Ciuciuleni, un sat cu gura arsa de lege si de sete

Bolile bantuie prin satul Ciuciuleni, r-l Nisporeni, dupa ce apa potabila a devenit un lux pentru locuitorii de aici. In 2008, ei au castigat un grant din partea Consiliului Uniunii Europene pentru constructia unui sistem de aprovizionare cu apa potabila, insa, ghinion, termenul implementarii proiectului s-a incheiat, dar lucrurile stau pe loc. Chiar daca europenii au transferat deja 200 de mii de euro pentru aceste lucrari, nimeni nu a vazut suma respectiva, deoarece ea a fost depusa pe un cont la „Investprivatbank”, iar banca a falimentat anul trecut. Astazi, Ion Ropot, lichidatorul bancii, sustine ca ar incalca legea daca ar intoarce imediat aceasta datorie…

In anul 2006, la Liceul „Al. Donici” din Ciuciuleni au fost depistate 18 cazuri de hepatita. Peste doi ani, satul ocupa unul din primele locuri in raionul Nisporeni dupa numarul de boli de cancer. In prezent, la fiecare mie de locuitori din Ciuciuleni revin 200 de persoane cu boli gastrointestinale, 150 care sufera de maladii infectioase, 500 - de afectiuni stomatologice si 15 - de cancer. Sunt datele unui studiu de caz realizat de medicii din localitate, care au stabilit ca toata napasta s-a abatut peste sat din cauza deficitului de apa potabila.

Insuficienta apei se face simtita in toate cele 2450 de gospodarii din Ciuciuleni, in special, in regiunea de nord a satului, unde 80% din familii nu dispun de surse de apa potabila. Desi pe acest sector exista 25 de fantani publice si circa 80 de fantani individuale, jumatate dintre acestea nu ofera lichidul datator de viata, deoarece au secat. In celelalte fantani, spun satenii, apa este amestecata cu nisip. Ei se vad nevoiti sa aduca apa de la distante mari, ceea ce le creeaza probleme mai ales celor neputinciosi - in sat traiesc 260 de familii de pensionari si 85 de familii in care exista invalizi. Acestia nu au alta iesire decat sa bea apa cu nitrati si sa-si sporeasca suferintele.

Disperati de situatie, in noiembrie 2007, ciuciulenenii au decis sa caute bani pentru constructia unui sistem centralizat de aprovizionare a satului cu apa potabila si au creat o asociatie, „ASD-Ciuciuleni”, care sa se ocupe de aceasta misiune importanta. Directorul asociatiei, Vasile Marandici, impreuna cu Primaria Ciuciuleni, au elaborat un proiect pentru aprovizionarea satului cu apa din izvoarele naturale din preajma Manastirii Hancu. La putin timp, proiectul a fost considerat ca unul dintre cele mai bune in cadrul Programului de vecinatate Romania - R. Moldova, iar Consiliul Uniunii Europene a aprobat pentru implementarea lui o finantare in suma de 738 de mii de euro. „ASD-Ciuciuleni” a realizat proiectul tehnic si a organizat licitatia pentru desemnarea antreprenorului care urma sa construiasca reteaua de aprovizionare cu apa. Exista si o scrisoare, semnata de Ambasadorul UE, Cesare de Montis, in care se spune ca toate rapoartele au fost elaborate satisfacator. Oricum, inainte de transferarea primei transe, in valoare de 200 mii de euro, Delegatia Comisiei Europene de la Chisinau a solicitat de la „ASD-Ciuciuleni” o scrisoare de garantie de la o banca. Si aici s-a produs imprevizibilul. Deoarece asociatia isi avea conturile la „Investprivatbank”, evident ca banii au ajuns anume la aceasta banca, in decembrie 2008. Dar se vede ca a fost intr-un ceas rau, pentru ca anume la acea vreme aparuse deja problema blocarii conturilor acestei banci.

Asa cum termenul proiectului expira la 1 ianuarie 2010, Vasile Marandici s-a adresat la toate instantele: si presedintelui Ghimpu, si premierului Filat, si Bancii Nationale. „Viceguvernatoarea Emma Tabarta si lichidatorul „Investprivatbank”, Ion Ropot, mi-au spus ca achita mai intai datoriile persoanelor fizice, iar noi sa mai asteptam. Dar la Ciuciuleni asteapta cu sufletul la gura aproape sase mii de persoane - un sat intreg!”, se indigneaza presedintele „ASD-Ciuciuleni”.
Insa mai exista o raza de speranta: in baza scrisorii, semnata de Vasile Marandici, presedintele interimar al RM, Mihai Ghimpu, i-a solicitat premierului Vlad Filat sa ia toate masurile necesare pentru ca locuitorii s. Ciuciuleni sa poata beneficia de fondurile europene prevazute. Pentru a nu pierde finantarea, Vasile Marandici a solicitat si Delegatiei Comisiei Europene sa prelungeasca termenul-limita de implementare a proiectului.

La randul sau, Maria Bezer, primarita de Ciuciuleni, spera ca Ghimpu si Filat nu vor lasa satul de izbeliste. „Ne-am pomenit intr-o situatie neplacuta - avem fantani, dar fara apa, am gasit sustinere, dar ne-au fost blocate conturile. Ne-am adresat guvernului si presedintelui si ni s-a raspuns ca problema e in vizorul lor, ca de aceasta se ocupa insusi presedintele tarii”, constata Maria Bezer.

Cu toate acestea, Banca Nationala a Moldovei (BNM) da de inteles ca exceptii la acest capitol nu pot exista. Potrivit Rodicai Teleuca, ofiter de presa al BNM, Legea institutiilor financiare prevede ca datoriile „Investprivatbank” - ca banca in proces de lichidare - se achita doar conform claselor de creante. Ion Ropot, lichidatorul „Investprivatbank”, considera ca solutionarea acestei probleme este posibila doar in conditiile modificarii legii care stipuleaza mai intai achitarea datoriilor fata de persoanele fizice, apoi - fata de bancile de la care s-au luat credite, dupa care urmeaza persoanele juridice. „De-as face o exceptie, actiunile mele ar contrazice legea. Termenul in care „ASD-Ciuciuleni” isi va primi banii nu depinde atat de mine, cat de responsabilitatea debitorilor fata de „Investprivatbank”. Daca acestia refuza sa intoarca datoriile, noi cerem achitarea fortata, prin judecata, si atunci rambursarea datoriilor tine de termenul in care este adoptata decizia instantei si de cat de repede este executata. Legea nu prevede nicio exceptie pentru persoane juridice, nici chiar pentru Consiliul Europei”, a precizat Ropot.

Paradoxal, dar real - numai o ilegalitate ar putea ajuta satul Ciuciuleni sa aiba apa in timpul apropiat. In acest caz, singura iesire din situatie ar fi, probabil, ca Parlamentul sa modifice Legea institutiilor financiare si sa prevada - in cazul lichidarii unei banci - exceptii la restituirea datoriilor pentru persoanele juridice, care promoveaza proiecte de rezonanta sociala.