Editorial

O şezătoare electorală televizată împotriva mafiei

Îmi amintesc că, acum vreo zece ani, am urmărit ceva similar la „Moldova 1”. Un „jurnalist” împreună cu generalul Alexei discutau despre mafie cu o persoană misterioasă plasată după un paravan. După aceasta a urmat faimosul film „Buket Moldavii”. Apoi au apărut campania „o guvernare cu mâinile curate” şi răsunătoarele „cruciade justiţiare”, organizate de Roşca împreună cu generalul Alexei („Roşca şi cu Alexei bagă spaima în mişei”)… Exact în aceeaşi ordine de idei, în 2008, au urmat „cărţile negre, galbene şi verzi ale corupţiei”. În ciuda retoricii justiţiare, în realitate, acestea au fost campanii neruşinate de manipulare a electoratului şi de scoatere pe tuşă a adversarilor politici ai lui Voronin. Un rezultat clar al acestor campanii l-a constituit un deceniu de guvernare comunistă.

Campania declanşată de cei care stau în spatele fostului consilier cu misiuni speciale al lui Voronin se înscrie în aceeaşi logică şi urmăreşte acelaşi final – compromiterea forţelor democratice care au învins în scrutinul din 29 iulie 2009, prin crearea imaginii de guvernare mafiotă. Dacă suflăm şperla isterico-publicistică de pe acuzaţiile aduse de fostul consilier cu misiuni speciale al lui Voronin omului de afaceri Vladimir Plahotniuc, dăm de un singur mesaj: Alianţa pentru Integrare Europeană este o structură criminală şi mafiotă. E un mesaj cu barbă, pe care comuniştii îl repetă de un an de zile, începând cu 8 august 2009, când a fost constituită Alianţa. În realitate, nu Plahotniuc este ţinta atacurilor publicistice ale fostului consilier al lui Voronin, ci Alianţa. Dacă Plahotniuc n-ar fi existat, el ar fi trebuit inventat. Nu întâmplător lansarea acestei campanii s-a făcut la 29 iulie, exact la un an de la data când Alianţa a câştigat alegerile şi în ajunul împlinirii unui an de la semnarea (pe 8 august 2009) declaraţiei de constituire a Alianţei.

Convingerea mea este că nu Plahotniuc, ci Alianţa şi liderii ei sunt ţinta acuzaţiilor fostului consilier al preşedintelui Voronin. Când acesta afirmă că „Plahotniuc este numele regimului instalat la putere după ultimele alegeri parlamentare în RM, iar esenţa acestui regim este politico-mafiotă” sau că „Plahotniuc este arhitectul AIE-ului”, el loveşte nu în Plahotniuc, ci în speranţele şi aşteptările oamenilor care la 29 iulie 2009 au votat schimbarea şi care, peste două luni, vor merge din nou la vot.

Iată de ce mi se pare straniu faptul că, din cei patru lideri ai Alianţei de guvernământ, doar Lupu a reacţionat; ceilalţi trei – Ghimpu, Filat şi Urecheanu -, care în alte situaţii nu întârzie să dea replica, în cazul dat, au tăcut. De două săptămâni, fostul consilier al lui Voronin îi numeşte la toate televiziunile mafioţi şi garsoni ai lui Plahotniuc, iar ei tac. De ce tac? Că nu ar fi serios să-şi pună mintea cu un ins dubios ca acesta? Păi s-o spună măcar pe asta! Când procurorul general, Valeriu Zubco, ales în funcţie cu 53 de voturi, este declarat mafiot, de ce niciun lider al AIE nu-i ia apărarea? De ce tace premierul Filat, când directorul Centrului pentru combaterea corupţiei, Viorel Chetraru, pe care Guvernul l-a desemnat în funcţia dată, e numit criminal? L-am auzit pe fostul consilier intim şi special al lui Voronin cum îl jelea pe premierul Filat că nu controlează nimic, pentru că nu i-a revenit nicio structură de forţă, cu excepţia Ministerului de Interne, care-i „condus de o păpuşă”. De ce premierul Filat nu i-a luat apărarea generalului Catan?

Am observat că fostul consilier al lui Voronin „a depistat mafia” doar în zonele controlate de eventualii oponenţi ai unui eventual candidat la o eventuală înaltă funcţie în stat. Glumea cineva, precum că politicianul Iurie Roşca a murit, dar cauza lui trăieşte. Ar fi păcat dacă s-ar adeveri cumva că şi „curajul” fostului consilier al lui Voronin este stimulat de către cineva din chiar sânul Alianţei. Aceasta ne-ar obliga şi pe noi să ne revedem poziţia asupra anumitor probleme fundamentale ale existenţei noastre. Atacurile fostului consilier al lui Voronin mai au şi o altă ţintă: compromiterea lui Mihai Ghimpu. Cum altfel poate fi calificată situaţia când fostul consilier cu misiuni speciale al comunistului Voronin declară că-l va susţine în viitoarea campanie prezidenţială pe Mihai Ghimpu? Are nevoie Ghimpu de un asemenea „susţinător”? În mod sigur, nu. Şi încă un „detaliu”: toate acuzaţiile ce i se aduc lui Plahotniuc se referă la situaţii care s-au produs în perioada guvernării lui Voronin. Când a aflat ex-consilierul prezidenţial despre existenţa lui Plahotniuc şi afacerile acestuia – acum o săptămână?! De ce a decis să vorbească abia acum, când a devenit clar că Voronin nu va mai putea candida la un nou mandat şi situaţia (electorală) a PCRM a devenit destul de proastă?

Şirul întrebărilor mai poate fi continuat. Îndrăznesc să avansez o ipoteză: dacă Filat şi Urecheanu nu se vor grăbi să vorbească, va vorbi Ghimpu, iar el ştie multe, dacă nu chiar totul. Atunci vom afla şi cine stă în spatele campaniei sonorizate de fostul consilier cu misiuni speciale, şi care e noua misiune specială a acestuia – campanie care, deocamdată, nu a devenit o furtună mediatică, ci o şezătoare televizată, o telenovelă la care căscăm şi noi gura, deşi realizăm că suntem manipulaţi fără ruşine. Cu asta şi închei: de ce autorii acestei telenovele cred că întreaga societate este compusă din imbecili care nu înţeleg ce se întâmplă şi de ce se întâmplă?

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *