OPINIE / Noua tentativÄ a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest
DacÄ numÄrÄm Či “revoluČia portocalie” a lui Iuscenko Či Timosenko din 2004-2005, la care se adaugÄ Summitul NATO de la BucureČti, din aprilie 2008, Či, evident, eroicul EuroMaidan din iarna lui 2013-2014, aceasta ar fi a patra încercare a Ucrainei pro-occidentale de a sparge definitiv, spre Vest, blocada strategicÄ a Rusiei;
Având în vedere evoluČiile recente din politica internaČionalÄ, avem toate motivele sÄ credem cÄ, în spatele noului optimism al Ucrainei, s-ar afla administraČia Trump, care ar „împuČca trei iepuri dintr-o loviturÄ” prin aceastÄ miČcare spectaculoasÄ: reinventarea unui Trump contestat pe plan intern, prin politica externÄ din Europa CentralÄ Či de Est (susČinerea Ucrainei ar obČine consensul între republicani Či democraČi), identificarea unei noi monede de schimb în relaČia tensionatÄ dar Či în începutul de negociere cu Putin, Či înghesuirea într-o poziČie dificilÄ a nucleului franco-german al Europei de Vest, care se vede pus în situaČia de a trece de la vorbe (susČinerea de principiu a Ucrainei) la fapte (acceptarea Ucrainei ca membru cu drepturi depline), ceea ce nici Merkel, nici Macron nu sunt pregÄtiČi sÄ facÄ, pentru a nu mai vorbi de Olanda, care a respins prin referendum, anul trecut, pânÄ Ĺi ratificarea banalului Acord de Asociere a Ucrainei la Uniunea EuropeanÄ;
Avansez ipoteza cÄ, deČi binevenitÄ Či demnÄ de toatÄ aprecierea noastrÄ, nici aceastÄ a patra ofensivÄ pro-occidentalÄ a Ucrainei nu va reuČi, neavând susČinerea Europei de vest (Germania, FranČa, Olanda) nici pentru NATO, nici pentru Uniunea EuropeanÄ. Berlinul, Parisul Ĺi Haga nu sunt doar la sfârČitul/începutul unui ciclu electoral naČional, cu toate sensibilitÄČile politice care decurg de aici, dar au în prezent o cu totul altÄ agendÄ internÄ Či europeanÄ, în care nu sunt interesate de o Či mai mare deteriorare a relaČiilor cu Rusia, faČÄ de cea din prezent.
*
N-am mai scris cam de mult timp despre Ucraina. Sentimentul era cÄ totul e blocat, cÄ nu se mai întâmplÄ nimic notabil, legat de Kiev, în politica Europei sau în cea a NATO, în afara desfiinĹŁÄrii vizelor turistice Ĺi a unor proiecte tehnice generoase ca idee dar minore ca amploare, care îi animÄ mai mult pe experČi decât opinia publicÄ Či au un impact pe mÄsura investiČiei. De pildÄ, NATO tocmai trece la faza a doua implementÄrii unui program de cyber-security pentru Ucraina, dintr-un fond coordonat de România. CÄutând însÄ detalii despre sume Či amplitudinea proiectului, am vÄzut (Či încÄ sper sÄ mÄ înČel, sÄ-mi fi scÄpat vreun zero sau sÄ fie o greČealÄ în presa kieveanÄ) cÄ bugetul programului a fost de 1 (un) milion de euro (?!)1, ceea ce mÄ face sÄ cred cÄ, probabil, a rÄmas vreun rest în conturile NATO de la achiziČia unui avion de luptÄ Či nu Čtiau ce sÄ facÄ cu mÄrunČiČul.
Lunea trecutÄ însÄ, preČedintele Porosenko a declarat, dupÄ o întâlnire cu secretarul general al NATO, cÄ Ucraina este pregÄtitÄ sÄ înceapÄ discuČiile de aderare la AlianČÄ2. La câteva zile dupÄ acest moment, suprinzÄtor în raport cu amorČeala în care intrase de câČiva ani discuČia despre aderarea Ucrainei, Kievul a anunČat cÄ îČi va coordona acČiunile cu Georgia, pentru integrarea în NATO Či Uniunea EuropeanÄ.
În paralel, ca ripostÄ imediatÄ, în estul Ucrainei, liderul separatiČtilor ruČi a anunČat, ca “ultimÄ ofertÄ de pace”, un proiect absurd de înlocuire a statului ucrainean cu un alt stat, federal, numit “mica Rusie”, având capitala la DoneČk. Evident, o prostie propagandisticÄ lipsitÄ de orice fundament, pe care nu o va lua nimeni în considerare, dar care este menitÄ sÄ arate cÄ existÄ „viziuni diferite” la Kiev Či DoneČk cu privire la viitorul Ucrainei, deci orice este posibil de acum înainte. Practic, Rusia a arÄtat imediat pisica Ucrainei Ĺi Occidentului. Conflictul îngheČat se poate reaprinde oricând, detonatorul fiind în mâna criminalÄ a Moscovei. Tot coincidenČa a fÄcut ca, exact în aceastÄ perioadÄ, sÄ se comemoreze trei ani de la catastrofa aviaticÄ din estul Ucrainei, în care separatiČtii înarmaČi cu rachete ruseČti Buk au doborât un avion de linie malaezian, cu 298 de civili la bord, care venea din Olanda. Nu mai doar sunt presupuneri politice sau jurnalistice, sunt concluzii Či date certe, confirmate dupÄ doi ani de ancheta temeinicÄ a procuraturii olandeze. AcĹŁiunile Rusiei în Ucraina au fost pur Ĺi simplu criminale. Punct.
Nu avem deocamdatÄ nicio dovadÄ, dar legând lucrurile între ele am putea deduce cÄ noul optimism al Ucrainei Ĺi anunĹŁul privind dorinĹŁa de aderare la NATO vin ca urmare a reformulÄrii spectaculoase a politicii externe a administraĹŁiei Trump, care trece de la izolaĹŁionismul Ĺi apropierea de Rusia cu care pÄrea, în decembrie-ianuarie, cÄ va defila în acest mandat, la o atitudine pro-activÄ, normativÄ, chiar hawkish, dispusÄ sÄ punÄ Rusia la punct în câteva dosare restante de pe vremea lui Obama (Ucraina, Siria), adicÄ revenind la discursul de promovare internaĹŁionalÄ a democraĹŁiei, libertÄĹŁilor Ĺi drepturilor omului Ĺi la tradiĹŁia republicanÄ a preĹedinĹŁilor Bush Ĺi Reagan. Este tot mai limpede ceea ce presupuneam în lunile din urmÄ, anume cÄ oamenii-cheie din jurul lui Trump (în special secretarul de la ApÄrare, James Mattis, Ĺi consilierul de securitate naĹŁionalÄ, H.R. McMaster) vin cu viziunea clasicÄ a generalilor americani ai deceniilor trecute, formaĹŁi în spiritul doctrinei asertive Ĺi intervenĹŁioniste a Statelor Unite, singura în mÄsurÄ sÄ asigure prezervarea statului de lider global al Americii.
Cum ne putem da seama dacÄ ipoteza de mai sus este corectÄ sau nu? Simplu. Vom vedea dacÄ, în perioada urmÄtoare, Statele Unite îĹi vor anunĹŁa sprijinul pentru aderarea Ucrainei la NATO. Eu cred cÄ aĹa se va întâmpla. DacÄ Washingtonul va face public, explicit, acest lucru, punând gaz pe foc în relaĹŁia cu Rusia dar Ĺi o micÄ „bombiĹŁÄ” în relaĹŁia transatlanticÄ cu Europa de vest, devine clar obiectivul SUA de a-Ĺi consolida prezenĹŁa strategicÄ în Europa CentralÄ Ĺi de Est, sugeratÄ deja prin primirea la Casa AlbÄ a preĹedintelui României Ĺi mai ales prin vizita spectaculoasÄ în Polonia (o Polonie care îĹi deterioreazÄ accelerat relaĹŁiile cu UE), vizitÄ combinatÄ cu participarea la Summitul IniĹŁiativei celor Trei MÄri, care reuneĹte 12 state din regiune.
Este foarte posibil ca Ĺi celelalte douÄ ĹŁÄri de limbÄ englezÄ din NATO, Marea Britanie Ĺi Canada, sÄ susĹŁinÄ aderarea Ucrainei la AlianĹŁÄ, nu numai în baza relaĹŁiei tradiĹŁionale cu Statele Unite, dar Ĺi din motive proprii diferite, Marea Britanie fiind în plin proces de Brexit Ĺi dorind sÄ-Ĺi sporeascÄ pârghiile de acĹŁiune în relaĹŁia cu nucleul dur franco-german, iar Canada având o puternicÄ Ĺi influentÄ comunitate ucraineanÄ, care are un cuvânt de spus la viitoarele alegeri.
Chiar dacÄ teza implicÄrii Statelor Unite în aceastÄ campanie politico-diplomaticÄ a Ucrainei, care bate din nou la porĹŁile Vestului, se va confirma, asta nu înseamnÄ cÄ demersurile Ucrainei vor Ĺi reuĹi. În fond, s-ar putea repeta situaĹŁia din 2008, când Bush a propus aliaĹŁilor europeni, la BucureĹti, invitarea Ucrainei în NATO, dar Germania Ĺi FranĹŁa s-au opus. Pentru România Ĺi regiunea noastrÄ, inclusiv pentru Republica Moldova, aderarea Ucrainei la NATO ar fi un mare câĹtig, din motive pe care este prematur sÄ le discutÄm acum.
Ĺi dacÄ nu va reuĹi admiterea Ucrainei în NATO (cÄci de Uniunea EuropeanÄ nici nu poate fi vorba), manevra va avea impact strategic, politic Ĺi public în Europa. Va apropia Ĺi mai mult Europa CentralÄ Ĺi de Est de Statele Unite, cu toate consecinĹŁele care decurg de aici, Ĺi va crea o falie Ĺi mai adâncÄ între Vestul Ĺi Estul Europei. Practic, cei care se vor opune intrÄrii Ucrainei în Clubul occidental (posibil Germania, FranĹŁa Ĺi Olanda), invocând desigur varii motive, vor fi puĹi în situaĹŁia de a se confrunta public cu propriile principii Ĺi valori din politica externÄ, enunĹŁate formal în ultimii ani. Conflictul din Ucraina s-ar putea reaprinde. Rusia va redeveni o temÄ fierbinte pe agenda europeanÄ Ĺi euroatlanticÄ, chiar când Germania Ĺi FranĹŁa intenĹŁioneazÄ sÄ lanseze, din toamnÄ, o reformÄ profundÄ a Uniunii Europene. Toate acestea aratÄ cÄ jocul de reconfigurare a sistemului relaĹŁiilor internaĹŁionale este departe de a se fi încheiat.
Autor: Valentin Namuescu
Sursa: Contributors.ro
FiČi la curent cu ultimele noutÄČi. UrmÄreČte TIMPUL pe Google News Či Telegram!