Astăzi 22 Septembrie 2017, Vineri - Ultima actualizare la ora 22:07
Abonamente

Opinii & Editoriale 18 Mai 2017, ora 08:50    Din editia print

Marime Font

Mai, românește

Motto:
Lumina este mâna stângă a întunericului,
Iar întunericul mâna dreaptă a luminii.
Două sunt una, viață și moarte, totuna, (...)
precum două mâini unite laolaltă
precum țelul și calea. 
(Ursula K. Le Guin, Mâna stângă a întunericului)

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Ne-au fost confiscate două zile, zilele de 9 și 10 mai.
Cei care au făcut-o ne-au impus propria lor viziune asupra acestor două zile.
Prima, 9 mai, ar fi trebuit să fie, în optica acelor oameni, ziua în care noi să ne bucurăm că între o soră și un frate, între o mamă și un fiu, între o iubită și un iubit s-a pus un hotar cu sârmă ghimpată, noi rămânând de partea stângă a întunericului, iar semenii noștri înstrăinați, sângele nostru care apă nu se face, de partea dreaptă a luminii.
A doua, 10 mai, ar fi trebuit să fie dată uitării definitiv și fără vreo obiecție, fără vreo crâcnire din partea noastră. Nici măcar un gând, nicio idee, nu avea voie să pătrundă de undeva, de departe, dinspre crestele înzăpezite ale munților noștri ajunși străini pentru noi, care să ne spună câteva lucruri simple.

Că nu este a doua zi după „Ziua victoriei”, din simplul motiv că nu am învins pe nimeni. Ne-au dus să învingem, dar ne-au învins ei, sau, cel puțin, așa au crezut. Cum am fi putut să învingem luptând pentru o patrie care nu era a noastră? Ce fel de victorie poți obține când te mână în luptă nu Patria-mamă, ci mama vitregă, cea care te-a luat de lângă frații tăi și te-a mânat în țarcul ei?
Nu pot opune vreunei false victorii decât niște drepturi. Iar dreptul nostru la sărbătoarea noastră de 9 mai nu ni-l poate nici contesta, și cu atât mai puțin nu ni-l poate lua cineva. Nici nu ne poate pune cineva la îndoială atât dreptul, cât și datoria sfântă să onorăm ziua de 10 mai, când țara de peste Prut a devenit Regatul Român, cel care ne-a eliberat de haos în 1918 și de cotropitori în 1941.
Zilele de 9 Mai și 10 Mai trebuie să fie, mai ales în momentele dificile în care se află Europa de Est, astăzi, înscrise cu cifre și litere de foc în inima oricărui moldovean care are îndrăzneala să-și spună Român.
Asta pentru că avem două imnuri, unul care ne spune că limba noastră, româna, este a noastră, și celălalt, care ne îndeamnă să ne trezim din somnul cel de moarte.



Nu facem decât să ne cerem dreptul inalienabil de a fi ceea ce suntem în fapt, vorbă și gândire: români.
Nu dorim rău niciunui cetățean al Republicii Moldova care nu se consideră român, dar nici nu mai înțelegem, în 2017, a ne supune altei voințe decât cea care ne inundă sufletele și ne îndeamnă să cântăm românește, să simțim românește și să iubim românește.
A cânta, a simți, a iubi, pentru că suntem suflete rătăcitoare în istorie, de prea multă vreme, de peste două secole, și a venit vremea să nu mai rătăcim. Ci să știm clar, pentru astăzi și pentru mâine, că unica speranță de mai bine a Republicii Moldova, unica salvare a vieților noastre lumești, cu problemele lor cotidiene, ne vine de peste Prut.
România ne-a dat bani pentru salarii și pensii când nicio altă țară de pe Bătrânul Continent sau de aiurea nu dorea să o facă. Voi, funcționari, voi, profesori, voi, medici, aveți pâinea cea de toate zilele, în 2016 și 2017, din banii contribuabilului român.
România ne-a renovat și ne renovează grădinițele și școlile, teatrele și sălile cu orgă, ne-a construit sate când Prutul a ieșit din matcă și ne-a luat casele la vale, cu valurile sale învolburate.

România ne-a umplut bibliotecile școlare și universitare cu cărți în limba ei care e și a noastră, ca să putem învăța în română ceea ce părinții și bunicii noștri nu au putut, în propria lor limbă, româna.
Țara de peste Prut ne-a primit și ne primește tinerii la studii, niciunul nerămânând vreodată, pe durata studiilor, fără acoperiș deasupra capului, din 1990 până astăzi. Cei mai mulți s-au întors acasă, dar i-a alungat în cele patru zări ale lumii neputința noastră, a celor de la Chișinău, de a face în așa fel încât ajutorul dat de frații noștri români să nu se irosească în van. Iar ei, ai noștri reîntorși de la carte în țara lor, care e și a noastră, pentru că ne-a încetățenit dacă i-am cerut-o, și-au luat lumea în cap și au plecat. Și pleacă. Și cine știe când și dacă s-or întoarce.
Toți aceia care vă aruncați privirile asupra acestor rânduri, conștientizați un adevăr: niciodată nu ni s-a cerut, nouă, basarabenilor, altceva decât să mulțumim frumos și să facem ce-om ști noi mai bine.

Aici e și tragedia umană, adică simplă, ușoară de înțeles, a relațiilor noastre frățești. Cei care cer unire la Chișinău sunt trimiși „la voi, în țara voastră”. Cei care cer unire la București sunt trimiși la date statistice care arată, fără putință de tăgadă, niște realități.
Și nu ne rămâne decât să apărăm dreptul nostru, al românilor basarabeni, la a ne numi români în mod liber, asumat, și de a onora niște zile de sărbătoare. Ale noastre sunt toate, și zilele de sărbătoare, și cele de răstriște. În locul unui 9 mai sovietic, avem în gând și în suflete un 9 mai mobilizator, în care un domnitor a dat un ordin de începere a războiului nostru sfânt pentru independența și libertatea românească. În locul unui 10 mai inexistent, avem în gând o zi în care țara de peste Prut a devenit ceea ce trebuia să devină ca să ne poată apăra, apoi, de vicisitudinile soartei.

Iar noi, românii Basarabiei moldave, i-am răspuns de prea multe ori cu indiferență când am fi putut, mai bine, s-o urâm. Nu s-o iubim, dacă încă ne mai șopteau alții la ureche că bine ne-a fost când au plecat unii și n-au venit ceilalți. Ci s-o urâm, ca s-o putem îndrăgi apoi. Opusul dragostei de oameni și de Patrie n-a fost niciodată ura.

Ci nepăsarea.
Aleg să-mi pese.  

Un articol de: Dan Nicu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Ultima oră 21 Septembrie 2017, ora: 17:36

UTIMA ORĂ! Minorii vor putea obține cetățenia română odată cu părinții

UTIMA ORĂ! Minorii vor putea obține cetățenia română odată cu părinții Din editia print

Problema cu care se confruntau mai mulți părinți care nu putea redobândi cetățenia română pentru copiii lor minori a ajuns la final. Guvernul României a modificat şi completat astăzi cadrul legal privind acordarea cetăţeniei române, schimbările propuse...

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 21 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Ce înseamnă de fapt toleranța religioasă

Într-un context în care creștinismul tinde să devină marele bau-bau al unei civilizații care nu se mai poate înțelege pe sine și în care musulmanii sunt percepuți victime și călăi în aceeași frază, ajungem să confundăm globalismul cu ideologia (comunistă) a egalizării,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2017, de Constantin Tănase

…Peste patria-nspumată (Eseu post-modernist)

…Peste patria-nspumată Vestitorul de furtună duhul răzvrătirii cântă; satele din R. Moldova fac folclor apocaliptic despre zâne preafrumoase care pleacă-n istanbuluri pe dolari să-și vândă trupul; moși cu albe-dalbe plete exorcism comit în public, invocând lupta de...

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2017, de Irina Tabaranu

Ajutați-o pe Moldova 1 să-și îndeplinească obligațiile...

Protestul de duminică a avut un traseu mai neobișnuit. Dacă până acum erau pichetate doar sediile unor partide sau unele instituții de stat, de data aceasta PAS și PPDA au hotărât să meargă și la sediul postului public Moldova1, televiziunea „poporului”.

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Ethno Jazz festival

Aflat deja la cea de a XVI-a ediție, Ethno Jazz Festival a ajuns să fie unul dintre cele mai importante evenimente muzicale din Moldova. Ediția actuală va aduce pe scenă participanți din Franţa, Germania,

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 19 Septembrie 2017, de Constantin Tănase

Imposibilul Filat și tejghetarii de opinii

Fenomenul „jurnalismului plătit” există; într-un capitalism sălbatic în care valoarea supremă este banul, unde totul se vinde și se cumpără, nu poate să nu existe și un comerț cu opinii.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 18 Septembrie 2017, de Octavian Țâcu

Reconcilierea unirilor

Duminica trecută am fost invitat la Congresul al II-lea al Partidului Acțiune și Solidaritate.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Se poate trăi și din romantism

După cum deputații PLDM au elaborat un proiect de lege privind modificarea art. 13 din Constituție pentru înlocuirea sintagmei „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” cu sintagma „limba română” și fac apel către toate fracțiunile din legislativ să...

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Septembrie 2017, de Dan Nicu

Dorin Chirtoacă, pe nedrept, la stâlpul infamiei

Primarul Chişinăului este supus de câteva luni unei campanii de denigrare fără precedent în Republica Moldova.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Septembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Rusia pregătește ocuparea militară a Belarusului

Exercițiile militare Zapad-2017, realizate de către Federația Rusă împreună cu Belarus, și cunoscute ca cele mai ample manevre de acest tip realizate de Moscova după sfârșitul războiului rece au fost și sunt amplu dezbătute în presa occidentală.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 15 Septembrie 2017, de Constantin Tănase

Codul Educației, Lupu și treuca puterii

…Nu m-aș mira deloc dacă aș afla că în fruntea unei școli din Moldova e director unul care a fost numit în funcție încă în timpul lui Brejnev sau și mai și – că acesta are acasă Biblia cu autograf de la Autor.  

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 15 Septembrie 2017, de Pavel Păduraru

Cum ar trebui să protestăm

Consiliul Marii Adunării Naţionale a invitat cetăţenii să iasă în această duminică la un protest de amploare în faţa Parlamentului, pentru a-şi manifesta dezaprobarea faţă de acţiunile actualei guvernări şi pentru a sensibiliza instituţiile internaţionale asupra stării de fapt a...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 1 Septembrie 2017, de Marin Basarab

Violul este ok

„Violul este ok”, vorbeau sătenii pe la margini de drumuri și prin baruri, și oricum destrăbălata ceea umbla toată ziua beată cu țâțele la vedere, a căutat-o. Iar cei 4 băieți îs gospodari dom-le, muncitori, ce vină au ei că le-a apărut asta în cale?

() Citeşte tot articolul