Astăzi 20 Octombrie 2017, Vineri - Ultima actualizare la ora 16:00
Abonamente

Educație 10 August 2017, ora 07:18

Istoria Moldovei visată de Dodon, dar ignorată de ceilalți. Ce istorie învață tinerii astăzi

Marime Font

Igor Dodon este foarte deranjat că elevii învaţă în școală Istoria Românilor, şi nu cea a Moldovei, şeful statului suferind de o românofobie deosebită, mai ales, de când a devenit preşedinte. Odată ce a ajuns în fruntea republicii, fostul socialist a dorit să întrebe ce-și dorește poporul care l-a votat. Totuși, directorii de licee și profesorii de istorie nu susțin ideea. Îi țin parte doar rușii și găgăuzii, anunță 10TV.MD.

Pentru a afla ce spune societatea, Dodon s-a folosit de atribuțiile de președinte și a inițiat un referendum. Întrebările la care Dodon căuta insistent răspunsuri sunt următoarele:

1. Susțineți abrogarea Legii miliardului?
2. Susțineți acordarea președintelui RM drepturi suplimentare de dizolvare a Parlamentului și alegeri parlamentare anticipate?
3. Susțineți reducerea numărului de deputați de la 101 la 71?
4. Susțineți sau nu studierea în instituțiile de învățământ a disciplinei „Istoria Moldovei”?
Dodon afirmă că studierea Istoriei Românilor îi împiedică pe basarabeni să îşi cunoască propriul trecut şi este un afront adus independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova.



Însă, la 27 iulie, anul curent, Curtea Constituţională (CC) i-a spulberat „visul” referendumului republican lui Dodon, declarând referendumul neconstituţional. Despre al patrulea subiect din iniţiativa lui Dodon, Curtea a reamintit că în jurisprudența sa a statuat că aprecierea științifică a unei probleme, fiind resortul mediului academic, şi nu al mediului politic, urmează a fi tratată de către experţi şi savanţi (HCC nr. 36 din 5 decembrie 2013).

Curtea a stabilit că problema dată ține de cercetarea prin prisma regulilor specifice metodelor ştiinţifice care se fundamentează doar pe baza unor dovezi ale analizei istoriografice. Din motivele enunțate, CC a subliniat că aspectele care vizează materia științei nu pot fi politizate și nu pot fi supuse votului politic și/sau votului popular.

Ulterior, într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, Igor Dodon insinuează că anularea referendumului ar fi fost făcută la sugestia guvernării, dar și pentru că membrii CC sunt cetățeni români „panicați de efectele sociale ale referendumului”.

De asemenea, el susține că instituția este profund politizată, părtinitoare și supusă unor influențe ideologice. Drept urmare, Igor Dodon anunță că nu va renunța la intenția de a „consulta poporul pe chestiuni de importanță națională”. „Nu exclud acțiuni în masă în luna septembrie pe 24, în susținerea inițiativei președintelui”, a afirmat Igor Dodon.

Într-o intervenţie live pe o reţea socială rusă, Dodon a spus că va face tot posibilul să introducă cursul Istoria Moldovei în şcoli în anul 2018.


Ce cred directorii de licee și profesorii de istorie despre „Istoria Moldovei” propusă de președintele Dodon

Pentru a afla un răspuns la această întrebare, am vrut să aflăm părerea directorilor de licee şi a profesorilor de istorie despre iniţiativa preşedintelui Igor Dodon de a înlătura manualele de Istorie a Rmânilor cu cele de Istoria a Moldovei.

Aliona Pulbere, director, LT „Mihai Bîrcă” din Mileştii Mici

Elevii învaţă istoria pornind de la antichitate spre istoria contemporană. Nu putem vorbi despre istoria locală decât în contextul istoriei per ansamblu. Istoria este o noţiune complexă, nu o putem compara cu o altă disciplină, de exemplu, cu limba română, care ţine doar de ţara noastră. Vorbim despre o disciplină care presupune cunoaşterea istoriei în complexitatea ei.

Noi studiem din talpă limba română şi astfel vorbim despre istorie, care este deja o tradiţie frumoasă. Este bine aşa cum este, nu văd oportun o schimbare. În cazul unei iniţiative de introducere a Istoriei Moldovei în şcoli, la sigur va fi o rezistenţă. Profesorii de istorie sunt profesori dedicaţi, ei văd istoria ca a unui neam întreg, chiar dacă acum suntem divizaţi. Nu asta contează. Important e să ştim că avem aceleaşi rădăcini şi nu putem diviza istoria. Dodon ar trebui să se axeze pe probleme mult mai importante.

Aliona Bardă, profesoară de istorie, LT „Mihai Bîrcă” din Mileştii Mici

Conform noului program de învăţământ aprobat în 2010, 55 la sută din conţinut este destinat pentru studierea istoriei românilor, ceea ce este foarte just din punctul de vedere al materiei şi faptul că este istoria noastră. Nu mă limitez doar la sursele pe care ni le oferă Ministerul Educaţiei. Atunci când plec în România, în măsura posibilităţilor, procur literatură atât didactică, cât şi cărţi bazate pe izvoare istorice din România. Cadrele didactice sunt motivate să orienteze elevii spre istoria noastră, a românilor. Pentru mine, Dodon nu reprezintă o pătură a intelectualităţii sau o verigă din ea şi n-o să-l accept niciodată.

Ion Iovcev, director, LT „Lucian Blaga” din Tiraspol

Trebuie de învăţat istoria neamului nostru, iar elevii de la „Lucian Blaga” o învaţă cu interes. Elevii din şcolile ruseşti învaţă istoria Rusiei, după manualele pe care le oferă Federaţia Rusă. N-am deschis niciodată cărţile lor de istorie. Am o părere extrem de negativă faţă de iniţiativa preşedintelui Republicii Moldova de a introduce Istoria Moldovei în şcoli. Sunt absolut împotrivă. Noi trebuie să învăţăm istoria adevărată, istoria românilor, istoria neamului nostru.

Cadru didactic din UTA Găgăuzia

Au mai fost tentative de schimbare a manualelor de Istoria Românilor, dar se creează impresia că este mai degrabă un context politic, decât o realitate. Nu cred că elevii din licee vor accepta o istorie separată a R. Moldova. Noi învăţăm istoria românilor şi cea universală, conform standardelor naţionale. Elevii au acum multe posibilităţi şi surse pentru a afla adevărul istoric. Atunci când Igor Dodon a venit în Găgăuzia la parada studenţilor, am avut îndrăzneala să-l provoc să ne salute în limba lui „moldovenească”. Elevii i-au reproşat acelaşi lucru.

Zinaida Botnaru, director adjunct şi profesor de istorie, LT „Varniţa”, regiunea transnistreană

Sunt categoric împotriva introducerii cursului Istoria Moldovei în şcoli. Eu am studiat foarte multe manuale în şcoala sovietică, în şcoala rusă, apoi am venit la Varniţa unde, acum 20 de ani, am studiat istoria cea adevărată, a românilor, a geto-dacilor. În perioada în care se preda istoria integrată în şcoli, aceasta era foarte politizată. De exemplu, nu se foloseau termenii de „anexare” şi „sovietizare” a Basarabiei, ci „alipire”. După ce am început să studiem istoria românilor şi universală aparte, am constatat că manualele nu erau bune și predam din manualele românești, al căror limbaj era foarte complicat pentru noi. Mai târziu, manualele de istorie a românilor au început să fie editate şi în Republica Moldova.

Boris Volosatîi, director, LT „Gheorghe Asachi” din Chişinău

Fiecare trebuie să se ocupe cu ceea ce ştie mai bine. Nu intră în atribuţiile lui Igor Dodon schimbarea istoriei în şcoli. Copiii s-ar amuza dacă s-ar încerca introducerea cursului de Istorie a Moldovei. Manualele de istorie de acum nu sunt manualele care au fost odată. Acum se studiază istoria adevărată. De multe ori le zic elevilor mei că eu nu îmbrac halat alb şi nu intru pe uşa centrului stomatologic care se află în vecinătatea Liceului „Gheorghe Asachi”, fiindcă mi-e străină stomatologia, n-o cunosc. În fiecare dimineaţă intru pe uşa liceului, pentru că eu sunt profesor.

Când eram elev, profesorii mei predau istoria adevărată, a românilor, din cărţile de „sub masă”, azi nimeni nu se mai ascunde. Tatăl şi bunicul meu au fost istorici, cum aş putea transmite copiilor o informaţie falsă despre poporul nostru? Elevii din ziua de azi fac mult mai bine diferenţa. Nimeni nu va vrea să se întoarcă în trecut, la istoria predată în URSS, când se studia istoria Basarabiei aparte de România. De asta şi trăim rău şi greu acum - fiecare crede că este priceput în tot: şi în politică, şi în educaţie, şi în construcţie. Dodon nu va avea nicio şansă să schimbe ceea ce deja este bine plămădit.

Ludmila Galaslî, metodist UTA Găgăuzia

Elevii din Găgăuzia învaţă după manualele oferite de Ministerul Educaţiei de la Chişinău. Trebuie să studiem istoria ţării în care trăim, adică Istoria Moldovei, încă din antichitate. Susţin iniţiativa lui Igor Dodon de a introduce cursul de Istorie a Moldovei. Trebuie să studiem istoria universală din antichitate şi în paralel, istoria propriei ţări, să cunoaştem cine au fost fondatorii poporului moldovenesc, încă din perioada lui Ştefan cel Mare. Istoria Moldovei desigur că se intersectează cu cea a românilor, dar noi suntem un popor aparte. Istoria pe care o studiem astăzi nu trebuie să se numească Istoria Românilor, ci Istoria Moldovei.

Zinaida Monastîrli , profesor de istorie, Liceul Teoretic „D. Celenghir”, s. Avdarma, Comrat, UTA Găgăuzia

Dacă se va introduce cursul Istoria Moldovei în şcoli, se va schimba doar denumirea manualelor de Istorie a românilor, nu şi conţinutul. Orice am învăţa din istoria românilor, sunt părţi şi despre istoria Moldovei. Cum îl vom putea studia pe Ştefan cel Mare şi Istoria Moldovei fără istoria românilor? Elevii nu întâmpină nicio greutate în acest sens. Chiar dacă va fi schimbată denumirea manualelor, conţinutul va rămâne acelaşi, fiindcă examenul de bacalaureat la istorie este unul pentru toţi şi elevii au nevoie de cunoştinţe extinse. Cât despre diferenţa dintre Istoria Moldovei şi Istoria Românilor, putem să spunem că este vorba despre un băţ cu nouă capete, din unele puncte de vedere istoriile se diferenţiază, din altele - nu. Dar, oricum, nu putem studia Istoria Moldovei fără istoria statului vecin.

Potrivit curriculumui din 2010, structura şi conţinutul Curriculumului de Istorie (clasele a V-a – a IX-a) sunt concepute pentru trunchiul comun câte 2 ore pe săptămână (total 68 ore anual pentru fiecare clasă). Pe parcursul studierii istoriei în clasele treptei gimnaziale, curriculumul se realizează după principiul cronologic şi familiarizează elevii cu apariţia şi dezvoltarea popoarelor lumii din epocile preistorică, antică, evul mediu, modernă şi contemporană. Raportul în predarea şi învăţarea unităţilor de conţinuturi este de 50% spaţiul universal, 45% - spaţiul românesc şi 5% - spaţiul local (regiunea, localitatea, familia, şcoala).

Structura şi conţinutul Curriculumului la Istorie (clasele a X-a – a XII-a) sunt concepute pentru trunchiul comun cu 3 ore pe săptămână (total 102 ore anual) pentru clasele cu profil umanist şi 2 ore pe săptămână (total 68 de ore anual) pentru clasele cu profil real. Raportul în predarea şi învăţarea unităţilor este de 50 la sută – paţiul universal; 45 la sută – spaţiul românesc şi 5 la sută – spaţiul local (regiunea, localitatea, familia, şcoala).

Marina Chiru, jurnalist 10TV 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 20 Octombrie 2017, ora: 15:46

Un sector de poliție din Chișinău va avea spațiu de joacă pentru copii

Un sector de poliție din Chișinău va avea spațiu de joacă pentru copii

La 19 octombrie a fost redeschis sectorului de poliție nr. 3, din sectorul Buiucani al mun. Chișinău, care a fost complet renovat și dotat în conformitate cu cerințele internaționale și bunele practici în domeniu, asigurând tuturor cetățenilor acces liber și...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Octombrie 2017, ora: 14:17

Lavrov: Armele nucleare ale SUA din Europa trebuie să revină pe teritoriul american

Lavrov: Armele nucleare ale SUA din Europa trebuie să revină pe teritoriul american

Scutul antirachetă care este construit de Washington în străinătate constituie o problemă esențială pentru Rusia și China, a afirmat vineri, la Moscova, ministrul de externe rus Serghei Lavrov, relatează Reuters.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Octombrie 2017, ora: 10:57

Vladimir Putin: Rusia e pregătită să dezvolte noi sisteme nucleare

Vladimir Putin: Rusia e pregătită să dezvolte noi sisteme nucleare Din editia print

Federația Rusă susține că va reacționa promt și „simetric”, în cazul în Statele Unite renunță la Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, a declarat joi președintele rus Vladimir Putin, citat de protv.ro.

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 20 Octombrie 2017, de Pavel Păduraru

Jurnalul Morții sau Ultimul Editorial

Pe când eram student, cred că am fost la sute de lansări de carte la Uniunea Scriitorilor și pe la fel de fel de biblioteci. O făceam din două motive, care se cam ceartă între ele, dar n-am ce să le fac - e treaba lor.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Octombrie 2017, de Constantin Tănase

„Centristul” Diacov, separatismul rusesc și unionismul românesc

…Când se face referire la replica lui Iisus, dată lui Pilat, se citează, de obicei, doar prima parte („Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului”). Să nu uităm, însă, și de partea a doua: „și lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu”. Fără aceasta, prima parte își...

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Să ne mai distrăm un pic cu socialiștii

Știți, cred, cu toții telefoanele de jucărie pe care le primesc copiii și cum, bucuroși, fac ture prin casă bolborosind cu forță în aceste jucării.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Octombrie 2017, de Octavian Țâcu

Expedițiile Memoriei (V): Românii/moldovenii dintre Krasnoiarsk și Irkutsk

Potrivit recensământului federal din 2002, în Rusia locuiau 172 330 moldoveni, dintre care 98 097 bărbați și 74 233 femei.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Octombrie 2017, de Dan Nicu

Integrarea europeană în Constituție, subiect propagandistic al guvernării

Obiectivul anunțat de guvernare, în special de către președintele Parlamentului, de a introduce în Constituție integrarea europeană ca direcție a politicii externe a R. Moldova, trebuie analizat din mai mule puncte de vedere.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Octombrie 2017, de Pavel Păduraru

Aşteptări

Femeia de serviciu. Am şi eu o vecină, ca toată lumea, numai că a mea e puţin mai altfel decât celelalte.

() Citeşte tot articolul

Atitudini 22 Septembrie 2017, de Marin Basarab

De ce nu se fac filme documentare în Moldova?

În Republica Moldova nu se face film documentar.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md