Astăzi 11 Decembrie 2017, Luni - Ultima actualizare la ora 15:50
Abonamente

Economie 16 Februarie 2017, ora 07:35    Din editia print

Oamenii vor tichete de masă, angajatorii nu au bani

Marime Font

Recent, președintele Parlamentului, Andrian Candu a propus proiectul Legii cu privire la tichetele de masă. Aceasta presupune că angajații din sectorul privat vor putea primi tichete de masă de la angajator, ca un bonus social. Experții văd această inițiativă ca una bună și spun că unele grupuri sociale au nevoie de aceste tichete, însă sunt sceptici cu privire la posibilitățile financiare ale angajatorilor de a pune în practică tichetele de masă.

Potrivit notei informative din proiectul de lege propus, tichetele de masă sunt instrumente de politică socială folosite de către companii pentru a oferi beneficii extra salariale angajaţilor lor. „Utilizarea lor este asociată cu o mărire a productivităţii, îmbunătăţirea sănătăţii salariaţilor, precum şi cu un consum ridicat la nivel de populaţie şi colectare suplimentară de TVA la nivel macroeconomic. Statul trebuie să susţină acordarea de tichete de masă pentru că acestea contribuie la descurajarea muncii nedeclarate, sprijină activitatea economică, menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă, se mai spune în notă. Valoarea nominală a unui tichet de masă ar putea constitui 45 de lei, fiind subiect al indexării anuale, proporţional cu rata inflaţiei stabilită pe ţară pentru lunile ianuarie-decembrie din anul precedent. Tichetele de masă pot fi utilizate în societăţile de alimentaţie publică (cantină, restaurant, bufet etc.), super/hypermarket-uri şi alte asemenea entităţi care sunt în raporturi contractuale cu operatorii, doar pentru a cumpăra produse alimentare”, explică președintele Parlamentului, Andrian Candu.

Campania electorală continuă

Veronica Vragaleva, viceministrul Finanțelor, a criticat proiectul de lege chiar în timpul prezentării acestuia în Parlament. „Vreau să vă amintesc că suntem într-un program cu FMI. Aplicarea unei scutiri suplimentare înseamnă identificarea unor resurse suplimentare. Când mergi la FMI cu cifre care arată că se duc bani din buget şi nu vine nimic înapoi, te trezeşti în situaţia în care ei nu pot să accepte aşa ceva”, a motivat responsabilul.

Totuși, experții în economie interpretează diferit această inițiativă. Gheorghe Costandachi, expert în economie, conferențiar, cercetător, spune că proiectul legii are multe semne de întrebare și anume de ce în perioada aceasta s-a propus tichetele de masă, sugerând că ar fi vorba de campanie electorală. „Care ar fi scopul acesteia printr-o inițiativă bruscă? Mi se pare că are un aspect electoral. Mergem iarăși numai cu lozinci și declarații. Dar, dă, Doamne, să fie implementat proiectul, pentru că poate fi o experiență bună pentru R. Moldova, la fel cum este pentru Uniunea Europeană”, a declarat expertul pentru ziarul TIMPUL.



Pe lângă modificările din Codul Fiscal cu privire la tichetele de masă, pe lângă o inițiativă de a stabili o valoare minimală a lor, mai trebuie de făcut modificări. „Dar în linii generale, există multe avantaje. Unul ar fi reducerea unei părți din activitatea economiei gri, subterane, cum se mai zice, deoarece de tichete pot beneficia doar persoanele angajate oficial, cu contract de muncă. Asta ar fi un instrument de reducere a muncii sau a salariilor în plic. Mai ales că aceste tichete nu se dau la salariu și nu au nimic cu el. Este un suport pentru a reduce din cheltuielile pentru angajați”, susține specialistul în economie.

Pe cât de optimist, pe atât de sceptic se arată expertul Gheorghe Costandachi cu privire la posibilitățile financiare ale angajatorilor. „Nu cred că angajatorii noștri, majoritatea din ei să acorde tichete de masă. Majoritatea agenților economici din sectorul mic și mediu al afacerilor nu-și vor permite aceasta, chiar dacă li se creează acele stimulente la impozitare și la contribuții sociale”, a conchis expertul.

Grupurile sociale au nevoie de tichete de masă

Din punct de vedere social, aceasta este o practică foarte bună. De această părere este Viorica Antonov, expertă în politici sociale și dezvoltare de la IDIS „Viitorul”. „Este o practică foarte bună, europeană. Sper că va fi implementată în țară. Foarte mulți angajatori practică astfel de servicii. Este o parte din bonusul social care se negociază la momentul angajării personalului. Foarte multe companii cu asta și atrag cele mai bune cadre în câmpul muncii. La noi nu știu cum va fi implementată, pentru că am văzut că întreprinderile de stat nu prea au finanțe pentru așa servicii, respectiv apare un fel de discriminare între persoanele angajate în sectorul privat sau cel de stat. De asemenea, sunt foarte multe grupuri sociale care au nevoie de astfel de servicii. Doar că apare întrebarea cât de eficient va fi implementat și cum va fi interpretat momentul de către societate”, a menționat Antonov.

De asemenea, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) susține în totalitate demersul președintelui Parlamentului, mai ales că anume sindicatele au fost cele care, de nenumărate ori, au adus în discuție subiectul respectiv în cadrul întrevederilor cu guvernanții țării. „Acest sistem este aplicat, cu succes, de mai bine de jumătate de secol în Europa, și este absolut necesară implementarea eficientă a modelului dat și în Republica Moldova”. Opinia aparține vicepreședintelui CNSM, Sergiu Sainciuc.

Mai mult, Confederația a venit cu propuneri. „Important este să se înțeleagă și să fie prevăzut în lege că o dată cu introducerea acestei garanții, salariile angajaților nu vor fi reduse. O altă propunere a sindicatelor este ca pe partea verso a tichetelor să fie indicată lista entităților unde salariatul are dreptul să le valorizeze. În același context, propunem ca valoarea nominală a tichetelor să fie indexată anual la data de 1 aprilie. În același timp, sugerăm ca denumirea tichetelor să fie înlocuită cu „voucher” sau „bon”, cea de „tichet” fiind una învechită”.

Reducerea sărăciei

Încă în anul 2013 s-a efectuat un studiu despre „impactul social-economic al introducerii tichetelor de masă în Republica Moldova”. Autorul proiectului, Alexandru Stratan, a concluzionat că introducerea tichetelor de masă va îmbunătăţi în mod semnificativ posibilităţile financiare ale gospodăriilor şi va spori accesul la o alimentare adecvată. Acest lucru va afecta în primul rând gospodăriile ale căror membri nu se alimentează în prezent în afara casei, din cauza lipsei mijloacelor băneşti. „Va contribui la soluţionarea unei sarcini concrete privind asigurarea accesului lucrătorilor la o alimentare decentă, iar pe final va determina reducerea sărăciei în Republica Moldova”, a mai adăugat Stratan.

„Îmbunătăţirea accesului populaţiei la instituţiile de alimentare publică şi asigurarea lucrătorilor cu alimentare adecvată, în special la prânz, ar contribui la reducerea incidenţei unor boli ale aparatului digestiv. Introducerea tichetelor de masă pentru sporirea accesului la alimentare ar avea un impact imens şi ar servi drept un factor creşterea speranţei de viaţă a lucrătorilor”, concluzionează autorul în cadrul studiului respectiv.

Plăți neoficiale înlocuite cu tichete de masă

Mihai Bologan, director executiv la compania iData, doctor în economie, explică că această inițiativă de a oferi salariaților tichete de masă are atât avantaje, cât și dezavantaje. „În prezent, salariile multor persoane sunt așa de mici încât ajung doar pentru transportul până la serviciu și unele cheltuieli personale. Introducerea unor facilități fiscale sub formă de tichete de masă ar putea să permită angajatorilor să ofere bonusuri la salariu, fără a achita impozite mari. Astfel, dacă în prezent, angajatorul ar dori să ofere un prânz de 50 de lei pentru un angajat, în realitate, el cheltuiește până la o sută de lei, ceea ce nu-i este convenabil și respectiv, nici angajatul nu poate beneficia de această facilitate. În condițiile în care povara fiscală față de angajatori este una mare și se practică foarte des achitarea salariilor în plic, introducerea unor tichete de masă ar fi o soluție pentru a îmbunătăți relația dintre angajatori și angajați, dar și o conformare fiscală mai bună. Astfel, se poate aștepta ca multe plăți neoficiale să fie înlocuite cu bonusuri oferite pentru lucrătorii companiilor”, concluzionează directorul companiei.

Angajatorul consideră că o astfel de măsură este una temporară, până nivelul impozitării va fi unul optim pentru angajatori și nivelul salariului va fi unul suficient de bun pentru angajați încât să nu fie nevoie de astfel de tichete. „Există speculații precum că introducerea tichetelor ar duce la evaziune fiscală. Părerea mea e că organele competente pot anticipa astfel de „scheme” și le vor putea contracara, astfel încât angajatorii corecți să nu fie defavorizați din cauza celorlalți. În prezent, compania noastră apelează la serviciile a peste 30 de persoane pentru diverse proiecte și suntem în creștere. Vom discuta pe interior această inițiativă privind tichetele de masă, dar ca angajator aș fi cointeresat să le propun o astfel de recompensă, ceea ce ar fi avantajos și pentru companie și pentru colaboratorii mei”, a declarat Mihai Bologan pentru ziarul TIMPUL.

Alți angajatori au criticat inițiativa. Valeriu Bodiu directorul unei companii private care are în jur de 2 mii de angajaţi: „Dacă legislaţia fiscală îmi permite deja acest lucru, atunci introducerea unui operator suplimentar îmi creşte doar cheltuielile. Dacă îmi cresc cheltuielile se diminuează profitul întreprinderii prin urmare şi impozitul achitat la stat. Nu ştiu dacă într-adevăr sunt avantaje fiscale”, a declarat angajatorul pentru europalibera.org.

Sergiu Gogu, angajator în sectorul privat, spune că „este şi o îngrijorare a companiei noastre ca prin acest proiect de lege şi ulterior prin modificările care ar putea urma să nu fie unicul mecanism de a oferi hrană angajaţilor doar prin tichete. Mecanismul actual să funcţioneze, să avem posibilitatea de a avea înţelegeri directe cu companiile care oferă hrană”.

Sistemul tichetelor de masă funcţionează la nivel mondial de peste şase decenii şi în peste 40 de ţări de pe toate continentele, cum ar fi Austria, Bulgaria, România, Finlanda, Belgia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Elveţia, Ungaria, Cehia, Suedia, Slovacia, Spania, Portugalia, Italia, Luxemburg.

Potrivit Registrului de stat al întreprinderilor, în 2015, Republica Moldova existau 168,273 de mii de persoane juridice și întreprinzători individuali.

Un articol de: Georgeta Carasiucenco Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 11 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (IV) Adunarea Națională Moldovenească de la Tiraspol

Mișcarea de renaștere națională din 1917, care a trezit vulcanul trăirilor panromânești, ținute în frâu timp de un secol de autoritățile țariste, a avut impact nu doar asupra moldovenilor din Basarabia, ci și asupra celor de peste Nistru.

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Decembrie 2017, de Pavel Păduraru

Întrebarea de care fug procurorii: de ce Gorbunțov nu a fost arestat?

Recent, în țara noastră a mai avut loc o minune. Dar aşa cum la noi minunile nu mai reprezintă excepții, ci lucruri ordinare, am putea să le numim fleacuri. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Sărbătorile și postul

Posturile, cred că acest lucru e limpede pentru oricine, nu mai sunt ținute ca pe vremuri. Poate în particular sau în mănăstiri mai există astfel de nevoitori. La noi, în schimb, creștinii căldicei, postul a rămas doar evitarea oricăror proteine animale.

() Citeşte tot articolul

Editorial 9 Decembrie 2017, de Dan Nicu

La plecarea unei Epoci

În aceste zile de decembrie, întreaga naţiune română deplânge dispariţia dintre noi a celui care a fost Majestatea sa Regele Mihai I. Suveranul s-a stins din viaţă în Elveţia, la reşedinţa sa, în ziua de marţi, 5 decembrie. 

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 9 Decembrie 2017, de Ana Gabor

Povestea ultimului rege

Născut la 25 octombrie 1921, regele Mihai a adus o mare bucurie în familia sa, dar și în întreaga țară.

() Citeşte tot articolul

Editorial 6 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Timp pentru suflet

E interesant cum oamenii se plâng că nu mai au timp pentru nimic. Nu au timp să se roage, să meargă la biserică, să citească o carte. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 27 Noiembrie 2017, de Marin Basarab

11 luni de dodoneală

Președintele se trezi prost dispus

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md