Proiectul Legii Bugetului pentru anul 2012, aprobat de Guvern, aşteaptă să fie examinat de deputaţi în Parlament. 

Deşi acesta a fost prezentat de Ministerul Finanţelor în urma negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional, economiştii manifestă îngrijorare faţă de faptul cum vor fi alocaţi banii publici, care sunt mecanismele de implementare a unor prevederi din buget şi în ce măsură vor fi afectaţi cetăţenii de noul buget.

L-am rugat pe Gheorghe Costandachi, expert IDIS „Viitorul”, să analizeze unele aspecte ale acestui subiect, care au un impact mai mare asupra populaţiei.

Proiectul Bugetului de stat pentru anul 2012 prevede venituri de 21 miliarde 490 mln. lei, în creştere cu aproximativ 10,5% faţă de anul trecut, „ceea ce reprezintă o creştere semnificativă, în condiţiile în care R. Moldova se află într-o permanentă criză economico-financiară”, a remarcat economistul Gheorghe Costandachi. Cheltuielile estimate sunt de aproximativ 22 de miliarde, iar deficitul bugetar – 700 milioane, acceptabil, întrucât anul trecut deficitul a fost de 1 miliard 266 milioane, iar în 2009 constituia în jur de trei miliarde de lei. „În condiţiile în care nu există o creştere calitativă economică, iar forţa de muncă migrează şi şomajul creşte, avem, totuşi, capacitatea de a forma şi aduna un plan financiar pe ţară. Chiar şi aşa, apar încă foarte multe semne de întrebare faţă de Bugetul pentru 2012”, a spus expertul.

Şi în anul 2012 vom importa mai mult decât vom produce

Deşi, conform proiectului, veniturile în Bugetul de Stat 2012 a înregistrat o creştere, structura şi calitatea creşterii acestor venituri aduc îngrijorări în rândul economiştilor. Astfel, la venituri, impozitele interne pe mărfuri şi servicii înregistrează 14 miliarde 900 mln. lei, care reprezintă o cifră destul de mare, o parte din ea fiind acumulată din: TVA la mărfuri, produse şi servicii prestate în Moldova - 3.731.900 mii lei, TVA la mărfurile importate, care constituie 9.813.100 mii lei. „Cifrele respective ne arată că Moldova trăieşte din taxele de import, ceea ce este o situaţie inversă economiei viabile, bazată pe principii de piaţă. Asta ne demonstrează încă o dată că, la noi, producţia sectorului real al economiei nu funcţionează sau, dacă funcţionează, produce cam de trei ori mai puţin”, a explicat Gheorghe Costandachi.

Majorarea accizelor va duce la scumpirea automobilelor

„Majorarea cu 50 la sută a accizelor la automobile, înseamnă, de facto, scumpirea de două ori a autoturismelor pe piaţa noastră, iar Moldova devine o ţară cu cele mai scumpe maşini. Lucru care nu este tocmai favorabil, deoarece statul se concentrează pe acumularea impozitelor, în timp ce factorul social nu se ia in vedere”, a atras atenţia economistul Costandachi. Potrivit lui, autorităţile trebuie să aibă în vedere faptul că, prin majorarea accizelor la autoturisme, riscă sa fie redus importul de maşini, dar şi consumul de carburanţi. „Totodată, ştim că şi carburanţii sunt impuşi cu accize şi nu ar fi mai bine să permitem populaţiei să cumpere maşini mai ieftine, ca să consume mai mult carburant, astfel încât să fie satisfăcute două părţi, partea bugetară – statul şi partea socială – populaţia?..”, se întreabă economistul.

10 la sută din Buget îl constituie granturile străine

În cadrul Legii Bugetului de stat, pentru anul 2012, este prevăzută suma de 2 miliarde 400 mln. lei provenită din granturi. „Precum se ştie, granturile sunt mijloace financiare care vin de peste hotare în scopul acoperirii necesităţilor bugetare naţionale. Suma este destul de importantă, deoarece are valoarea a 10% din buget. Dar, totodată, aceasta demonstrează că avem un buget care nu are bani din activitatea de întreprinzător, ci din impozite, taxe şi granturi, care, la rândul lor, nu provin din activitate economică, iar sectorul real al economiei nu funcţionează”, a spus expertul.

Reintroducerea impozitului pe venit va aduce noi creşteri de preţuri

Suma colectată din impozitele pe venit, pentru anul 2012, este prognozată la 723 mln. lei. Expertul susţine că este o sumă foarte mică, însă, chiar şi aşa, va aduce noi creşteri de preţuri. Potrivit lui, dacă va fi reintrodus acest impozit pe venit, atunci toţi agenţii economici, care produc servicii şi bunuri, vor adăuga acest impozit la cheltuielile lor. „Ştim bine că nimeni, niciun organ sau o instituţie publică nu face o monitorizare de preţuri, deşi sunt de acord că în condiţiile economiei de piaţă, preţurile trebuie să se formeze conform acestor principii. La unele produse şi bunuri industriale, alimentare sau nealimentare, care se vând pe piaţa RM, spre consum, sunt de câteva ori mai mari în comparaţie cu alte ţări. Iar calculele mi-au arătat că, dacă luăm coeficientul unitar de salarizare, vom observa că la noi preţurile se ridică de atâtea ori, de câte ori se micşorează salariul”, a explicat Gheorghe Constandachi.

În concluzie, reintroducerea impozitului pe venit este binevenit, dar mecanismul de executare trebuie să fie elaborat astfel, încât să nu ducă la majorări de preţuri şi să crească inflaţia. „Sunt foarte multe instituţii de stat cu funcţii de control şi monitoring, care pot face un control calitativ pentru a fi menţinute preţurile, iar agenţii economici, ştiind că vor fi verificaţi sistematic şi corect, nu vor face din impozitul pe venit „un instrument de dezvoltare a corupţiei”, a conchis expertul.

Sume infime în susţinerea micului business

Nici la capitolul susţinerii serviciilor legate de activitatea economică bugetul nu face faţă realităţilor. Astfel, potrivit expertului, alocarea a cinci milioane de lei pentru dezvoltarea micului business poate fi interpretat ca o batjocură. „Dacă luăm în considerare faptul că în RM există peste 150 de mii de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), e suficient să împărţim suma alocată la numărul de întreprinderi ca să vedem că suportul statului pentru fiecare din ele este de 33, 33 lei”, afirmă doctorul în economie. Potrivit lui, din cauza că nu sunt ajutaţi de stat, majoritatea IMM-lor nu produc, dar preferă să importe sau să presteze servicii. „Suntem în situaţia în care ponderea micul business este foarte mare şi 98 % din numărul total al întreprinderilor este al IMM –urilor. Respectiv, pentru susţinerea lor, statul trebuie să întreprindă facilităţi, sub formă de alocări, investiţii, etc.”, spune expertul.

Sănătatea ne costă mai mult decât educaţia?

La partea de cheltuieli, anumite alocări trezesc îngrijorarea economiştilor. Gheorghe Costandachi compară domeniul învăţământului, căruia i-au fost alocate 2 mlrd. 304 mln. lei, cu cel al ocrotirii sănătăţii, care va avea cu 500 mln. lei mai mult. Deoarece învăţământul este cea mai profitabilă investiţie pe termen lung, suma ce i se acordă este foarte mică. Dimpotrivă, pentru sănătate a fost stabilit un buget de 2 mlrd. 690 mln. lei. Expertul atrage atenţia asupra faptului că anul trecut Agenţia Naţională de Asigurări obligatorii în medicină a acumulat un buget de 3 mlrd. 673 mln. lei. Susţinerea de către stat a ocrotirii sănătăţii este necesară, dar nu în detrimentul educaţiei. În plus nu este clar cum sunt gestionaţi aceşti bani de către fiecare instituţie publică în parte.

Banii pentru dezvoltarea ştiinţei – repartizaţi neadecvat

Un domeniu „suspect” pentru economişti este cel al ştiinţei

Un alt domeniu „suspect” pentru economist este cel al ştiinţei şi al inovaţiei, unde au fost alocaţi 371 de milioane. Suma nu este una foarte mare, dar, potrivit interlocutorului nostru, distribuirea ei nu este corectă. „Un semn de întrebare ar fi unde se face la noi ştiinţa - la Academia de Ştiinţe sau la instituţiile de învăţământ superior? Părerile sunt împărţite. În opinia mea, nu trebuie neglijate instituţiile de învăţământ superior, deoarece acolo se fac cele mai multe experimente, cercetări, activează cel mai mare potenţial de cercetători”, susţine Gheorghe Costandachi.

O prevedere în premieră a bugetului: impozitarea indirectă

Este vorba despre un mecanism absolut nou de estimare a veniturilor impozabile, atunci când nu există suma veniturilor cetăţenilor în expresie absolută. De exemplu, în cazul în care aţi cumpărat o maşină de lux, dar aveţi un salariu de numai 1500 de lei şi i-aţi trezit suspiciuni vecinului (sau altei terţe persoane), acesta are dreptul să vă declare la Inspectoratul Fiscal. „Inspectorul vine şi evaluează, conform calculelor aproximative, costul de piaţă al achiziţiei dumneavoastră. Vă cere să prezentaţi documentele care atestă veniturile pe care le aveţi, iar în cazul în care ele depăşesc valoarea salariului, va trebui să plătiţi impozitul pentru diferenţa dintre venit şi cheltuieli”, a explicat expertul.

Legea nu stipulează ce ar trebui să înţelegem prin supraprofituri sau supravenituri şi, atâta timp cât va continua acest mecanism de impozitare indirectă, vor apărea imediat şi mecanisme de eschivare de la plata acestor impozite, a ţinut să precizeze economistul.

Domeniile cu cele mai mari cheltuieli, prevăzute în Bugetul 2012:

Asigurarea şi asistenţa socială - 3,5 mlrd. lei;

Ocrotirea sănătăţii - 2,7 mlrd. lei;

Transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica - 2,45 mlrd. lei

Învăţământul - 2,3 mlrd. lei.