Un proiect de lege despre protejarea cerului de de-asupra Republicii Moldova de intruşi a stârnit deja cele mai diverse reacţii chiar şi înainte de a fi votat în varianta finală. 

Pentru restabilirea suveranităţii asupra întregului spaţiu aerian moldovenesc ar putea fi nevoie de 240 milioane de dolari, materializate în aeronave de luptă şi echipament de radiolocaţie. De ce este necesar controlul asupra spaţiului aerian şi cât de justificată ar fi cheltuiala pentru aşa ceva în cazul R. Moldova? Vom discuta astăzi cu ministrul Apărării Vitalie Marinuţa.

Europa Liberă: Aşadar, Parlamentul a adoptat săptămâna trecută, în prima lectură, un proiect de Lege referitor la modul de acțiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova. Proiectul prevede, între altele, achiziţionarea unor nave de luptă şi a echipamentului necesar pentru securizarea spaţiului aerian al Republicii Moldova. Cheltuielile necesare pentru realizarea prevederilor legii, inclusiv pentru achiziţionarea a 8 avioane de luptă şi 8 elicoptere, se estimează la 240 milioane de dolari care vor fi asiguraţi pe parcursul a cinci ani de la bugetul de stat şi din programe de finanţare externă.. Proiectul a stârnit deja cele mai diferite reacţii. De fapt, dle ministru, de ce a fost necesară o astfel de lege?

​​Vitalie Marinuţa: „Vă mulţumesc pentru această posibilitate de a discuta în direct asupra acestui proiect. În primul rând, menţionez că proiectul nu prevede în mod direct procurarea cu 240 de milioane a 8 helicoptere şi 8 avioane.

În nota de argumentare pe care noi, Ministerul Apărării, am anexat-o la acest proiect am spus care sunt doleanţele Ministerului Apărării pentru a avea o protecţie aeriană bună. În special proiectul prevede cum ar trebui noi, ca un stat suveran, să ne exercităm această suveranitate asupra spaţiului aerian. Fiindcă, dorim sau nu dorim, fiind stat independent, suveran, suveranitatea se extinde nu numai asupra teritoriului, dar şi asupra spaţiului aerian şi fiecare stat care se respectă trebuie să-şi exercite această suveranitate asupra teritoriului pe care îl controlează, dacă îl controlează.”

Europa Liberă: Dle ministru, deci această poveste cu 240 de milioane, 8 avioane şi 8 helicoptere, este mai degrabă un fel de estimare a necesităţilor care se regăseşte înota explicativă la lege?

Vitalie Marinuţa: „Corect. Este o estimare şi ea ar putea să fie mai mică, sau mai mare, şi în principiu suma poate fi aceea în funcţie de ce ne dorim noi, în funcţie de ambiţiile pe care le avem. Eu de pe tribuna Parlamentului, când am fost întrebat, am spus că, iată, cam aşa ar fi. Dar dacă ne aducem aminte, unul din şefii statelor majore, a României, când a fost întrebat în Senat despre capacitatea de luptă şi ce ar putea să facă armata României, dumnealui a răspuns în aşa mod: şi sper să nu greşesc tare, dar a spus că dacă doriţi armată de un leu, putem face armată de un leu, dacă doriţi armată de o sută de lei, putem face armată de o sută de lei - avem capacitatea, ştim cum şi ştim cu cine, pentru toate este decizia măriilor dv.

Important este ca voinţa politică să fie şi noi să decidem ce ne dorim: ne dorim un spaţiu aerian controlat sau ne dorim un spaţiu aerian aşa cum a fost şi până acum. Legea în special vine ca să ​​reglementeze, doar să facă ordine legislativă în metodele de intercepţie a aeronavelor care încalcă spaţiul aerian al Republicii Moldova. Din 1992, în legea cu privire la frontieră este prompt stipulat că forţele armate ale Republicii Moldova controlează spaţiul aerian şi răspunde de, acolo este 1-2-3-4, inclusiv este intercepţia navelor care încalcă spaţiul aerian al republicii Moldova.”

Europa Liberă: Este totuşi o măsură mai mult profilactică, sau să înţelegem că ar exista un pericol, că în spaţiul nostru aerian face cine ce vrea?

Vitalie Marinuţa: „Nu există pericol, însă există normă legală. Legea care a fost votată în două lecturi şi în 2011, Legea cu privire la frontiera Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Deci, la această oră Armata Naţională are obligaţia prin lege de apărare a spaţiului aerian moldovenesc?...

Vitalie Marinuţa: „…şi de interceptare a navelor care intră ilegal în spaţiul aerian. Adică prin lege noi suntem obligaţia să întreprindem măsuri pentru a stopa aceasta, pentru a proteja suveranitatea Republicii Moldova. Spuneţi-ne, vă rog, cum să îndeplinim noi această lege dacă nu avem destule unelte pentru aceasta. Noi putem să monitorizăm, putem să conducem la un nivel oarecare cercetarea aeriană şi, haideţi pur şi simplu să ne imaginăm un 11 septembrie cum a fost: o navă aeriană teroristă ceva doreşte să facă, o depistăm. Şi? Ce facem mai departe?”

Europa Liberă: Apropo de pericole. Există posibilitatea şi statistica survolărilor ilegale a spaţiului ilegal al Republicii Moldova, care ar justifica cel puţin un minim de îngrijorare, de preocupare în acest sens?

Vitalie Marinuţa: „Există şi statistică: numai anul trecut au fost 16 încălcări ale spaţiului aerian al Republicii Moldova. Nu pot să vă spun la moment câte au fost mai înainte, dar în fiecare an sunt tot mai multe încălcări…”

Europa Liberă: Dar cum se întâmplă la modul concret în cazul unei survolări ilegale? Apare un ONZ, o navă a oricărui stat şi trece şi nu răspunde la nimic, la modul huliganic traversează, se plimbă prin spaţiul aerian moldovenesc?

Vitalie Marinuţa: „Cam aşa se întâmplă, dacă e să vorbim în termeni neprofesionali, pe înţelesul omului simplu. Dar orice navă, pentru a survola spaţiul aerian al unui stat suveran, trebuie să aibă permisiunea unor instanţe. În legea pe care noi o înaintăm este şi reglementat cine acordă această permisiune şi la care  ​​nave. La momentul actual noi, împreună cu ASAC, controlăm aceasta, dar se mai întâmplă şi dv. cunoaşteţi foarte bine că anul trecut un avion AN 2 a fost găsit într-un lan de porumb şi nimeni nu ştie de unde a venit şi nimeni nu ştie unde dorea să plece. Şi iată acest fapt ne pune în grijă, azi – un AN 2, mâine – altceva, dar securitatea cetăţeanului nostru este cea mai importantă.

De aceea, cred că s-a pus accentul de unele, nu ştiu chiar de cine, cine a fost cointeresat, dar prin intermediul mass-media s-a pus accentul nu pe ceea ce într-adevăr a fost important în legea actuală. Din păcate noi ne axăm numai pe bani, numai pe ceva senzaţional şi pierdem ceea ce este cel mai important. Dar în legea aceasta cel mai important este reglementarea procesului de acţiune împotriva navelor care încalcă suveranitatea Republicii Moldova. Dacă ne stimăm, înseamnă că trebuie să facem ceva. Dacă nu ne stimăm, lasă să fie totul baltă, închidem ochii, ne facem că nu vedem şi mergem mai departe, cum a fost 20 de ani.”

Europa Liberă: Suma necesară pentru achiziţii şi rostul în general al navelor de luptă deja este ţinta unor critici vehemente. La nivel popular şi populist întrebarea este formulată simplu: de ce atâta cheltuială cu avioanele, de vreme ce o parte imensă a populaţiei o duce prost şi nu prea are ce mânca?

Vitalie Marinuţa: „Nimeni încă nu cheltuieşte nimic. Dar totuşi vreau să spun că atâta timp cât noi, dintr-o parte, dorim să fim un stat neutru, pe de alta – ne gândim că totuşi nimeni nu o să ne atace, nu avem duşmani şi asta este corect, în bloc militar nu dorim să fim, dar nici să cheltuim. Interesant cum să scoţi doi lei, dacă nu investeşti nici unul. Doar prin raket poate….”

Europa Liberă: Aţi declarat deja că misiunea de apărare a spaţiului aerian al ţării ar trebui „luată de pe umerii” Armatei Naţionale, dacă Parlamentul nu va adopta în variantă finală legea cu privire la modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al Republicii Moldova…

Vitalie Marinuţa: „Pentru ce să mai punem misiuni, dacă din start cunoaştem că nu vor fi îndeplinite, dacă din start cunoaştem că nu vom avea capacităţi pentru a îndeplini misiunea dată, numai de dragul misiunii, de ochii oamenilor? Eu consider că, în special în domeniul securităţii, dacă punem o misiune, atunci din start trebuie să avem un plan sau să avem o strategie de dezvoltare: lasă să fie ea pentru nu deceniu, lasă să fie pe 20-25 de ani, dar să ştim că noi mergem spre ea.

Nu cum a fost Concepţia dezvoltării Armatei naţionale din 2004, unde era scris şi pentru care comuniştii lui Voronin au ridicat mâna ca până, în 2014 Armata Naţională să fie finanţată la nivel de 2,5 la sută din PIB. Vă daţi seama ce cifră e aceasta? În jurul la 3 miliarde de lei. Voronin cu echipa sa a votat în 2004 aşa plan de dezvoltare, ca în 2010 să strige în gura mare că noi nu avem nevoie de armată.

Şi iată despre aceasta eu vorbesc – despre consecutivitate şi despre gândire strategică. Dacă am spus A, apoi trebuie să spunem şi B. Am făcut primul pas, trebuie să-l facem şi pe al doilea. Ori stăm pe loc, ne gândim bine, pe urmă ne pornim. Asta e tot ce pot spune eu cu privire la legea în cauză, dar în principiu nu numai, ci la domeniul de securitate al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar pe de altă parte avem situaţia foarte clară, când iată şi fel de fel de reprezentanţi ai autorităţilor de la Tiraspol au reacţionat cu îngrijorare, cu vigilenţă, şi comentatori militari de la Moscova deja au intervenit cu comentarii spunând că lucrurile ar putea degenera în privinţa negocierilor cel puţin a unei soluţii pentru conflictul transnistrean. Nu credeţi că ar fi trebuit să fie totuşi mai multe explicaţii ca să nu se focalizeze totul, precum aţi spus, numai pe problema a nu ştiu câte milioane de dolari? Bănuiesc că şi Rusia, şi Ucraina, şi România, şi nu ştiu dacă regiunea transnistreană, dispun de astfel de acte care să oblige militarii să păzească spaţiul aerian?

Vitalie Marinuţa: „Eu sunt de acord cu dumneavoastră. Şi toate ţările pe care le-aţi enumerat au o astfel de legislaţie - şi Rusia, şi Ucraina, şi România – şi credeţi-mă că o îndeplinesc, în orice caz fac tot posibilul ca să o îndeplinească. Fiindcă eu consider că ţările date îşi respectă suveranitatea lor. Este regretabil că s-a interpretat în aşa mod de partea rusă, cât şi transnistreană, dar consider că Republica Moldova totuşi trebuie să ţină la securitatea şi suveranitatea sa.

Noi nu facem nimic contrar legislaţiei internaţionale şi ceea ce am propus este doar, încă o dată menţionez, este doar o lege care vine de a crea uneltele necesare statului Republicii Moldova, că până la urmă Armata nu este a mea, nu este a unui partid, este a statului Republica Moldova, care să-şi poată exercita suveranitatea sa în aer.

Şi cifrele pe care le-am adus, încă o dată menţionez, sunt cifre estimative, nici nu sunt încă programe, nici nu sunt încă planuri, doar cam cât ar putea să fie aceasta dacă vrem să o facem la un nivel foarte înalt. Iar pentru a întrerupe negocierile se poate de luat, eu nu ştiu, orice pretext. Acesta fiind unul foarte bun pentru ei de a-l folosi, dar totodată eu cred că noi trebuie să mergem înainte şi să ne uităm la interesele noastre în primul rând.

Europa Liberă: Dle ministru, vă mulţumim.