„Oamenii noștri oferă mită pentru că nu-și cunosc drepturile”

Veronica, o tânără de 25 de ani, este frizeriță la unul dintre saloanele din Capitală. Fata spune că nu a dat mită decât pentru a-și proteja sănătatea, iar de luat premii bănești pentru unele favoruri nici nu poate fi vorba. Cu toate acestea, tânăra recunoaște că zilnic i se oferă bacșiș, totuși, specialista susține că acești bani suplimentari lăsați de clienți, nu reprezintă mită. „Oamenii noștri oferă mită pentru că nu-și cunosc drepturile sau nu au curajul să lupte pentru ele. Din păcate, pentru a-mi proteja sănătatea am fost nevoită să dau și eu mită la unele investigații medicale, totuși, după aceste incidente am avut mustrări de conștiință. Personal, nu am luat niciodată mită și nici nu cred că voi face vreodată. Este adevărat că zilnic mi se oferă bacșiș. Însă, acești bani nu pot fi considerați mită, deoarece clientul îi dă de bună voie și nesilit de nimeni, atunci când este mulțumit de un anumit serviciu”, recunoaște frizerița

„Hai, dă 200 de lei și uităm că ne-am întâlnit”

Tudor, este șef la o agenție de pază din Chișinău. Bărbatul a terminat acum mulți ani Facultatea de Drept la o universitate din Spania, după care s-a reîntors în țară și s-a angajat în domeniul securității. Specialistul recunoaște că de-a lungul activității i s-a propus de nenumărate ori mită, valoarea căreia depășea câteva sute de mii de lei. Însă, bărbatul a refuzat-o de fiecare dată pentru că nu și-a dorit să fie la cheremul cuiva. În ciuda acestor principii, Tudor oferă periodic mită și este de părere că altfel în Republica Moldova nu funcționează nimic. „Moldovenii sunt nevoiți să dea șpagă, pentru că altfel nimeni nu mișcă un deget în țara asta.

Am dat și eu mită de multe ori, așa cum o fac toți. În prezent, la medic, fără bani, nu faci nimic. Fosta soție are gradul întâi de invaliditate, de aceea este nevoită să se interneze periodic în spital. Păi iată, dacă nu-i pui medicului în buzunar 300 de lei, apoi nici nu vine să te vadă, stai acolo zece zile și nu are nimeni nevoie de tine. Aceeași problemă este și la Poliția Rutieră. Când un inspector te oprește că ai încălcat anumite reguli, el nu-ți întocmește proces-verbal, dar îți spune: „Hai, dă 200 de lei și uităm că ne-am întâlnit”, iar dacă nu ai încălcat nimic, oricum îți caută nod în papură. Corupția e o boală moștenită încă de pe vremea URSS-ului, țin minte că atunci fără un cârlan și un butoiaș de vin, rar care susțineau examenele la facultate. Bine că eu după patru luni, mi-am continuat studiile în Spania și nu am reușit să intru în interiorul acestui sistem. Deși mi s-a propus de multe ori mită, nu am acceptat-o niciodată, pentru că n-am vrut să fiu la mâna nimănui. Poate vreun cadou aș fi luat, dar mită – niciodată!”, conchide bărbatul.

„Noi suntem singurii responsabili de corupția din țară”

Ina, o femeie de 60 de ani din Capitală, a lucrat mai bine de trei decenii în cadrul unei întreprinderi cunoscute din țară și spune că în virtutea postului, pe care îl avea, nu puține au fost cazurile în care i s-a propus mită, însă specialista a refuzat categoric. „Toată viața am lucrat în calitate de contabil la o întreprindere cu renume din Republica Moldova și sinceră să fiu au existat situații în care mi s-au propus anumite premii bănești sau cadouri în schimbul unor favoruri, dar întotdeauna mi-am păstrat demnitatea și am refuzat. Fac parte din categoria de oameni care nici nu primesc mită, dar nici n-o dau. Nu-mi amintesc să-mi fi cerut cineva direct bani, totuși nu puține au fost cazurile în care mi s-a dat de înțeles că ar fi bine să dau mită. De exemplu, mi se spunea:

„Dumneavoastră, știți că astăzi toate lucrurile costă și dacă vreți să rezolvați problema mai repede, atunci bine-ar fi să contribuiți cu ceva”, dar eu de fiecare dată mă prefăceam că nu înțelegeam aluzia. Mai mult decât atât, mă supăram atunci când auzeam de la colege că au dat mită la medic, la grădiniță sau la universitate. Oamenii nu înțeleg că, din cauza iresponsabilității lor, mita înflorește în toate sistemele statului. Așa se întâmplă că dacă cineva dă astăzi mită unui specialist, mâine, cel din urmă, va cere bani și de la mine și tot așa cercul vicios va continua. Noi suntem singurii responsabili de corupția din țară, pentru că i-am creat condiții favorabile. În general, cred că moldovenii oferă mită pentru a-și rezolva cu ușurință anumite probleme sau pentru a se eschiva de la anumite răspunderi”, conchide femeia.

„Factorul principal care generează corupția este dezorganizarea”

În Republica Moldova, fenomenul corupției este cunoscut nu doar în sferele vieții sociale, dar și în mediul de afaceri. Cel puțin, asta arată studiul „Corupția, cea mai profitabilă afacere din Republica Moldova”, realizat recent de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Expertul economic Veaceslav Ioniță, unul dintre autorii acestei lucrări, a explicat de ce corupția a pătruns în mediul de afaceri, dar și care este factorul principal al acestui fenomen din toate sferele vieții din Republica Moldova.

„În mediul de afaceri există mai multe cauze care provoacă corupția. Una dintre acestea ar fi numărul mare de acte necesare pentru a desfășura o activitate economică. Guvernul a realizat că această prevedere este un izvor de corupție, de aceea a venit cu inițiativa de a reduce pachetul de acte permisive de la cele 400 necesare în prezent la circa 150. Astfel, piața corupției în mediul de afaceri va scădea dramatic, deoarece nu vor mai fi necesare anumite documente. Un alt factor important îl reprezintă legislația noastră care, din păcate, este atât de întortocheată și confuză, încât nici omul de afaceri, nici birocratul nu înțelege cum poate soluționa o anumită problemă, de aceea oferă sau primește mită. Dacă vorbim despre companiile mici, pe care de altfel și s-a axat studiul, atunci constatăm că unele chiar încearcă să lupte cu fenomenul corupției. Doar că într-un final mulți antreprenori realizează că este mai simplu să ofere mită, decât să piardă timp, nervi și bani prin procesele de judecată”, a specificat Veaceslav Ioniță.

De asemenea, referindu-se la corupția din Republica Moldova per ansamblu, expertul economic este de părere că la baza acestui fenomen stă dezorganizarea din sistemul legislativ. „În Republica Moldova, factorul principal care generează corupția este dezorganizarea. Oamenilor noștri le place să trăiască dezorganizat, încalcă anumite legi și sunt nevoiți să achite mită. Ș-apoi în forma în care sunt elaborate legile la noi, acestea pur și simplu nu pot fi respectate întotdeauna. Mita se acceptă din două motive, atractivitatea ei în cazul unui salariu mic și lipsa pedepsei. Iar în Republica Moldova diferența dintre atractivitatea mitei și pedeapsă este foarte mare. Totuși, lupta împotriva corupției a început și cred că în doi-trei ani va dispărea mita măruntă care distruge societatea”, a declarat specialistul IDIS „Viitorul” pentru ziarul TIMPUL.

„Statul are nevoie de birocrați competenți care cunosc legile”

Directorul CBS-AXA, Ion Jîgău, a explicat că mita a existat în societatea noastră începând cu perioada imperială și culminând în timpul URSS-ului. Însă, amploarea fenomenului în ultima perioadă este acuzată atât de migrație, cât și de incompetența de care dau dovadă birocrații. „Mita a existat dintotdeauna în societatea noastră. Însă, amploarea fenomenului din ultima perioadă este cauzată de migrația populației de la sat spre oraș. Oamenii au mai multe probleme de rezolvat și caută căi mai ușoare, de aceea nu întotdeauna recurg la metode legale. Și cum la noi structurile statului sunt pline de birocrați incompetenți care sunt promovați pe alte criterii, decât performanța, legile nu întotdeauna sunt respectate. În general, birocrația este bună, deoarece statul are nevoie de birocrați competenți care cunosc legile, procedurile uzuale și acționează în baza acestora. Însă, atunci când birocrații sunt incompetenți aceștia nu știu cum să procedeze în anumite situații și pot tărăgăna cazul ani la rând, de aceea oamenii sunt nevoiți să apeleze la căile ilegale. Singura soluție pentru a diminua corupția este respectarea legislației și pedepsirea celor implicați în asemenea acte”, a explicat sociologul.

Republica Moldova s-a clasat la coadă în topul celor mai prospere țări. Potrivit clasamentului The Legatum Prosperity Index 2016, realizat anual de Legatum Institute din Londra, țara noastră ocupă locul 96 din cele 149 de poziții. Astfel, despre Republica Moldova se spune că livrarea prosperității este limitată de calitatea economică și educațională slabă, de corupție și de guvernarea ineficientă.