Partidul Democrat Agrar a luptat deschis contra ocupanţilor sovietici
Din primele zile ale celei de a doua ocupaÈii sovietice, societatea moldoveneascÄ a fost cuprinsÄ de un nou val de teroare ce s-a manifestat prin arestÄri Èi confiscÄri de avere, sub pretextul naÈionalizÄrii. Neputându-se împÄca cu aceste nedreptÄÈi, oamenii au creat în mai multe centre ale Basarabiei organizaÈii de rezistenÈÄ, care-Èi propuneau sÄ lupte împotriva ocupanÈilor cu toate mijloacele de care dispuneau la acel moment, mizând ulterior pe ajutorul americanilor. Printre aceste organizaÈii se numÄrau: Partidul Democrat Agrar, ArcaÈii lui Ètefan, Armata NeagrÄ, Grupul lui Filimon Bodiu È.a. În acest numÄr, relatÄm despre activitatea Partidului Democrat Agrar, una din cele mai mari organizaÅ£ii de rezistenÅ£Ä antisovieticÄ.
Primii agrarieni erau oameni ajunÅi la disperare
Partidul Democrat Agrar (PDA) a apÄrut ca reacÈie de rÄspuns la politica sovieticÄ promovatÄ în RSSM: mobilizarea forÈatÄ a tinerilor în Armata RoÈie, foametea organizatÄ, deportÄrile, impozitele exagerate, confiscarea bunurilor, urmatÄ de colectivizare. Numai oamenii care aveau un curaj nesÄbuit sau cei nedreptÄÈiÈi peste mÄsurÄ Èi ajunÈi la disperare puteau sÄ lupte deschis împotriva regimului de ocupaÈie.
Partidul era condus de nouÄ persoane: Simion Zlatan, Èef, originar din s. Popenchi, r-nul RâbniÈa, Vasile Odobescu, locÈiitor, originar din s. CuizÄuca, r-nul Chiperceni, Emilian BoÈolin din s. TrifeÈti, r-nul Rezina, Marc Laur din s. Minceni, r-nul Rezina, Ion Èurcan din s. GordineÅti, r-nul Rezina, Grigore GriÈcenco din s. Pohrebeni, r-nul Chiperceni, Simion Baranovschi din s. EchimÄuÈi, r-nul Rezina, Èi Emanuil Èurcan din s. GordineÈti, r-nul Rezina.
DeÈi este greu sÄ vorbim despre numÄrul de membri ai PDA, dosarele de arhivÄ menÈioneazÄ urmÄtoarele persoane: Teodor Clima, Simion Clima, Gheorghe Clima, Alexandru Duca, Grigore Ciolan, Mihail Duca, Pantelemon BobeicÄ, Trofim Duca, Ilarion TÄutu, Dumitru Duca, Nina Ciolan, Petru BobeicÄ, toÈi din s. CuizÄuca; Ion Frunze, Ion Garam, Afanasie Golub, Serghei BoÈolin, Neofit Punduc, Iulia CeapÄ, Ion Galbur, Vera Popescu, Andrei Garam, Gheorghe Garam, Procopie Dogoter, Ana Garam, toÈi din s. TrifeÈti; Trifan Loghin Èi Ion Gorbatenco din s. Pereni; Gheorghe Doni, Andrei Storoja, Ion Èurcan, Maria Panfilie din GordineÈti; Ion Corovai Èi Dumitru Grubâi din CiniÈeuÈi; Nichifor Cazacu Èi Vasile Cibotari din Mincenii de Sus; Gheorghe Banaga din Mincenii de Jos; Afanasie Golub din Pripiceni-Curchi; Ioanichie GriÈaviÈchi Èi Teodor CriÈaviÈchi din Pripiceni-RÄzeÈi; Vasile MâÈu din Criuleni; Olga GoliÈ, Valentin Malenchi, Simion Pereteatcu din HorodiÈte, Constantin Budaca din Cogâlniceni; Ètefan Ducantoni Èi Vasile BârcÄ din Otac.
În mai puÈin de jumÄtate de an, partidul a reuÈit sÄ cuprindÄ majoritatea satelor din raioanele Chiperceni, Rezina, RÄspopeni, extinzându-se parÈial în raioanele Orhei, ÈoldÄneÈti Èi RâbniÈa. Motivele aderÄrii la PDA erau diverse, dar toate porneau de la neîmpÄcarea cu orânduirea sovieticÄ. Ion Èurcan, unul dintre membrii organizaÈiei, îÈi argumenta alegerea prin faptul cÄ toatÄ viaÈa a citit cÄrÈi bisericeÈti care l-au convins cÄ pe pÄmânt trebuie sÄ existe dreptate. Din cauza greutÄÈilor, el a început sÄ urascÄ sistemul colhoznic Èi a decis sÄ lupte contra acestuia. Iar Teodor Popescu, analfabet, îÈi justifica aderarea la PDA prin dorinÈa de a i se întoarce pÄmântul Èi de a lucra în gospodÄria sa. Èi Procopie Dogoteri a intrat în organizaÈie, fiind nemulÈumit de sistemul colhoznic. El l-a crezut pe BoÈolin, care-i spunea cÄ degrabÄ va începe un rÄzboi în care America va nimici Puterea sovieticÄ.
„MÄ pronunÈ împotriva Partidului Comunist, împotriva regimului barbar din Rusia”
Programul de activitate a Partidului Democrat Agrar era alcÄtuit din douÄ pÄrÈi. Prima se referea la activitatea formaÈiunii pe timp de pace: agitaÈie antisovieticÄ, inclusiv rÄspândirea foilor volante antisovietice; zÄdÄrnicirea planurilor de activitate economicÄ Èi politicÄ promovate de Puterea sovieticÄ; achiziÈionarea de arme în scopul de a omorî activiÈti sovietici Èi de partid. Partea a doua prevedea cÄ, în caz de rÄzboi, organizaÅ£ia va porni o rÄscoalÄ în spatele armatei sovietice. Membrii PDA considerau cÄ, în cel mai apropiat timp, era inevitabil un rÄzboi între Anglia Åi America, pe de o parte, Èi URSS, pe de altÄ parte.
În marea lor majoritate, membrii formaÅ£iunii locuiau în sate, munceau în colhozuri Èi sovhozuri. Doar fugarii din lagÄrele sovietice se ascundeau prin pÄduri. AceÈtia Èi-au construit un bordei care le servea drept adÄpost Èi loc pentru întruniri Èi pentru depozitarea armelor.
Prin intermediul unor foi volante Èi scrisori, centrul de conducere, în frunte cu Simion Zlatan, atrÄgea atenÈia conducÄtorilor de gospodÄrii Èi de soviete sÄteÈti asupra nelegiuirilor pe care aceÈtia le comiteau. De exemplu, pe 24 decembrie 1950, au avut loc alegeri în Sovietul Suprem al RSSM. Când a început numÄrÄtoarea voturilor, în unul din satele raionului Rezina au fost gÄsite 11 foi volante cu caracter antisovietic. Toate erau scrise în limba rusÄ Èi aveau un conÈinut asemÄnÄtor. „Regimul socialist înseamnÄ pentru Rusia delapidare necruÈÄtoare a muncii oamenilor de cÄtre oprimatori. MÄ pronunÈ împotriva Partidului Comunist, împotriva regimului barbar din Rusia”.
Sentinţa Tribunalului Militar din Odesa
La mijlocul anului 1951, membrii organizaÈiei i-au scris o scrisoare Mariei Frunze, preÈedinta sovietului sÄtesc TrifeÈti, deputatÄ a Sovietului Suprem al URSS, dupÄ ce colhoznicii s-au plâns cÄ femeia e nervoasÄ Åi îi înjurÄ, cÄ le ia pÄmânturile Èi nu le plÄteÅte pentru toate zilele de lucru. Scrisoarea se încheia cu o avertizare la adresa destinatarei: „Cui aveÈi de întors ceva, întoarceÈi imediat, conform legii…”.
AÅadar, principalele metode de luptÄ a PDA erau agitaÈia, foile volante împotriva colhozurilor, a alegerilor în sovietele sÄteÅti Åi a comuniÈtilor, lupta împotriva „postavcei” Èi a ateismului. La alegeri, activiÈtii rÄspândeau foi volante prin urnele de vot, tÄiau firele de telegraf, îi sfÄtuiau pe ÈÄrani sÄ nu participe la votare, îi alungau din sate pe militarii sovietici trimiÈi din raioane pentru a supraveghea desfÄÈurarea scrutinului. O atenÈie sporitÄ era acordatÄ discuÈiilor cu activiÈtii sovietici din rândul ÈÄrÄnimii locale, care erau sfÄtuiÈi sÄ nu participe la deportÄri, la organizarea colhozurilor Èi la colectarea „postavcei”, dar Èi la alte acÈiuni de constrângere Èi maltratare a ÈÄranilor.
În iunie-iulie 1951, majoritatea membrilor PDA au fost arestaÈi Èi judecaÈi de Tribunalul Militar din Odesa. SentinÈa a fost cât se poate de crudÄ – 11 dintre ei au fost condamnaÈi la moarte pentru „trÄdare de Patrie” Èi împuÈcaÈi: Simion Zlatan, Vasile Odobescu, Grigore Ciolan, Emilian BoÅ£olin, Dumitru Grubâi, Ion Å¢urcan, Marc Laur, Simion Baranovschi, Ion GalburÄ, Andrei Garam, Gheorghe Clima. CeilalÅ£i. Circa 30 de membri au fost arestaÅ£i pentru 25 de ani, fiindu-le confiscatÄ toatÄ averea Åi fiind privaÅ£i de drepturi pe termen de cinci ani.
„Am fost nemulÅ£umit de sistemul colhoznic Åi de rânduiala din sat”
Cu toate acestea, fermitatea convingerilor nu i-a pÄrÄsit pe membrii organizaÅ£iei pânÄ în ultimele clipe ale vieÅ£ii. Chiar Åi atunci când li s-a pronunÅ£at sentinÅ£a, ei nu s-au dezis de ideile lor. Emilian BoÅ£olin a confirmat cele spuse la interogatoriu: „Am considerat cÄ, din cauza colhozurilor, Å£Ärani trÄiesc greu, de aceea am Åi intrat în aceastÄ organizaÅ£ie antisovieticÄ – sÄ lupt contra colhozurilor”. Iar Simion Zlatan a menÅ£ionat: „Am considerat cÄ Puterea sovieticÄ a deportat chiaburii de nedrept. Acestea mi-au trezit nemulÅ£Ämiri faÅ£Ä de situaÅ£ia actualÄ, m-au pornit contra acÅ£iunilor întreprinse de Puterea sovieticÄ”. Åi mÄrturiile lui Ion GalburÄ confirmÄ implicarea conÅtientÄ a acestuia în acÅ£iunile cu caracter antisovietic: „Eu trÄgeam nÄdejde cÄ dupÄ rÄzboi voi trÄi mai bine. Dar când s-a sfârÅit rÄzboiul am dat de greutÄÅ£i. Am fost nemulÅ£umit de sistemul colhoznic Åi de rânduiala din sat, nemulÅ£Ämit de conducerea colhozului Åi a sovietului sÄtesc. Am considerat cÄ rânduiala din sat e cu multe nedreptÄÅ£i Åi am hotÄrât sÄ mÄ împotrivesc nedreptÄÅ£ilor, cu scopul acesta am Åi intrat în PDA”.
Istoria organizaÈiei antisovietice Partidul Democrat Agrar se împarte în douÄ perioade. Prima a durat de la finele anului 1950 pânÄ prin iulie-august 1951, când a fost arestat primul grup mare de luptÄtori. A doua perioadÄ s-a încheiat în ianuarie 1953, când a fost trÄdat Èi arestat Vasile Odobescu, conducÄtorul PDA, Èi alÈi câÈiva combatanÈi activi, printre care Al. Duca Èi Ilie TÄutu.
AstÄzi, constatÄm cÄ aceÅti bÄrbaÅ£i ai neamului, aduÅi la disperare, s-au împotrivit cum au putut regimului sovietic. Ei au avut curajul sÄ se opunÄ distrugerii bisericilor, deportÄrilor Åi formÄrii colhozurilor. AceÅti oameni sunt Eroii noÅtri, cÄci s-au jertfit în numele libertÄÅ£ii Åi al dreptÄÅ£ii. În acelaÅi timp, ei rÄmân anonimi pentru noi, urmaÅii lor. În R .Moldova nu existÄ nici un monument care ar înveÅnici memoria membrilor organizaÅ£iei antisovietice Partidul Democrat Agrar, nu avem nici Åcoli sau strÄzi care sÄ le poarte numele. Eroii noÅtri continuÄ sÄ rÄmânÄ necunoscuÅ£i…
Mariana S. Å¢ÄRANU,
conferenÅ£iar universitar, doctor în istorie
FiÈi la curent cu ultimele noutÄÈi. UrmÄreÈte TIMPUL pe Google News Èi Telegram!