Externe

OPINIE / Criza catalană, poate mai gravă pentru Europa decît Brexit-ul

Criza catalană este pentru Europa o încercare mai dificilă decît Brexit-ul întrucît pune în cauză însuşi spiritul integrării europene. Această opinie a fost formulată de deputatul european Philippe Lamberts, şeful grupului ecologist, mai precis al Verzilor. Europa începe să reacţioneze în faţa unui pericol iminent, dar o face, trebuie spus acest lucru, în ceasul al doisprezecelea.

Un alt eurodeputat, Esteban Gonzales Pons, spune următoarele pentru Agenţia France Presse: "Dacă astăzi veţi permite Cataloniei să sfărîme unitatea Spaniei, acest lucru va declanşa un efect de domino pe întregul continent. Si în loc de o Europă a celor 27 vom avea o non-Europă de mini-state”.

Reamintim în context reacţia Comisiei Europene după referendumul de duminică din Catalonia: acesta este considerat ilegal, violenţele comise de poliţişti sunt condamnate iar Barcelona şi Madridul sunt invitate să deschidă un dialog.

Editorialistul francez Bernard Guetta este de părare că un astfel de dialog a devenit urgent, miza sa fiind însă mai degrabă alta: lucrurile au ajuns atît de departe încît acum se pune problema ca nimeni să nu iasă umilit din acest angrenaj, să nu-şi piardă "onoarea". Pe pămînt iberic orgoliile sunt extrem de pronunţate, deci toată lumea trebuie să iasă cu faţa curată. Orice idee pentru atingerea acestui obiectiv este deci binevenită. Există comentatori în Franţa care spun că Spania s-ar putea inspira, de ce nu, din modelul federal elveţian. Orice soluţie de natură să prezerve unitatea Spaniei dar să le dea şi satisfacţie autonomistă catalanilor ar fi deci binevenită.

In revista l’Express, editorialistul Christian Makarian propune o analiză interesantă legată de globalizare. Un efect pervers al acesteia ar fi, spune el, febra identitară. Cu cît au mai mult oamenii sentimentul că sunt “nivelaţi”, obligaţi să se supună unor norme unice, cu atît îşi caută ei mai mult identitatea, rădăcinile, şi fac eforturi pentru a le conserva. Chiar şi pe fondul construcţiei europene s-a văzut acest lucru, toţi vrem să fim europeni, să ne bucurăm de libera circulaţie, de exemplu, dar în paralel identităţile regionale sunt exacerbate. Criza catalană este cu siguranţă şi o expresie a acestei repulsii viscerale faţă de o globalizare văzută ca o uniformizare.

Christian Makarian nu uită însă nici factorul economic. Pentru că tot în context de globalizare nu doar indivizii ci şi comunităţile încep să viseze la tot felul de “aranjamente”. Catalanii sunt, de exemplu, convinşi că dacă s-ar desprinde de Spania ar trăi mai bine datorită atuurilor pe care le au. 25 la sută din exporturile spaniole trec prin Catalonia, şi în special prin portul Barcelona. Si tot aşa, 22,5 la sută din turismul spaniol este concentrat în Catalonia…

Acest tip de argument a cîntărit cu siguranţă în balanţă cînd mişcarea separatistă catalană a început să cîştige masiv simpatizanţi. Argumente de acest gen sunt vehiculate uneori şi de către separatiştii scoţieni care spun “să ne despărţim de Marea Britanie şi fiecare dintre noi va fi mai bogat cu o mie de lire la fiecare salariu”.

Si pentru că am vorbit de posibile scenarii sau soluţii. Iată încă unul, destul de plauzibil: organizarea de alegeri atît la Bercelona cît şi la Madrid, altfel spus alegerea unor noi organe reprezentative şi a unor noi lideri, care vor avea poate mai mult apetit pentru negocieri şi dialog decît Mariano Rajoy şi Carles Puigdemont.

Autor: Matei Vişniec
Sursa: rfi.ro 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *