a dat dovadă în relația cu presa TVR Moldova i-a acordat premiul special. Irina Vlah nu a fost prezentă la eveniment din considerentul că îi era rușine că nu cunoaște limba română să mulțumească pentru această distincție. În locul ei, Serghei Anastasov, primarul orașului Comrat, a urcat pe scenă și a făcut o treabă foarte bună că a încercat și chiar a putut spune acele cuvinte de mulțumire. Fiind prezentă la eveniment, nu am văzut rușine pe fața oficialului că vorbește limba română.

În urma celor sus-menționate, pot spune că probabil Irina Vlah nu este o vulpe destul de șireată ca să rămână atât cu vrabia în mână, cât și cu cioara din copac. Și ar trebui să pună mai presus istoria poporului său, decât indicațiile fostului său președinte de partid. Așadar, e bine să ne amintim cuvintele lui Iorga despre poporul care nu își cunoaște istoria. Iar istoria trebuie învățată, pentru ca apoi să nu spună cineva că îi este rușine de o filă din istoria unui popor, care de fapt este un mare eveniment.

Un articol de: Lia Ciutac Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Auto 26 Septembrie 2017, ora: 20:00

Cum arată SUV-ul de clasă mică EcoSport, pe care Ford îl construiește la Craiova (FOTO)

Cum arată SUV-ul de clasă mică EcoSport, pe care Ford îl construiește la Craiova (FOTO)

Ford a dezvăluit astăzi noul SUV subcompact EcoSport, model care va ajunge la clienții din Europa la finalul acestui an. Vehiculul va fi produs la uzina românească de la Craiova.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Septembrie 2017, ora: 12:02

Un minor de 14 ani de la un gimnaziu internat, abuzat sexual de un om de afaceri / VIDEO

Un minor de 14 ani de la un gimnaziu internat, abuzat sexual de un om de afaceri / VIDEO

Un om de afaceri din Chișinău ar fi abuzat sexual un copil de 14 ani de la un gimnaziu internat din Chișinău. Omul de afaceri, dar și directorul internatului au fost reținuți și riscă de la 15 la 20 de ani de închisoare.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 26 Septembrie 2017, ora: 11:03

Directorul unui gimnaziu și un om de afaceri au fost reținuți pentru trafic de copii

Directorul unui gimnaziu de tip internat din capitală și un om de afaceri au fost reținuți pentru trafic de copii. 

( ) Citeşte tot articolul


Constantin Tănase 25 Septembrie 2017, de Constantin Tănase

Să i-o spui lui mutu

Eu sincer nu aș vrea ca să mai fim prostiți o dată de cel care acum ni se prezintă drept „al nostru Vlad Filat”. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 24 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Gândul la moarte – sănătatea sufletului?

Probabil unii dintre voi știți că Sfinții Părinți ne-au îndemnat întotdeauna să fim cu gândul la moarte ca să ne păzim sufletele. 

() Citeşte tot articolul

Atitudini 22 Septembrie 2017, de Marin Basarab

De ce nu se fac filme documentare în Moldova?

În Republica Moldova nu se face film documentar.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 22 Septembrie 2017, de Pavel Păduraru

Mica adunare socialistă din Cahul, Bălți și Anenii Noi

Și atunci când zic că n-am să mai scriu despre Igor Dodon întotdeauna greșesc, pentru că intemperiile politice create de către el nu au sfârșit. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 22 Septembrie 2017, de Ana Gabor

Suntem ca niște nasturi prost încheiați...

Tabloul politic din R. Moldova din ultima vreme îmi amintește de versul „Ce ne unește, ne și desparte". 

() Citeşte tot articolul

Editorial 21 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Ce înseamnă de fapt toleranța religioasă

Într-un context în care creștinismul tinde să devină marele bau-bau al unei civilizații care nu se mai poate înțelege pe sine și în care musulmanii sunt percepuți victime și călăi în aceeași frază, ajungem să confundăm globalismul cu ideologia (comunistă) a egalizării,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2017, de Constantin Tănase

…Peste patria-nspumată (Eseu post-modernist)

…Peste patria-nspumată Vestitorul de furtună duhul răzvrătirii cântă; satele din R. Moldova fac folclor apocaliptic despre zâne preafrumoase care pleacă-n istanbuluri pe dolari să-și vândă trupul; moși cu albe-dalbe plete exorcism comit în public, invocând lupta de...

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2017, de Irina Tabaranu

Ajutați-o pe Moldova 1 să-și îndeplinească obligațiile...

Protestul de duminică a avut un traseu mai neobișnuit. Dacă până acum erau pichetate doar sediile unor partide sau unele instituții de stat, de data aceasta PAS și PPDA au hotărât să meargă și la sediul postului public Moldova1, televiziunea „poporului”.

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Ethno Jazz festival

Aflat deja la cea de a XVI-a ediție, Ethno Jazz Festival a ajuns să fie unul dintre cele mai importante evenimente muzicale din Moldova. Ediția actuală va aduce pe scenă participanți din Franţa, Germania,

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 19 Septembrie 2017, de Constantin Tănase

Imposibilul Filat și tejghetarii de opinii

Fenomenul „jurnalismului plătit” există; într-un capitalism sălbatic în care valoarea supremă este banul, unde totul se vinde și se cumpără, nu poate să nu existe și un comerț cu opinii.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 18 Septembrie 2017, de Octavian Țâcu

Reconcilierea unirilor

Duminica trecută am fost invitat la Congresul al II-lea al Partidului Acțiune și Solidaritate.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Septembrie 2017, de Dan Nicu

Dorin Chirtoacă, pe nedrept, la stâlpul infamiei

Primarul Chişinăului este supus de câteva luni unei campanii de denigrare fără precedent în Republica Moldova.

() Citeşte tot articolul